Spectator, ca la teatru – rubrică de RĂZVANA NIȚĂ

tableta satirica despre canicula si tv razvana nita

rubrica spectator ca la teatru revista teatrala radioAm fi putut trăi încă o mie de ani şi să nu fi auzit de ”indicele căldură-umezeală” sau ”cameră cu termo-viziune”. Datorită jurnalelor de ştiri tv acum ştim: căldura nu are legătură cu vara, e ceva mult mai grav. Se cheamă caniculă şi e un fenomen. Adică, mai pe şleau spus, e ceva teribil de care nu scapă nimeni. Datoria noastră e să murim sufocaţi, dar informaţi.

Fraţilor, nu e de glumă. Chiar institutul care se ocupă cu vremea nu mai pridideşte cu informările cromatice: cod galben, cod portocaliu, cod roşu de căldură, de vijelie, de grindină, cu puţin noroc şi de tornadă. Situaţia se modifică (obligatoriu în rău) cu o viteză incredibilă. Important e să nu ne relaxăm, să nu părăsim starea de panică.

canicula la tv

Şi când te gândeşti că totul a început timid cu o ”stare de disconfort” (ca la disconfortul abdominal, ceva crampe, ceva gaze), ceea ce s-ar traduce prin ”temperaturi ridicate”, ”vânt slab până la moderat”, un fel de arşiţă mai mult subiectivă, adică ce pe mine mă sufocă pe dumneata te energizează, o jenă, o părere, ca un coşmar din care te trezeşti la timp. Datele problemei s-au schimbat însă dramatic. Azi: ”ne topim”, ”asfaltul arde”, ”şinele se deformează”, indivizi în putere au fost surprinşi leşinând ca spicele de grâu sub implacabilul secerătoarei. Infernal, sfârşitul lumii, apocaliptic.

Dacă te lupţi cu căldura şi te mai uiţi la ea şi pe micul ecran, nu ai nicio şansă de supravieţuire. Reporterii par a fi singurii martori lucizi şi în viaţă pe asfaltul încins. Ca nişte adevăraţi martiri, ei aleg să-şi facă live-ul în epicentrul groazei: pe autostradă, pe câmp sau în cartierul Militari. Cu microfoanele aburinde în mâini, se deplasează asemenea unor zombi în căutarea muribunzilor încă în stare să spună ce simt. Întrebarea vine cu nodul din gât cu tot: ”Ei, cum e?”. Desfigurate, victimele răspund şuierând: ”Groaznic! Cumplit! Înfiorător!”

temperatura asfalt la tv

Dacă până acum nu v-aţi convins că trăiţi ultimele clipe ale unei umanităţi şi aşa în derivă, vi se bagă sub ochi experimentele:

– se lipeşte un termometru de carosabil (”Observaţi! Sunt 50 de grade. Dar asta numai pentru că atât are scala termometrului. De fapt e cu mult mai mult”)

– se sparge un ou pe capota unei maşini (”Este incredibil cum oul s-a transformat instantaneu în omletă”. Pentru haz de necaz, reporterul scoate din buzunar o solniţă şi condimentează produsul proaspăt gătit)

– se ţine un calup de 1 kg de gheaţă în poală (fireşte sub reporter se formează o baltă din care se vor adăpa 3-4 câini maidanezi)

– ni se repetă cu obstinaţie şi cinism: ”Atenţie! 40 de grade DAAAR la umbră, la umbră, la umbră!!!” Sau ”noaptea minima va fi de 22 de grade DAAAR – ATENŢIEEE – corpul nostru va resimţi o temperatură dublă”.

Se filmează prim-planuri cu: limba scoasă a câinilor, sudoarea de pe cefele consumatorilor de şaorma şi parcarea dezolant şi înfricoşător de pustie a serviciului de Ambulanţă.

alerta canicula

Glicemia scade, tensiunea creşte, nervii sunt întinşi la maxim. Valuri migratoare se îndreaptă spre munte sau se aruncă în marea plină de peturi. Vara – ca şi iarna – traficul e blocat între Comarnic şi Braşov. Viaţa de zi cu zi devine viaţă de noapte. Ca în Sahara sau la tropice, alergiile se înmulţesc, ţânţarii sug sângele poporului, porcii se îmbolnăvesc de pestă… porcină, stocurile de aer condiţionat s-au epuizat, ca şi stocurile de aer necondiţionat.

Unii bagă mâna în foc (pardon de expresie) că au văzut iguane pe Calea Victoriei. La Grădina Zoologică leilor li se pun comprese cu gheaţă. La circ menajeriile sunt goale (fiindcă aşa spune legea), în subsolurile blocurile şobolanii au încins chermeza. Semn că naufragiul e iminent.

Ce-i mai rău abia urmează. Ţineţi-vă respiraţia! Nu clipiţi! Canicula e ca ”vitriolu’ englezesc” – ”arde, pârleşte, momentan tot, tot şi mai ales ochii”.

Continuarea… diseară. În prime-time.

Răzvana Niță. Foto: Petre Lupu

Grafică de Costin Tuchilă
logo revista teatrala radio

Vezi: Arhiva rubricii Spectator, ca la teatru de Răzvana Niță

Alte articole de Răzvana Niță: Va fi ora exactă

Quo Vadis, Marie…cronică de teatru

„Port doliul vieţii mele…”, cronică de teatru

Cu seriozitate, despre umorcronică de teatru

Sub semnul creativităţii, cronică de teatru

Mozart rulz, cronică de teatru

Conformism şi nonconformism sau Viaţa pe brânci şi aplauzele în picioare, cronică de teatru

Între istorie şi destin, cronică de teatru

Starea națiunii, la umbra salcâmului tăiat, cronică de teatru

Destine în majuscule, recunoştinţă minusculă, cronică de teatru

Eu, tu, noi…, cronică de teatru

Triaj, cronică de teatru

Înainte ca cenuşa să acopere totul, cronică de teatru

Drumul acesta… De ce?, cronică de teatru

Punctul mort, cronică de teatru

Stella… de la stea. Ca o boîte à musique… Blanche, cronică de teatru

Păsările, ca şi oamenii… visează să zboare, cronică de teatru

Instinctul fericiriicronică de teatru

Exerciţii de rezistenţă cu Familia Tót, cronică de teatru

Et in Portugalia ego…, cronică de teatru

Cine iubeşte şi lasă…, cronică de teatru

Dance me to the end of love

Istoria pe scenă

Seducţia vocilor şi actualitatea clasicilor, cronică de teatru radiofonic

Constantin Brâncoveanu – cu trei zile înaintea Învierii, cronică de teatru radiofonic

Tablouri într-o expoziţie, cronică de teatru radiofonic

Aventura care schimbă destine, cronică de teatru radiofonic

Moartea glumeşte până la capăt, cronică de teatru radiofonic

Tectonica dansului, cronică de teatru

Ca degetele de la o mână, cronică de teatru

Cum se construieşte o cădere, cronică de teatru

Păsări de pradă, cronică de teatru

Liberă trecere către tine însuţi, cronică de teatru

Cum gestionezi o pleaşcă, cronică de teatru

Pe speaker, cronică de teatru

Povestiţi, povestiţi, tot va rămâne ceva, cronică de teatru

Taina întâmplării: Felix şi Pietro – Such a perfect day, cronică de teatru radiofonic

Între Mitică, prinţul mahalalei şi Hamlet, prinţul Danemarcei 

Teatru în grădină – Comedii, capriţuri, pamplezircronică de carte

Caragiale – între exces şi blestemul veşnicei actualităţi, cronică de carte

La umbra cireşilor în floare, despre actorul total, cronică de carte

Calul din piatră şi teatrul din pâine, cronică de carte

Din Paris, cu dragoste

Apartamentul personal – confesional și altar al prieteniei, cronică de carte

Caietul caietelor de regie, cronică de carte

Există și întâmplări fericite 

Şi mâna trup şi suflet se făcu, cronică de teatru 

La bâlci, cu capu-n jos, cronică de teatru

E pur si muove, cronică de teatru

Japonia – între viaţă şi artă, cronică de carte

Teatrul, această incredibilă metaforă a vieţii, cronică de carte

Când teatrul nu te mişcă, cronică de teatru

Dincolo de perete, cronică de teatru

Lecțiile „Lecției”, cronică de carte

Sfânta treime şi cele două jumătăţi, cronică de teatru

Când filmul – ca şi maioneza – se mai taie, cronică de teatru

Fascinaţia omului cu cap de perlă, cronică de teatru

Escrocherii sentimentale, cronică de teatru

Desprinderea din soare şi dreptul la eternitate, cronică de teatru

Dansând povestea, cronică de teatru

Locuri de joacă pentru adulţi, cronică de teatru

Scene din viaţa lui Gigel. Cu Gigi, cronică de teatru

Repetiţii generale, cronică de teatru

Vânare de vânt, cronică de carte

Pe muchia de cuţit a spectacolului, cronică de carte

Exerciţii de imaginaţie, cronică de carte

Fandacsia, cronică de teatru

Teachers, leave those kids alone, cronică de teatru

În contratimp, cronică de teatru

Nici ghinionul nu ţine o veşnicie şi nici Dracul n-o fi aşa de negru, cronică de teatru

Spectacolul ipocriziei, cronică de teatru

Agonia lui Salieri, cronică de teatru

Sfânta criză is coming to town!, cronică de teatru

Şedinţa cu părinţii, cronică de teatru

Repetabila scenă a viciului, cronică de teatru

Viaţa – o repetiţie cu public, cronică de teatru

Lab Story, cronică de teatru

Comedia viciului, cronică de teatru

În Piaţa Mare, cronică de teatru

Şapte miliarde de Robinsoni, cronică de teatru

Portrete în ramă (pliabilă), cronică de teatru

Binecuvântată fii, libertate!, cronică de teatru

Teatrul – pe cont propriu şi decont colectiv, cronică de carte

costintuchilaSPECTATOR, CA LA TEATRUcăldură mare,canicula la tv,carosabil,cod rosu,glumă,haz de necaz,maidanez,news aert,omleta,prime time,proză umoristică,proza umoristica revista teatrala radio,răzvana niță,stiri tv,tabletă satirică
Spectator, ca la teatru – rubrică de RĂZVANA NIȚĂ Am fi putut trăi încă o mie de ani şi să nu fi auzit de ”indicele căldură-umezeală” sau ”cameră cu termo-viziune”. Datorită jurnalelor de ştiri tv acum ştim: căldura nu are legătură cu vara, e ceva mult mai grav. Se cheamă...