program zilnic festivalul national de teatru

sigla fnt pe alb mic• Ora 11.00: Teatrul Naţional Bucureşti, Sala de sport – Teatrul Naţional Bucureşti, Sala de sport: În atelier cu Gigi Căciuleanu. Ateliere de COREOSOFIE: „VÂNT, VOLUME, VECTORI” (Vânt: invizibilul, Volume: vizibilul şi Vectori: reprezentarea grafică a legăturilor dintre acestea)

gigi-caciuleanu fnt 2013

sigla fnt pe alb mic• 13.30: Fundaţia Löwendal: Lansare de carte: Teatrul e vis de Octavian Saiu, Editura Paideia, 2013

troienele andrei serban fnt 2013

Troienele, regia: Andrei Șerban

sigla fnt pe alb mic• 17.00 şi 21.00: Secțiunea Legendele scenei – Teatrul Odeon, Sala Majestic: Troienele după Euripide. Regia: Andrei Şerban. Distribuția: Hecuba – Simona Titieanu, Laura Magdalena Scripcaru, Maria Macsim Nicoară; Cassandra – Lăcrămioara Maria Hrubaru Roată, Cristina Grigoraş, Andreea Chinez; Andromaca – Ana Maria Donose Marcovici, Marinela Nicoară; Elena – Cristina Tălmaciu, Ana Maria Donose Marcovici; Menelaus – Octavian Dumitru; Copilul rege Astianax – Marcu Şerbănuţă, Ştefan Gheorghe, George Marcu; Soldatul bun – Andrei Fermeşanu, Andrei Apreotesei; Dansatorul urs – Victor Zaharia, Jean Kristof Bouton; Dansatoarea pe pantă – Mizuka Suzuki; Fantoma lui Achille – Jean Kristof Bouton, Andrei Grigore Sava; Poluxena – Natsuko Oshima; Voce Poluxena – Angelica Mecu Solomon, Alice Todică, Daniela Ciocan; Atena – Alice Todică, Daniela Burlacu, Daniela Ciocan; Ursitoare – Daniela Burlacu, Marinela Nicola; Stegari – Eduard Sveatchevici, Tudor Florenţa. Spaţiul scenic: Andrei Şerban. Costumele: Doina Levintza. Muzica originală: Liz Swados. Light design: Andrei Şerban. Producţie a Operei Naţionale Române Iaşi, 2012. 1h 35 min fără pauză

a douasprezecea noapte alexandru mazgareanu teatrul din oradea fnt 2013

A douăsprezecea noapte, regia: Alexandru Mâzgăreanu. Fotografii de Sebi Tonț

sigla fnt pe alb mic• 18.00: Secțiunea Teatrul de mâine – Teatrul Mic: A douăsprezecea noapte de William Shakespeare. Traducere de Mihnea Gheorghiu. Regia: Alexandru Mâzgăreanu. Distribuția: Orsino, ducele Iliriei – Richard Balint; Sebastian, fratele Violei – Răzvan Vicoveanu; Antonio, căpitan de navă, prieten cu Sebastian – Sorin Ionescu; Un căpitan de navă, prie¬ten cu Viola – Ion Ruscuţ; Valentin, Curio – Andrei Gliga; Sir Toby Belch, unchiul Oliviei – Sebastian Lupu; Sir Andrew Aguecheek – Pavel Sîrghi; Malvolio, intendentul Oliviei – Ioana Dragoş Gajdo; Fabian, servitor de-al Oliviei cu statut special – Andrian Locovei; Feste, bufon – Dan Rădulescu; Olivia, o contesă bogată – Mihaela Gherdan; Viola, îndrăgostită de duce – Anda Tămăşanu; Maria, camerista Oliviei – Lucia Rogoz; Lorzi, călugări, marinari, ofiţeri, muzicanţi şi alţi curteni – Ciprian Ciuciu, Andrei Gliga, Eugen Neag, Radu Tudor. Orchestra: Florian Chelu (chitară), Alexandru Szuz (tobe), Alexandru Stîngu (chitară) și Marian Boboia (acordeon). Decorul: Sorana Ţopa. Costumele: Alexandra Boerescu. Coregrafia: Baczó Tünde. Muzica originală: Alexandru Suciu. Producție a Teatrului „Regina Maria” Oradea. Spectacol cu supratitrare în limba engleză. 2h 30 min cu pauză

teatrul evreiesc de stat yentl spectacol in fnt 2013

Yentl, regia: Erwin Şimşensohn. Fotografii de Dragoș Brumă

sigla fnt pe alb mic• 18.00: Secțiunea Teatrul de mâine – Teatrul Evreiesc de Stat: Yentl de Leah Napolin şi Isaac Bashevis Singer. Regia: Erwin Şimşensohn. Distribuția: Yentl – Alexandra Fasolă; Avigdor – Mihai Conrad Mericoffer; Hadass – Raluca Aprodu; Rabin, Treitl – Rudy Rosenfeld; Todrus – Cornel Ciupercescu; Frumka – Luana Stoica; Alter, Gerson – Nicolae Călugăriţa; Yachna – Roxana Guttman; Reizale – Anka Levana; Peşa – Eugenia Brenda; Rivka, Zlate – Mirela Nicolau; Şeftel, Ithok – Mihai Ciucă; Zeilig, Lemmel, Yussel – Mihai Prejban; Feitl, Nehemianh – Nicolae Botezatu; Nechele – Natalie Ester; Zelda – Cristina Cîrcei; Chaim, Fulcha – Veaceslav Grosu; David, Mordechai – Marius Călugăriţa; Şmuel, Nachum – Mircea Dragoman; Nata, Mesagerul – Mircea Drîmbăreanu; Finkl – Cristina Pleşa; Fetiţa – Dara Ştefania Ioviţu. Scenografia: Alina Herescu. Muzica originală: Vlaicu Golcea. Spectacol cu supratitrare în limba engleză. Producție a Teatrului Evreiesc de Stat din Bucureşti, 2013. 2h 20 min cu pauză

avarul de moliere la teatrul din sf gheorghe

Avarul, regia: Lászlo Bocsárdi. Fotografii de Barabás Zsolt

sigla fnt pe alb mic• 18.00: Secțiunea Creatori şi teatre în spectacol – Teatrul Naţional Bucureşti, Sala Studio: Avarul de Molière. Traducere de Illyés Gyula. Adaptare de Zsigmond Andrea. Regia: Lászlo Bocsárdi. Distribuția: Harpagon, tatăl lui Cléante şi al Elisei, îndrăgostit de Marianne – Pálffy Tibor; Cléante, fiul lui Harpagon şi iubitul Mariannei – Derzsi Dezső; Elise, fiica lui Harpagon şi iubita lui Valére – Pál-Ferenczi Gyöngyi; Valère, fiul lui Anzelm, iubitul Elisei – Mátray László; Marianne, iubita lui Cléante, de care e îndrăgostit Harpagon – Benedek Ágnes; Anselme, tatăl lui Valére şi al Mariannei – Szakács László; Frosine, mijlocitoare în ale căsătoriei – Gajzágó Zsuzsa; Simon, un cămătar bogat – Debreczi Kálmán; La Flèche, valetul lui Cléante – Kónya-Ütő Bence; Jacques, bucătarul şi surugiul lui Harpagon – Erdei Gábor; Claude, lacheul lui Harpagon – Márton Lóránt; Comisarul de poliţie – Diószegi Attila. Decorul: Bartha József. Costumele: Dobre-Kóthay Judit. Efecte muzicale: Kónya-Ütő Bence. Producţie a Teatrului „Tamási Áron” Sfântu Gheorghe, 2013. Spectacol în limba maghiară cu supratitrare în română şi engleză. 3h cu două pauze

sigla fnt pe alb mic• 21.00: Secțiunea Actorii, în prim-plan – ArCuB: Însemnările unui nebun de N. V. Gogol. Traducere de Emil Iordache. Versiunea scenică și regia: Felix Alexa. Distribuția: Popriscin – Marius Manole; Toate celelalte personaje – Alexander Bălănescu. Scenografia: Diana Ruxandra Ion. Muzica originală: Alexander Bălănescu. Light design: Felix Alexa. Asistent regie: Cristina Giurgea. Proiecţii video: Neil Coltofeanu. Consultant sunet şi echipament: ing. Horia Panaitescu (IPT Recording). Coordonator proiect: Raluca Ciută. Producţie a ArCuB – Centrul de Proiecte Culturale al Primăriei Municipiului Bucureşti. Spectacol cu supratitrare în limba engleză. 1h 40 min fără pauză

delia nartea marius stanescu adi bulboaca

Urâtul, regia: Vlad Cristache. Foto: Adi Bulboacă

sigla fnt pe alb mic• 21.00: Teatrul de Comedie, Sala Nouă – Urâtul de Marius von Mayenburg. Traducere de Victor Scoradeț. Regia: Vlad Cristache. Distribuția: Lette – Marius Stănescu; Fanny – Delia Nartea; Sheffler – Constantin Cojocaru; Karlmann – Silviu Debu. Scenografia: Vladimir Turturică. Mişcare scenică: Arcadie Rusu. Ilustraţie muzicală: Andrei Nechifor. Video: Adrian Bulboacă. Producţie a Teatrului de Comedie Bucureşti, 2013. Spectacol cu traducere (la cască) în limba engleză. 1h 40 min fără pauză

fnt sectiunea on air 2013 mariana mihut• 23.00: Secțiunea FNT On Air. Focus – Arta Actorului: Mariana Mihuţ: Radio România Cultural – Ginerele domnului Poirier de Émile Augier. Regia artistică: Dan Puican. În distribuţie: Octavian Cotescu, Ion Caramitru, Virgil Ogăşanu, Mariana Mihuţ, Matei Alexandru, Ştefan Mihăilescu-Brăila, Dumitru Furdui, Victor Ştrengaru, Ileana Şerban. Regia de studio: Rodica Leu. Regia muzicală: Nicolae Neagoe. Regia tehnică: ing. Tatiana Andreicic. Înregistrare din anul 1978.

***

Gigi Căciuleanu ne primeşte în laboratorul unde ia naştere „Teatrul Coregrafic şi ale sale cel puţin 4 niveluri”: Dinamic (mişcare abstractă: echivalenţe, analogii, sisteme de referinţă), Psihologic (transformarea abstractului în concret), Poetic (mişcarea concretă ca act poetic), Filozofic (mişcarea văzută ca suport şi chiar motor pentru reflecţie).

Cei care acceptă provocarea de a se transforma din actori în dans-actori vor pătrunde în Spaţiul Gigi Căciuleanu, unde VÂNT înseamnă un joc de forţe, VOLUME sunt corpurile şi spaţiul, iar VECTORI, traiectoriile, tendinţele cinetice ale unui corp în „stare de dans”.

Atelierele de coreosofie au la bază „bogăţia” Ego-ului. În Teatrul Coregrafic, aceasta este invers proporţională cu bogăţia mijloacelor teatrale: „Cu cât Ego-ul global al dansatorului este mai stufos şi îmbogăţit pe dinăuntru, cu atât mijloacele zis teatrale şi artificiile regizorale pot fi simplificate.” – Gigi Căciuleanu. (Prezentare pe site-ul Festivalului Național de Teatru).

***

***

Cronica de teatru: Yentl, păcatul de a vrea să ştii de Marina Roman

***

„[…] Chiar dacă aduce pe scenă o statuie (decorul eminamente în alb, constituit dintr-o succesiune de spaţii delimitate de uşi glisante îi aparţine lui Bartha József), statuie kitsch, luminată şi plasată într-un fel specific galeriilor de artă, statuie în pântecele căreia Harpagon şi-a ascuns celebra casetă, regizorul Bocsárdi László nu vrea să facă din Harpagon un exponat de muzeu.

În spectacolul montat la Teatrul «Tamási Áron» din Sfântu Gheorghe ne întâlnim cu un Harpagon individualizat, amestec riguros cântărit de clasicitate şi de contemporaneitate, combinaţie de definiţie şi de concret.

Capricios, cu veleităţi de actor, răsfăţat, cu umori imprevizibile, adept al formulei că şi din eşec trebuie să obţii un oarece profit, înzestrat cu un temperament histrionic atent strunit, când nărăvaş în atac, când în defensivă, histrionie cu minuţie subliniată de mersul personajului, dar şi de inflexiunile vocii, Harpagon dobândeşte în interpretarea demnă de toată stima a lui Pálffy Tibor, o interpretare când tensionată, când parodică, când îndatorată realismului, când scăldată într-un cabotinism bine strunit, cabotinism înţeles drept descriptor dar şi drept armă de supravieţuire abil utilizată de erou. Carevasăzică, Harpagon al lui Pálffy Tibor capătă o individualitate anume, o indiscutabilă originalitate, inventiv canalizată şi utilizată de directorul de scenă în folosul ansamblului.

De fapt, pe ce poziţie se situează în raport cu personajul, dar şi cu bibliografia literară a acestuia regizorul şi deţinătorul rolului principal? Mi se pare că cei doi au optat nu pentru enunţare, ci pentru o precizare în durată a felului de a fi al personajului. Harpagon este, neîndoielnic, un tip, numai că personajul ajunge la condiţia de generalitate pe măsură ce spectacolul înaintează. Bocsárdi nu agreează spectacolul de ilustraţie, ci pe cel de argumentare.

Avarul nu e o montare al cărei rost ar fi acela de a motiva încă o dată o sentinţă pronunţată încă din secolul al XVII-lea, ci de a vedea cum e privit un avar în vremea noastră. Harpagon se defineşte, da, aşa cum scrie în manualele tradiţionale de teoria literaturii, prin faptele şi vorbele sale. Dar el se defineşte în principal prin raportare la acţiunile celorlaltor personaje, imaginate drept reflectoare menite să îl devoaleze pe protagonist. De unde privilegierea relaţiei, mai exact spus, buna ei utilizare în spectacol.

Lui Harpagon îi place să se manifeste drept despot în familie, în relaţiile cu fiica sa, Elise, (Szalma Hajnalka) şi cu fiul lui, Cléante (Derzsi Dezsö). Elise e mai reţinută, mai temătoare, mai puţin pregătită de luptă, Cléante, mai avântat, mai afişat neconformist. Elise ricanează, Cléante ar adopta revolta şi protestul pe faţă. Harpagon se relevă grosier prin contaminare cu Frosine (Gajzágó Zsuzsa). E însă şi victima punctuală, de moment, a şireteniei acesteia în atitudinea adoptată faţă de tânăra, eleganta Marianne (Benedek Ágnes) şi apare în faţa ei în scăunel de invalid. Harpagon e, mai cu seamă, victima definitivă a inteligenţei calculate a lui Valère (Nagy Alfred).

Suprimă şi comprimă posturi, asemenea decidenţilor din zilele noastre, devine adeptul primar al formului doi în unul şi îl face pe Jacques (Erdei Gábor) cumulard al misiunilor de bucătar şi surugiu. Lui Harpagon îi impun cămătarii bogaţi (Debreczi Kálmán), adevăratele lui modele. Personajul se comportă asemenea unui anchetator în relaţie cu La Flèche (Kónya-Űtö Bencze), dar şi cu Claude (Lázár József), dar se manifestă profund infantil în relaţie cu Comisarul de poliţie (Diószégi Attila).

Construcţia eroului negativ, catalogat şi condamnat ca negativ în finalul reprezentaţiei, atunci când toate celelalte personaje fac un adevărat zid al cărui rost e acela de a-l exclude pe avar din intimitatea unui ansamblu social, urmând astfel îndemnul lui Anselme (Szakács László), se produce treptat, pe toată durata celor trei ore ale reprezentaţiei. Şi se produce printr-o acumulare de detalii, unele frapante, altele minuscule, prin amestecul dintre modernul psihologic şi tradiţionalul împrumutat din arsenalul commediei dell’ arte, acesta din urmă reformulat şi utilizat în conformitate cu necesităţile unui spectacol din zilele noastre (jocul cu bastonul), certificat ca atare şi de cortinele muzicale utilizate la finalul fiecăreia dintre cele trei părţi. […]”

Mircea Morariu, Un Harpagon definit în durată, adevarul.ro, bloguri, 20 februarie 2013

***

Însemnările unui nebun, reportaj realizat de Raluca Rădulescu

***

Cronica de teatru: „Urâtul” sau reducerea la obiect de Marina Roman

Vlad Cristache și „Urâtul” la Teatrul de Comedie, interviu realizat de Raluca Rădulescu

 

 

 

 

 

 

costintuchilaFNT PROGRAMUL ZILEI27 octombrie 2013 program fnt,avarul,avarul moliere,bocsardi laszlo,cleante,constantin cojocaru,coreosofie gigi căciuleanu,delia nartea,harpagon,isaac bashevis singer,la fleche avarul moliere,marina roman cronici de teatru,marius stănesu,raluca radulescu,staturie pe scenă,teatrul de comedie,teatrul e vis octavian saiu editura paideia,teatrul maghiar din sf gheorghe,urâtul de marius von mayenburg,uși glisante,vlad cristache,yentl la bucurești
• Ora 11.00: Teatrul Naţional Bucureşti, Sala de sport – Teatrul Naţional Bucureşti, Sala de sport: În atelier cu Gigi Căciuleanu. Ateliere de COREOSOFIE: „VÂNT, VOLUME, VECTORI” (Vânt: invizibilul, Volume: vizibilul şi Vectori: reprezentarea grafică a legăturilor dintre acestea) • 13.30: Fundaţia Löwendal: Lansare de carte: Teatrul e vis de...