Remember, rubrică de ANNIE MUSCĂ

constantin baltaretu biografie artistică de annie muscă rev teatrala radio

eterne-reveniri-in-luna-lui-april-annie-musca-portrete-actori-romani-remember-rtrAstăzi, 16 aprilie, ne amintim de actorul Constantin Băltărețu (16 aprilie 1938–9 martie 1985).

Expresivitatea sa, vocea și statura impunătoare, ochii de un albastru covârșitor, toate la un loc i-au adus uneori roluri pe care trebuia să le construiască în fața publicului doar din zgomote și respirații sau pur și simplu din tăceri.

Absolvent al promoției ’59, la clasa profesorilor Alexandru Finți și rubrica remember annie musca revista teatrala radioIon Șahighian, Constantin Băltărețu a interpretat aproape 50 de roluri în teatru, a fost erou de film în câteva producții românești și străine și a apărut pe micul ecran în scenete umoristice în nopțile dintre ani. A redactat articole de presă și, împreună cu Andrei Băleanu, a scris cartea Cultura spectacolului teatral (1976); vocea sa era recunoscută de ascultătorii radioului nu doar în piesele de teatru radiofonic sau în emisiunile de umor realizate la microfon, dar și în rolul de crainic al anilor ’60 alături de Doina Andrieș.

Constantin Băltărețu revista teatrala radio

Constantin Băltărețu

În anii studenției, a jucat alături de colegi mai tineri sau din aceeași promoție. De la Ion Dichiseanu, Cosma Brașoveanu sau Rodica Tapalagă, la Valentin Plătăreanu, Margareta Pogonat și Ana Vlădescu. În 1957, a fost Cârciumarul din Domnișoara Nastasia după G.-M. Zamfirescu în regia lui Dan Alecsandrescu, alături de Geta Angheluță în rol titular; apoi Țăranul din Peer Gynt de Ibsen, în regia lui Dinu Cernescu, cu Leopoldina Bălănuță în Aase și Florin Piersic în rolul titular; Tatarov din Invazia lui Leonid Leonov, în regia Mariettei Sadova, cu Lucia Mureșan, Eugenia Popovici, Victor Radovici, Dumitru Chesa; anul următor, a jucat rolul Corectorului din Ziariștii lui Mirodan, sub îndrumarea profesorului Al. Finți, iar Hagi-Tudose de Barbu Șt. Delavrancea, Mincinosul lui Goldoni și Orașul visurilor noastre de A. N. Arbuzov (1959) rămân ultimele trei spectacole din studenția lui, montate de profesorul Ion Șahighian.  

Debut în Moldova și peregrinări prin Cluj și Sibiu

Alături de colegii de generație a participat la fondarea Teatrului ”Mihai Eminescu” din Botoșani, jucând în Ziariștii (1959) și în Orașul visurilor noastre (1960).

Din octombrie 1960, pentru un an, Constantin Băltărețu va juca pe scena teatrului clujean în spectacolele: Surorile Boga de Horia Lovinescu, cu Olimpia Arghir și Aurel Giurumia, Puterea întunericului de Tolstoi, cu Silvia Ghelan, Când înfloresc migdalii după Marina Sereni, cu Ileana Ploscaru, și Întoarcerea de Mihai Beniuc, cu Anda Caropol.

Ajunge la teatrul sibian unde Livia Baba și Eugenia Bărcan, Theodor Portărescu, Ion Besoiu și Sebastian Papaiani îi vor deveni parteneri de scenă în Mare meci la Chițăoani (1961) de Dominic Stanca, în regia lui Mihai Dimiu (pe care îl va reîntâlni la Teatrul de Comedie, în colaborarea la spectacolul Fata Morgana, 1971), în Oceanul de Alexandr Stein și în spectacolul De n-ar fi iubirile de Dorel Dorian, ambele montate de Mihai Raicu.

Două decenii la Teatrul de Comedie

Constantin Bălăărețu în rolul Arhiducelui din Buffalo Bill și indienii 1973

Constantin Băltărețu în rolul Arhiducelui din ”Buffalo Bill şi indienii” de Arthur L. Kopit, regia Lucian Giurchescu, Teatrul de Comedie, 1973

Cea mai lungă și stabilă perioadă din cariera sa de actor a fost cea cuprinsă între 1965–1985 la Teatrul de Comedie din București, care a însemnat mari regizori și o trupă extraordinară, scenografi de talia lui Dan Nemțeanu și Ion Popescu-Udriște, creatori desăvârșiți ai spectacolelor care au înregistrat succese și peste hotare. Primul rol aici a fost Margarelon din Troilus și Cresida (1965) de Shakespeare, în regia lui David Esrig, unde avea să-i întâlnească pe Grigore Gonța în Troilus și pe Sanda Toma în Cresida, pe Albulescu, Dinică, Iarina Damian, Iurie și Consuela Darie, Marin Moraru, Florin Scărlătescu, Valentin Plătăreanu, Dumitru Chesa, Mircea Șeptilici, Ștefan Tapalagă, Vasilica Tastaman, Dem Rădulescu. Cu piesa lui Shakespeare au ajuns și la Paris, apoi la Praga, la Berlin și Bonn, la Veneția și Viena.

Cu același regizor a lucrat și la spectacolul Capul de rățoi (1966) de George Ciprian, ce le-a prilejuit în toamna lui ’67 participarea la Festivalul Internazionale del Teatro di Prosa de la Veneția. O echipă extraordinară, cu Radu Beligan în rolul Ciriviș.

Sub îndrumarea lui Mihai Berechet a jucat în Opinia publică (1967), binecunoscuta piesă a lui Baranga.

Din colaborarea cu regizorul Lucian Giurchescu, director al teatrului în perioada 1969-1979, au rămas de neuitat Ucigaș fără simbrie (1968) de Eugène Ionesco, și mai ales rolurile din spectacolele după Brecht: Jesse din Dispariția lui Galy Gay (1979) cu Mihai Pălădescu în rol titular și Dorina Done, în rolul soției; Plutonierul din Mutter Courage (1972), alături de Vladimir Găitan, Stela Popescu, Marcela Russu, Sanda Toma, Aurel Giurumia, Dumitru Rucăreanu; și Irakli din Cercul de cretă caucazian (1977) cu Ștefan Tapalagă, Cornel Vulpe, Candid Stoica. Dacă piesa lui Ionesco au jucat-o în ’68-’69 în Varșovia și Cracovia, la Helsinki și Belgrad, Dispariția lui Galy Gay au jucat-o la Sofia și Varna, la Budapesta, la Malmö și în Berlinul de Vest, iar Cercul de cretă caucazian la Odesa și Moscova.

Sanda Toma Constantin Băltărețu Trei surori

Sanda Toma, Constantin Băltărețu, Liliana Ţicău, Gheorghe Şimonca, Stela Popescu, Silviu Stănculescu în ”Trei surori” de Cehov, regia: Lucian Giurchescu, premiera: 5 decembrie 1975, Teatrul de Comedie din București. Sursa foto: albumul ”Teatrul de Comedie 50 de ani”, 1961–2011. © Teatrul de Comedie

Pe aceeași scenă, sub aceeași baghetă regizorală, a întruchipat eroi cehovieni pe care i-a iubit nespus: Osip din piesa Un Hamlet de provincie (1967), Andrei Prozorov din Trei surori (1975), înconjurat de Liliana Țicău, Stela Popescu și Sanda Toma, și Lopahin din Livada cu vișini (1979); apoi rolul Arhiducelui din Buffalo Bill și indienii (1973) de Arthur Kopit, cu Albulescu în rol titular, dar și personaje din dramaturgia românească, Haralamb Minta din Plicul (1976) de Rebreanu.

Preșul Ion Băieșu

Dem Savu, Vasilica Tastaman, Ștefan Tapalagă, Constantin Băltărețu, Cornel Vulpe, Mircea Șeptilici în ”Preșul” de Ion Băieșu, premiera: 1 octombrie 1972. Sursa foto: albumul ”Teatrul de Comedie 50 de ani”, 1961–2011. © Teatrul de Comedie

Spectacole de rezonanță au fost și cele regizate de Ion Cojar: Preșul (1972) de Băieșu, care s-a jucat vreo șaptesprezece ani cu casa închisă și în care Stela Popescu era fenomenală; și Volpone (1974) de Ben Jonson, cu Mircea Șeptilici și Cornel Vulpe, cu Ștefan Tapalagă, Ion Lucian, Anca Pandrea, Maria Ploae, George Mihăiță, Theo Cojocaru ș.a.

În 1975, Valeriu Moisescu îl însărcina cu rolul Herrera din Noaptea la Madrid de Calderón de la Barca, pe muzica lui Vali Sterian și mișcarea scenică semnată de Ștefan Tapalagă, iar în 1979, cu Rudolph din Pețitoarea de Thornton Wilder.

Nici Tocilescu nu l-a ocolit. În 1980 îl distribuia în Concurs de frumusețe de Tudor Popescu, alături de Cornel Vulpe în Urechel, un rol mult râvnit de comici, interpretat de Băltărețu prin ’76 la Festivalul de Comedie de la Galați. Un spectacol de referință pentru Teatrul de Comedie, implicit pentru actorul nostru, a fost Procesul de Suhovo-Kobîlin, sumbru și clasic, montat de regizorul György Harag, în care Băltărețu îl interpretează magistral pe Varavin alături de Șerban Ionescu, Amza Pellea, Silviu Stănculescu, Dumitru Chesa, Aurora Leonte, Candid Stoica, Vladimir Găitan. Costumele și decorurile au fost create de Doina Levintza și Puiu Antemir.

La începutul anilor ’80, actorul nostru joacă și la Teatrul din Brăila în spectacolele Alibi de Ion Băieșu, în regia lui Al. G. Croitoru, și Moromeții de Marin Preda, montat de Marius Popescu.

Ultimul lui rol la Comedie a fost Molmîșkin din Cârtițele de Mihail Zoscenko, în regia lui Valeriu Paraschiv, cu premiera în ianuarie 1985. I-au fost parteneri de scenă Julieta Strâmbeanu, Șerban Cellea, Violeta Berbiuc, Eugen Racoți…

Secvențe cinematografice

A debutat pe marele ecran în 1968, cu rolul Zeno din Balul de sâmbătă seara, un film de Geo Saizescu, cu Sebastian Papaiani în rol ul principal. Același regizor i-a oferit apoi un rol în comedia Astă seară dansăm în familie (1972), cu o distribuție încântătoare.  

Rolurile lui în film nu au fost de anvergură, ci mai degrabă episodice.

Constantin Băltărețu piratii din Pacific

Constantin Băltărețu în filmul ”Pirații din Pacific”

A jucat în filmele lui Nicolaescu, Un comisar acuză (1974), Pentru patrie (1978), Revanșa (1978) și Mihail, câine de circ (1979), după ce în 1974, apăruse în rolul unui marinar din serialul pentru televiziune Deux ans de vacances, o coproducție România-Franța-Germania, în care au jucat și Diplan și Cristian Șofron. Au urmat Insula comorilor și Pirații din Pacific (1975), tot coproducții, mai exact, versiunea cinematografică a serialului Doi ani de vacanță, realizate după scrierile lui Jules Verne, de către Sergiu Nicolaescu și Gilles Grangier. Din distribuție: Aurel Giurumia, Dan Nasta, Mihai Berechet ș.a.

Anul 1975 i-a adus rolul profesorului glumeț și întâlnirea cu Elena Albu și Carmen Galin în drama Ilustrate cu flori de camp, regizată de Andrei Blaier; iar anul următor întâlnirea cu Florin Piersic și rolul Popa Dumitru din Pintea de Mircea Moldovan.

Ultima apariție pe marele ecran a fost Bettles, dar postum, din Căutătorii de aur (1986), o coproducție româno-germană realizată de Al. G. Croitoru și Sergiu Nicolaescu, după romanul lui Jack London. Din distribuție au făcut parte și actorii Ferdy Maine, Rudiger Bahr, Constantin Rauțchi, Colea Răutu, Gilda Marinescu, Dorin Dron, Ernest Maftei.

Micul ecran și prima televiziune

Aparițiile pe micul ecran au fost în câteva zeci de schițe umoristice difuzate de unica televiziune din România anilor ’70-’80, în după-amiezile de sâmbătă și duminică și în nemuritoarele Revelioane. TVR păstrează în arhivă minunate înregistrări. De la scheciul Afișul din emisiunea „Revista 78” realizată de Octavian Sava, în care apare alături de colega lui de la Comedie, Stela Popescu, până la sceneta Țeava Ioneștilor din programul de Revelion 77, realizată de Petre Bokor, în care apare alături de un alt coleg de la teatru, Ștefan Tapalagă. 

Constantin Băltărețu și Ștefan Tapalagă în sceneta Țeava Ioneștilor, TVR

Umorul s-a transferat de multe ori în sute de ore de emisii radiofonice de divertisment, dintre care amintim: Umor în patru timpi de Flavia Buref și Alina Idriceanu, în regia lui Val Moldoveanu, cu o distribuție aleasă: Stela Popescu, Horia Şerbănescu, Melania Cîrje, Horia Căciulescu, Mihai Fotino, Jeanine Stavarache, Iarina Demian, Constantin Băltăreţu, Ciupi Rădulescu, Alexandru Arşinel, Radu Zaharescu; Ulise, pe scenă și-n culise de Dan Ursuleanu, Alexandru Vilan, Manole Pavel Dan, în regia artistică a lui Dan Ursuleanu. În distribuţie: Marin Moraru, Ştefan Mihăilescu Brăila, Sanda Toma, Radu Zaharescu, Horia Şerbănescu, Rodica Popescu Bitănescu, Melania Cârje, Nae Roman, Constantin Băltăreţu, Sorin Gheorghiu.

Constantin-baltaretu si Doina-andries cabina radio

Constantin Băltărețu și Doina Andrieș într-un studio de înregistrări al Radiodifuziunii Române

Dacă la începutul anilor ’60, vocea lui Constantin Băltărețu era recunoscută în tandem cu cea a Doinei Andrieș în emisiuni culturale de radio, mai târziu, actorul a devenit colaborator al Teatrului Radiofonic. Iată de ce vocea lui s-a păstrat până azi în piese de teatru clasice sau moderne, armonizându-se cu alte distinse voci: Ion Caramitru, Valeria Seciu, Dina Cocea, George Constantin, Adela Mărculescu, Ion Marinescu, Ion Pavelescu, Corado Negreanu, Hamdi Cerchez, Marieta Luca, Valeria Gagealov, Constantin Dinulescu, Mihai Dobre, Ruxandra Sireteanu, Radu Panamarenco în Citadela (1981) lui Cronin; Istoria istoriei lui Tom Jones (1982) după un scenariu de Dinu Adam, cu Virgil Ogășanu în rol principal, ambele spectacole montate de Constantin Dinischiotu; Pețit în stil rural (1983) de George Bernard Shaw, cu Mariana Mihuț și Ion Caramitru, în regia Domniței Munteanu; și Reforma (1983) de Ion Luca Caragiale, în regia lui Dan Puican, cu George Constantin, Mihai Mălaimare, Dorina Lazăr, Eugen Cristea, Candid Stoica, Constantin Diplan, Ion Anestin, Gheorghe Pufulete, Nicolae Crişu, Ileana Şerban, Violeta Berbiuc, Cristian Molfeta, Constantin Botez.

Constantin Băltărețu este Comentatorul din piesa de teatru scurt Fluturele şi tancul (1980) de Ernest Hemingway, o dramatizare radiofonică semnată Gelu Netea, în regia artistică a lui Constantin Dinischiotu, cu George Constantin, Anda Caropol, Mircea Albulescu, Ion Marinescu, Sorin Gheorghiu, Silviu Stănculescu, Victor Ştrengaru, Ruxandra Sireteanu.

Acestui actor, cu resurse interpretative inepuizabile, în ființa căruia se amestecau în doze atent cântărite, voluptatea și sensibilitatea, i se spunea Pusi, iar cei din jurul lui aveau ce învăța de la el. Actrița Emilia Popescu, cu o veritabilă considerație, îl numește mentor.

Dar în 1985, în ziua celor 40 de Mucenici, Constantin Băltărețu s-a prăbușit.

Peste o lună împlinea 47 de ani…

Annie-Muscă

Annie Muscă

logo revista teatrala radioVezi: arhiva rubricii Remember

Alte articole și interviuri de Annie Muscă: 

Sandu Sticlaru

Vasilica Tastaman

Lucia Sturdza și Tony Bulandra jucau în primul film românesc înainte de a se căsători

Evocări – Elia Kazan

De la rugby la film: Ilarion Ciobanu

Ingrid Bergman, actrița care s-a născut și a murit în aceeași zi

Prima femeie-pilot din lume cu brevet de zbor a fost actriță

Portrete – Jean Constantin – actorul care nu și-a stăpânit niciodată umorul

„Anda Călugăreanu a plecat departe”

Portrete – Dan Mihăescu: „Ar fi o glumă să devin octogenar”

Silvia Popovici, în premieră în presă

Oana Anagnoste: „Secretul armoniei dintre părinții mei a fost însăși pasiunea pentru profesia lor” – interviu realizat de Annie Muscă

Oana Anagnoste: „Gina Patrichi, o flacără, un fluture, o adiere…” – interviu realizat de Annie Muscă

costintuchilaREMEMBERactori romani de teatru si film,Alexandru Finți,anda caropol,annie muscă,biografie Constantin Băltărețu,Buffalo Bill și indienii,candid stoica,constantin dinischiotu,Constantin Diplan,Doinei Andrieș,dorina lazăr,emilia popescu,Ernest Hemingway,eugen cristea,george bernard shaw,george constantin,Horia Căciulescu,horia șerbănescu,Iarina Demian,în ziua celor 40 de Mucenici,Ion Anestin,ion marinescu,ion șahighian,jeanine stavarache,lucian giurchescu,mariana mihuț,Melania Cîrje,mihai berechet,mihai fotino,mihai mălaimare,mircea albulescu,Pețitoarea de Thornton Wilder,Pintea de Mircea Moldovan,preșul de ion baiesu,reformă,ruxandra sireteanu,silviu stănculescu,Sorin Gheorghiu,ștefan tapalagă,Suhovo-Kobîlin,teatrul de comedie,troilus și cresida,Ucigaș fără simbrie (1968) de Eugène Ionesco,Victor Ştrengaru,virgil ogășanu,Volpone
Remember, rubrică de ANNIE MUSCĂ Astăzi, 16 aprilie, ne amintim de actorul Constantin Băltărețu (16 aprilie 1938–9 martie 1985). Expresivitatea sa, vocea și statura impunătoare, ochii de un albastru covârșitor, toate la un loc i-au adus uneori roluri pe care trebuia să le construiască în fața publicului doar din zgomote și...