de RALUCA NIȚĂ

raluca nita teatru italia

Au tricouri vorbitoare, supărate, antifashion. 

„Lucrăm oriunde: în teatre, hangare pe pistă, locuri cu o istorie deosebită, săli în curs de demolare sau abandonate. Îi încurajăm pe cei care participă la laboratoarele noastre să fie activi şi în afara lor, pe stradă, în zonele considerate fierbinţi pentru acest gen de manifestări precum Turcia sau Rusia. La Potenza, deci în Italia, actorii noştri mascaţi au fost reclamaţi de comercianţi şi arestaţi de poliţie.” 

ricci forte curs itinerant

În mediile teatrale convenţionale sunt priviţi cu suspiciune („se tem că vrem să le furăm argintăria”), din prudenţă li se pune la dispoziţie doar o instalaţie de sunet elementară, demnă de petrecerile copiilor în familie („le este frică să nu organizăm o rave party”). Sunt „stahanovişti” („Impunem exerciţii de la zece dimineaţa până la miezul nopţii”). Dacă teatrul secolului XX a fost o antiteză între producţie culturală şi revoltă (Artaud, Grotovski, Barba), lăsând spaţiu maeştrilor istorici şi demiurgilor carismatici, ultimul fenomen radical internaţional al formării scenice este cel experimentat şi condus de Compania Ricci/ Forte (Stefano Ricci şi Gianni Forte) care de câţiva ani este foarte cunoscută în Italia, Europa în general dar şi pe alte continente. Spectacolele lor fierbinţi, disperate şi complet lipsite de convenţii au devenit adevărate reprezentaţii cult pentru o maree de tineri şi specialişti în ale teatrului. 

Laboratoarele lor, workshop-urile şi atelierele pentru educarea fizică a cuvântului şi a corpului sunt întâlniri multiculturale foarte aglomerate. O nouă formă de re-naştere, re-înnoire fiziologică „exterioară” prin intermediul unor antrenamente fundamentale „interioare”. Un sistem revoluţionar practicat de Stanislavski şi expus în cartea sa Munca actorului cu sine însuşi. Companiei Ricci/Forte i-a fost încredinţată organizarea celei de-a XXIII-a ediţii a manifestării Ecole des maìtres, un curs itinerant de perfecţionare teatrală (creat de Franco Quadri) pentru actori europeni. Lucrările sunt în plină desfăşurare şi se vor încheia la 1 octombrie. Cursanţii sunt originari din Franţa, Belgia, Portugalia, Croaţia, Italia, toate ţări partenere în proiect. 

Scena din spectacolul IMITATIONOFDEATH

Scenă din spectacolul Imitation of Death

Gianni Forte, născut în sudul Italiei, în regiunea Puglia, considerat dramaturgul Companiei, cel care stă mereu în culise pentru că nu vrea să vadă, ci să asculte ritmul unui spectacol, mărturisea: „Au fost admişi patru actori din fiecare naţiune în parte, 20 în total. Cursul se numeste JG matricule 192102, numărul pe care scriitorul vizionar Jean Genet, căruia îi este dedicat, îl avea la orfelinatul unde a crescut. Noi trebuie să explorăm cu muşchii corpului, universul onirico-nocturn al lui Genet, prin senzualitate. Plecăm nu de la piesele sale, ci de la proza sa.”

ricci forte

Care este obiectivul? „Într-un moment istoric plin de proiecte obosite, ne propunem să provocăm explozia «latrinei» spirituale şi subversive care este Genet. Nu există diferenţe între anatomie şi sunet. În limbajul fizic e subînţeles un imens ţesut de cuvinte. Noi am ajuns să înţelegem cum funcţionează corpurile în funcţie de ţara de origine a actorului sau de sediul unde se desfăşoară workshop-ul nostru”, spune Ricci, roman, regizor atât artistic cât şi tehnic dar şi şofer al camionului Companiei. 

„Ne interesează să descoperim cum primeşte corpul stimulii, verificând schimbările, consecinţele, în anumite momente de vârf ale cursului. Am observat că pe cât este mai înrădăcinată tradiţia teatrală, pe atât este mai necesară încurajarea, provocarea, dezgheţarea, distrugerea ideilor preconcepute. Italienii şi ruşii au tendinţa de «a juca», de «a face personaje», de a se ascunde în spatele unui precedent artistic. Şi atunci îi întrebăm: «Dar cine v-a învăţat că trebuie să vă comportaţi aşa în public?» În schimb, actorii din Turcia sau Republica Moldova după 24 de ore sunt fără plasă de siguranţă, evită figurile retorice. În Italia, după o zi apar şi asa-zişii «nemernici şmecheri ai teatrului», cei care simulează transgresiunea, gândind că cu cât transpiră şi se dezbracă mai mult, cu atât sunt mai buni. Întâlnirile cele mai interesante au avut loc la Moscova şi la Bruxelles unde s-a lucrat împreună peste o lună şi jumătate.” 

Scena din spectacolul FURIOSO, Moscova

Scenă din spectacolul Furioso, Moscova

Metoda Ricci/Forte presupune o dinamică de apropiere dând valoare atât simţului cât şi cuvântului. „Pentru a sparge gheaţa, începem mereu cu un exerciţiu crud”, recunoaşte Forte, prin care se analizează persoanele ca şi cum ar fi nişte recipiente: unul după altul actorii trec printre două şiruri de colegi, dezbrăcându-se până unde vor, transmiţând celor care îi privesc o senzaţie. Aceştia vor scrie pe un post it, un adjectiv, maxim două şi îl vor lipi pe corpul protagonistului. Apoi citim biletele. Sunt de o violenţă incredibilă. Acelaşi exerciţiu îl refacem la sfârșitul cursului. Este impresionantă diferenţa. Organizăm şi mici scenarii improvizate gen Ce tip de emoţie trăieşte fiecare la sosirea unui tren în gară? Un proces pe care îl repetăm de zeci de ori. Facem şi dansuri în cuplu unde fiecare trebuie să trăiască scena ca şi cum ar avea telecamere şi microfoane instalate în tot corpul.”

scena din macadamia-nut-brittle

Scenă din Macadamia Nut Brittle. Foto: Lucia Purricelli

Care este problema cel mai des întâlnită la actorii de astăzi? „Se cred buricul pământului, suferă de egocentrism acut şi nu ştiu să relaţioneze adevărat cu ceilalţi membri ai colectivităţii.” 

Ecole des Maìtres 2014 prevede demonstraţii la Coimbra în 18 septembrie, Zagreb – 22 septembrie, Teatrul Argentina din Roma – 25 septembrie, la Bruxelles în 28 şi la Reims la 1 octombrie. 

Workshopuri în programul de anul viitor: Festival Artdanthè (lângă Paris) în februarie, Gogol Theatre din Moscova în aprilie (lucrând pe textul Noi de Zamyatin). Compania va fi găzduită timp de două luni în vara lui 2015 de Teatrul Biondo din Palermo, unde se va lucra pe textul Ghepardul de Giuseppe Tomasi de Lampedusa. 

Corespondenţă de la Roma 

raluca nita

 Raluca Niță

Vezi: arhiva rubricii Roma caput culturae

 

costintuchilaWORKSHOPbruxelles,coimbra,compania ricci/forte,egocentrism,experiment,jean genet,laborator,moscova,raluca niță,roma,teatru modern,zagreb
de RALUCA NIȚĂ Au tricouri vorbitoare, supărate, antifashion.  „Lucrăm oriunde: în teatre, hangare pe pistă, locuri cu o istorie deosebită, săli în curs de demolare sau abandonate. Îi încurajăm pe cei care participă la laboratoarele noastre să fie activi şi în afara lor, pe stradă, în zonele considerate fierbinţi pentru acest...