Cronică de festival de MARIANA CIOLAN

festivalul shakespeare craiova 2018

Pentru a XI-a oară, Teatrul Național din Craiova a fost locul de desfășurare a Festivalului Internațional Shakespeare, festival născut aici, în anul 1994, la inițiativa directorului de atunci al teatrului, Emil Boroghină, pe valul de succese extraordinare ale trupei înregistrate la cele mai mari festivaluri din lume unde a fost invitată cu memorabilele spectacole ale lui Silviu Purcărete. Ca întotdeauna, și anul acesta, 2018, întreaga clădire a purtat însemnele sărbătorii. Foaierele au fost pe tot parcursul manifestării înnobilate de remarcabila expoziție de carte shakespeariană, rară și chiar rarisimă, pe care doar alunecând privirea te conectai la visarea veacurilor ce s-au hrănit din izvorul de aur al minții strălucitului bard din Stratford, de o expoziție de costume de teatru curatoriată de Ștefania Cenean și realizată de studenți la secția de scenografie din UNATC pe ideea unei rezonanțe între epoca elisabetană și commedia dell’arte, de o expoziție cu fotografii din spectacolele craiovene prezente de-a lungul anilor în acest festival, realizată de Florin Chirea. În mai multe dimineți, foaierele și biblioteca teatrului au găzduit lansarea unor volume de teatru, conferințe, un atelier de teatrologie centrat pe analiza reprezentațiilor din festival, organizat în colaborare cu AICT și Departamentul de Studii Teatrale din UNATC, reuniunea Rețelei europene a festivalurilor Shakespeare, reuniunea Comitetului executiv AICT și aceea a Consiliului redacțional al revistei ”Critical Stage”, editată de AICT. Tot aici a avut loc deschiderea oficială, a fost avanpostul biroului de presă și am asistat la minunate momente de teatru-dans, le-am putea zice, unele foarte atrăgător construite pe idei legate de opera marelui Will, inepuizabilă sursă de inspirație fructificată cu o energie pildutoare de pasionata trupă de adolescenți OKAUA, care anul acesta a accentuat sau a contrapunctat temele din marile spectacole ce au avut loc în Sala mare și la Studioul Naționalului. În această ambianță, tot timpul, numeroșii oaspeți din țară și din toate cele patru zări ale lumii au fost întâmpinați de către aceia care de anul acesta sunt noii directori ai Festivalului, Vlad Drăgulescu și Ilarian Ștefănescu, de către managerul teatrului, Alexandru Boureanu, de către consilierul artistic Nicolae Coande ori de către secretara literară Haricleea Nicolau. Bineînțeles, mereu prezent, ba am putea spune omniprezent, fără teama de greși prea tare căci sufletește domnia sa este pretutindeni, cu seninătatea-i nedezmințită pe chipul luminat acum și de podoaba albită a părului său, domnul Emil Boroghină, directorul-fondator onorific al festivalului, adică părintele acestui festival pe care îl va păstori pe mai departe în calitate de selecționer al spectacolelor invitate. Am apreciat deopotrivă solicitudinea, calmul, disponibilitatea de a se face folositori manifestate de întregul personal auxiliar. Totul, pe măsura valorii acestui eveniment de altitudine unică – al teatrului craiovean și al orașului, cu o configurație distinct dăltuită pe coordonatele excelenței în peisajul festivalier bogat al țării noastre și foarte bine cotat în lume, drept cel mai important festival dedicat lui Shakespeare din afara spațiului cultural anglofon. Din nefericire, acest loc central al festivalului și-a adăugat o zonă cernită, de tristețe, odată cu instalarea fortuită a jilțului amintind un regal talent și ultimele roluri pe care actorul Ilie Gheorghe le-a făcut în acest teatru pe care l-a slujit o jumătate de veac. Marele actor a plecat spre cele veșnice în zilele acestui festival unde de-a lungul anilor a dat chipuri de neuitat personajelor lui Shakespeare. Ca un ultim semn al iubirii pentru arta pe care a înnobilat-o el însuși, ce poate transgresa granițele acestei lumi?

nopti ateniene

”Nopți ateniene”

La marele dialog al selecției principale unde au fost prezenți anul acesta creatori și trupe din Marea Britanie, Franța, Polonia, Rusia, Belgia, Japonia, Coreea de Sud, Australia, Africa de Sud, Brazilia, alături de o consistentă componentă românească și, în afara cadrului shakespearian, de genialului om de teatru canadian Robert Lepage, Teatrul Național ”Marin Sorescu” a participat cu spectacolul ce poartă titlul ”Nopți ateniene” și îl are la direcția de scenă pe tânărul performer și regizor francez Charles Chemin. Acesta, cu siguranță stimulat de genericul festivalului, ”Planeta Shakespeare”, a ambiționat un eseu teatral pe ideea raportului dintre teatru și realitate, pornind de la alăturarea în spectacolul său a celor două piese shakespeariene care au ca loc al acțiunii orașul Atena: ”Timon din Atena” și ”Visul unei nopți de vară”. Regizorul a fost în repetate rânduri asistentul lui Robert Wilson și asta se simte în tușa generală a demersului său scenic, cu atât mai mult cu cât s-a înconjurat de o echipă de creatori străini și români care la rândul lor s-au aflat în preajma miraculosului artist vizual american, de la muzicianul britanic Dom Bouffard, aici creatorul unei coloane sonore percutante, și Aliberto Sagretti, realizatorul unor lumini sugestive, la dramaturgul Luiza Mitu și scenograful Adrian Damian care a imaginat diferitele spații de joc, însă cu intensități diferite ale inspirației și alăturări aproape deconcertante. Cel mai interesant și plastic dintre cadrele scenografice mi s-a părut acela din prima parte (”Timon din Atena”), cu contrasul izbitor dintre mediul translucid/transparent al unor ”ecrane” ce despart personajele și mâlul vâscos al solului pe care nimeni nu poate fi sigur, nici dezinvolt, imaginat pentru scenele când are loc confruntarea de idei, de moduri de a percepe lumea și societatea, rosturile omului în raport cu acestea exprimate de cele patru personaje-pilon din piesă: visătorul Timon, glisând de la filantropia extremă la mizantropie dureroasă, răzvrătitul și nesupusul Alcibiade, Senatorul încarnând politicul pur și Alcibiades ca expresie a feței războinice a omenirii. Echipa artistică a fost completată de scenografa Luiza Enescu, creatoarea unor costume gândite pe efecte în opoziție sugestivă. Dincolo de miza și intenția tânărului director de scenă, care se deslușesc destul de ușor, spectacolul este eclectic și are unele pierderi de ritm neplăcute, mai ales în partea a doua unde comedia nu prinde acel contur pregnant care să cheme publicul cu sine în pofida ”coborârii” scenei meșterilor printre spectatori, în prelungirea antractului, a altor momente interactive mai mult sau mai puțin convingătoare și rămâne destul de rece, obositoare aproape, în clarobscurul adus pe scenă ca imagine a unei păduri cuprinse de întuneric pentru a da naștere unei mai limpezi priviri către sinele fiecăruia. Există desigur unele momente împlinite cu grație, prin împletiri savuroase între dimensiunea vizuală, haloul auditiv, rostirea și sensul replicilor, unele scene care se urmăresc cu plăcere, cum a fost și finalul în care și actori și public ne jucăm cu imense baloane, în timp ce personajul Gutuie dezvoltă, într-un contrast halucinant cu pseudo-spectacolul ridicol și absurd prezentat de meșterii din piesă în fața perechilor de miri ce-și așteaptă nunta, un soi de savantă ars poetica pe care nimeni nu e dispus să o audă… Mult mai bine îi reușesc directorului de scenă plasticitatea și expresivitatea corporală impusă la nivelul individualităților actoricești și, nu de puține ori, a ansamblului. Iar actorii, trebuie spus, dau dovadă de seriozitate, supunere față de rigorile regiei, făcând dovada unor valoroase valențe interpretative, probând, dacă mai era nevoie, că sunt o trupă și înzestrată și dăruită, începând cu mai vechi membri ai ei ca Adrian Andone, Marian Politic, Iulia Lazăr, până la mai tinerii Raluca Păun (o regăsim în pielea de comediană înnăscută în cea de-a doua parte), Iulia Colan, Corina Druc, Cătălin Miculeasa, Cătălin Vieru sau Costinela Ungureanu. În mod deosebit, i-am remarcat pe Claudiu Bleonț, cu o largă paletă de nuanțe ale personajului Timon și deopotrivă pregnant în rolul Gutuie, pe George Albert Costea, explorându-și cu efect vivacitatea și mobilitatea chipului și a trupului atât în rolul sclavului Flavius, în partea întâi a spectacolului, cât și în Egeus, un rol mic dar de savuroasă compoziție, ori în Puck din ”Visul unei nopți de vară”, pe Sorin Leoveanu, care mi s-a părut a-și activa cu abilitate rarele sale însușiri interpretative spre a da pregnanță personajului Senator și s-a arătat mai puțin admenitor în rolul atât de generos totuși al lui Oberon.

filarmonica -teatrul de vara

Este de-acum o tradiție ca orașul Craiova însuși să se afle în miezul artistic al festivalului, iar anul acesta s-au putut vedea mai multe spectacole care practic au ”invadat” urbea, ieșind în întâmpinarea publicului în parcuri, pe străzi, în piețe importante. Astfel, am remarcat buna primire a unui concert ”Shakespeare și muzica”, susținut la Teatrul de vară de Filarmonica Oltenia, cu François Robert Girolami la pupitrul dirijoral, așa încât ceea ce ar fi putut fi inconvenientul că nu a avut loc la sediul instituției s-a transformat într-un evident avantaj al unei superbe zile de primăvară. Nu puteai să nu te contaminezi de bucuria împărtășită și de studenții-actori în anul I la Departamentul de Artă din Universitatea Craiova și de spectatorii lor veniți special pentru ”Shakespeare’s Inception”, spectacolul de sonete pregătit sub vegherea actriței și profesoarei Edith Mag, sau a celor convertiți din trecători impasibili la inși atenți la coarda vibrației lirice, stârnită de energiile viitorilor actori. Nu au rămas indiferenți trecătorii din aceeași Piață ”Frații Buzești” nici la curajoasa propunere a studenților din anul III la Departamentul de Artă din cadrul Facultății de Litere, anume, de a înfățișa peripețiile din comedia ”A douăsprezecea noapte” ca pe o poveste contemporană ce are loc într-un bar la malul mării, ”un party prelungit care accentuează trăirile și dorințele eroilor” și îi face să dezvăluie cu exuberanță fațetele și capriciile iubirii. Este vorba de o adaptare realizată de Alina Hiristea, care semnează și regia, sub genericul ”Shakespeare around the corner” desemnând o secțiune de teatru studențesc stradal din care au mai făcut parte reprezentații ai școlilor de teatru din Madrid și din București.

”Visul unei nopți de vară”

”Visul unei nopți de vară”

Cu siguranță, la loc de frunte în zona nonconvențională a teatrului exprimată prin festival, multă lume a plasat proiectul de mare anvergură din mai multe puncte de vedere, realizat după comedia ”Visul unei nopți de vară”. Subscriu cu mâna pe inimă! Spectacolul înfățișat în patru reprezentații a avut un incitant parcurs itinerant, ”demarând” în parcarea Universității, trecând prin holul central monumental al clădirii, prin scuaruri dintre blocuri învestite cu misterul tainicei păduri, până în aria centrului istoric acum pilduitor restaurat și atât de propice și pentru veselia generală a eroilor piesei și a participanților la spectacolul încheiat cu nuntă și…un spectacol de teatru. Au fost antrenați în această producție peste optzeci de interpreți, români și britanici, actori profesioniști și amatori, capabili să interacționeze cu publicul nu doar în limba maternă, în scene de veselie sau de gravitate, de destindere sau de încordare, de un comic adesea cuceritor menit să descătușeze inhibiții și să producă o veritabilă comuniune de simțire cu publicul. Căci și acesta este țelul unui asemenea proiect de teatru comunitar, asociat nevoii de a face (re)cunoscută cât mai multor oameni o capodoperă din marea dramaturgie shakespeariană. Un proiect realizat de Compania craioveană Teatrulescu, pe care și noi am apreciat-o pentru câteva producții cu mai mulți ani în urmă, în parteneriat cu Compania britanică Parrabolla, specializată în acest gen de teatru popular făcând corp și suflet comun cu entitățile culturale, geografice sau sociale cărora li se adresează, un teatru ”făcut de public și pentru public”. Craiovenii nu se află la prima colaborare cu compania britanică, una dintre promotoarele Festivalului Internațional Shakespeare din York, recunoscută deopotrivă pentru producții cu piesele marelui dramaturg la festivaluri din Polonia, Cehia, Olanda. Acest spectacol mi se pare însă cel mai reușit dintre toate cele realizate împreună: el are un ritm și o derulare cu adevărat capabile să absoarbă sentimental în jocul actorilor, multe scene au tensiune, emoție, limpezime, iar ingeniozitatea cu care se stimulează imaginația privitorilor spre a-i face să se simtă efectiv în mijlocul pădurii sau la o aprigă confruntare în fața mai marelui orașului pare fi izvorât dintr-un filon viguros. Așa încât merită aprecierile noastre atât interpreții care s-au angajat la acest demers și l-au dus atât de bine la împlinire, cât mai ales regizorul Philippe Par, directorul artistic al companiei (totodată, membru fondator și secretar al Rețelei europene de festivaluri Shakespeare) și echipa sa artistică, numeroasă și dăruită profesional, și, nu în ultimul rând, producătorul creativ, Ramona Drăgulescu. Este o colaborare care își așteaptă noi orizonturi pentru viitoare ediții ale Festivalului Shakespeare de la Craiova.

logo-revista-teatrala-radioCronici, reportaje și interviuri de Mariana Ciolan:

Pălăria florentină

„Solitaritate”, un strigăt contemporan

„Blackbird” la UnTeatrumariana ciolan

Teatrul Tineretului în turneu la Bucureşti

„Titanic Vals” deschide anul teatral la „Odeon”

„Construim poduri, trecem graniţe”…

Sincronism european, cronică la spectacolul O poveste ciudată cu un câine la miezul nopţii

Strălucire și sens, cronică la spectacolul Cabaret

Lucian Vărșăndan: „Creșterea trupei Teatrului German din Timișoara este principalul nostru obiectiv”

Annie Muscă: „O lună dedicată unei actrițe inconfundabile”

Spre lumea largă… 

Shakespeare al tuturor

Cei doi Richard…

FITS 2014. Flash – Începutul

FITS 2014. Flash – Orașul pe scenă

FITS 2014. Flash – Omul-spectacol

FITS 2014. Flash. Bursa de spectacole – construind viitorul

Amintiri cu actori, amintiri despre actori: George Constantin

Annie Muscă – biograful și personajele sale

Mircea Cornișteanu: „Robert Wilson vorbește o altă limbă teatrală, pe care nici noi, nici alții nu o cunoaștem”

Eveniment: „Rinocerii” la Teatrul Naţional din Craiova

Saviana Stănescu pe scena Teatrului Odeon – interviu

Festivalul Internaţional de Teatru de la Oradea se deschide cu „Muzicanţii din Bremen”

Orădenii în festival

Premieră la Întâlnirile Internaționale de la Cluj-Napoca

Moartea pentru patrie sau râsu-plânsu… la bloc

Pledoarie pentru teatru

Aniversare Ștefan Mihăilescu-Brăila

Aniversarea a 10 de ani de audiții la Majestic

Bocsárdi László: „Dacă un spectacol de astăzi este și poetic, nu se strică teatrul”, interviu

Aura Corbeanu: „«Clipe de viață», un omagiu adus de artiști importanți din România colegilor lor”, interviu

„Adunarea păsărilor” la Teatrul „Țăndărică”

La Teatrul Excelsior, in focus: tinerii, cronică de teatru

Lucian Vărșăndan: „«Bremen», un spectacol în viziune ludică”, interviu

Constantin Chiriac: „Noi suntem aici pentru dialog”, reportaj

Școlile și academiile de teatru împreună, cronică de festival

Un spectacol-eveniment: „Dialog imaginar cu Anton Pann” de Pușa Roth

Ecouri FITS 2015, cronică de festival

Spectacolul-lectură la Teatrul „Nottara” – interviu cu Mădălina Negrea

Doina Lupu: „Gala Tânărului Actor – HOP 2015, o ediție cu multe noutăți”, interviu

Mircea M. Ionescu: „Există dramaturgie română. Trebuie doar să fie citită”, interviu

Luminița Puiuleț despre „Antisocial” și alte proiecte teatrale ale studenților sibieni

Alexandru Darie: „«The Bach Files», o poveste despre iubire și căutarea de sine”, interviu

Gala Tânărului Actor HOP în primele zile, reportaj

În căutarea actoriei în stare pură…, cronică de teatru

Festivalul de Teatru Scurt 2015, o ediție atipică, cronică de teatru

„Mai tare decât moartea e iubirea”, recital Emil Boroghină la Tel Aviv, interviu

Lucian Vărșăndan despre „Fuchsiada”, interviu

Petru Hadârcă: „Ne propunem să continuăm proiectul de teatru românesc pe ambele maluri ale Prutului”, interviu

„Omul din La Mancha” – celebrare pe scena FITO, interviu cu actorul Daniel Vulcu

Tragos – „un festival al iubirii de teatru”, interviu cu criticul de teatru Doru Mareș

Festivalul Tânăr de la Sibiu, interviu cu Adrian Tibu

Festivalul Internațional de Teatru pentru Publicul Tânăr Iași își onorează titlul de festival european, interviu cu Oltița Cîntec

Tudor Lucanu: „Îmi plac poveștile care să mă emoționeze mai întâi pe mine”, interviu

Liviu Timuș: „Teatrul a prins din nou viață, interviu

Festivalul Național de Teatru – în jurul scenei, cronică de teatru

La Teatrul „Nottara”, plăcerea lecturii continuă, cronică de teatru

Trupa Arcadia – două spectacole, două festivaluri, cronică de teatru

„Omul care mânca lumea” la Teatrul de Artă, cronică de teatru

George Albert Costea: „Un gen inedit deocamdată pentru Craiova”, interviu

Claudiu Goga: „«Dansând în noapte» este un spectacol care propune un stil”

Teatrul „Sică Alexandrescu” din Brașov – scenă a dramaturgiei contemporane, cronică de festival

Aplauze pentru Lena… la București, cronică de teatru

Trupa românească permanentă din Oradea a împlinit 60 de ani!, cronică de teatru

Lucian Vărșăndan: „Spectacolul «De fapt e frumos» aduce în prim-plan o realitate specifică oamenilor tineri, dar nu numai lor”, interviu

Alexandru Gherman: Proiecte de film și teatru, interviu

Trupa Osonó încheie anul 2015 cu două reprezentaţii la Sfântu Gheorghe, interviu cu actorul și regizorul Fazakas Misi

În căutarea… anului dispărut, cronică de teatru

Vlad Cristache: „Învăluite în umor, problemele grave capătă o valoare mult mai mare”, interviu

Teatrul „Nottara” deschide anul teatral cu un spectacol de Alexander Hausvater, reportaj

„Să fim atenți cum construim prezentul!”, cronică de teatru

Turneul Teatrului Național din Chișinău la București, cronică de teatru

Matei Vișniec: „Fiecare fapt divers are un fel de etaj metafizic”, interviu

Sânziana Stoican: „Caut locul și oamenii cu care să spunem ceva prin spectacolele noastre”, interviu

Teatrul Național din București – între Centenarul Dada și Anul Shakespeare

În retortele trăirii: „Respiră” la Teatrul „Anton Pann” din Râmnicu Vâlcea, cronică de teatru

Teatru la Arhiepiscopia Râmnicului – interviu cu Doina Migleczi

Lucian Sabados: „Am adus întotdeauna la București spectacolele pe care le consider reprezentative”, interviu

Curajul de a-ţi asuma alteritatea: „Eu, Oblio” la Teatrul „Ţăndărică”cronică de teatru

În căutarea „Omului aproximativ”, cronică de teatru

Teatrul la Gala Premiilor Radio România Cultural

Debutul în teatru al regizorului Radu Jude, cronică de teatru

Concursul New Drama prinde contur scenic: „Umbre” la Teatrul Excelsior, cronică de teatru

Doru Mareș despre Festivalul Internațional al Recitalurilor Dramatice „Valentin Silvestru”, interviu

Laura Vlad: „Din dorința de schimbare, putem deveni avizi de putere”, interviu

Deschiderea Festivalului Internațional Shakespeare Craiova, 2016, reportaj

Agenda Festivalului Shakespeare (1) 

Agenda Festivalului Shakespeare (2) 

Agenda Festivalului Shakespeare (3) 

Agenda Festivalului Shakespeare (4)

La Teatrul Național din Timișoara – o stagiune sub semnul diversității

Ada Lupu: „Teatrul este cea mai bună formă de a intra repede în hainele timpului”, interviu

Trupa de teatru școlar NIL la 20 de ani de existență, interviu cu Lucian Vărșăndan

„Oameni obișnuiți” deschide seria premierelor de primăvară la Teatrul Național „Radu Stanca” din Sibiu, interviu cu actrița Ofelia Popii

Sub zodie orădeană: Gala UNITER în 2016

Liceenii au dat… relief pasiunii pentru teatru, cronică de festival

Călin Mocanu: „Festivalul «Teatru, stradă și copil» – puncte forte pe harta culturală a Capitalei, interviu

Actorul Bálasz Attila despre Festivalul Euroregional de Teatru Timișoara, interviu

Mc Ranin: „Tema Festivalului «Babel» 2016 este corpul”, interviu

Sfârşit de partidă pentru un strălucit… început, cronică de teatru

Arhiva rubricii Cronică de festival – 6 cronici despre Festivalul Internațional de teatru de La Sibiu, ediția 2016

„Povestea alfabetului”, un dar la începutul vacanței, cronică de teatru radiofonic

Paul Chiribuță: „Festivalul Internațional al Școlilor de Teatru de la Suceava, o mare sărbătoare a teatrului studențesc european”, interviu

O probă de maturitate: „Incendii” de Wajdi Mouawad, la „Bulandra”, cronică de teatru

Gáspárik Attila: „Într-un teatru național, valorile trebuie păstrate, dar regândite”, interviu

Startul festivalurilor autumnale se dă anul acesta la Timişoara

La Teatrul „Tony Bulandra” din Târgoviște, Shakespeare – o continuă aventură spirituală, cronică de teatru

Miklós Bács: „La Gala HOP, aș vrea să văd actori care să-și clarifice poziția de artiști independenți, creativi”, interviu

„Teatrul și frica”, cronică de carte

Cazul „Nottara”: Final fericit pentru un nou început

UnTeatru. Povestea merge mai departe, cronică de festival

Simplitate și adâncime, cronică de teatru radiofonic

Chris Simion: „În teatrul independent, experiment înseamnă laborator”, interviu

„Călătorie dansantă” alături de Cosmin Manolescu

O celebrare marca UNDERCLOUD, cronică de festival

Arhiva Gala HOP

Festivalul Internațional de Teatru de la Oradea, 2016, interviu cu Victoria Balint

Poveste despre tatăl meu, cronică de teatru

Daniel Vulcu: Scena orădeană la o nouă întâlnire cu Victor Ioan Frunză, interviu

În căutarea autorului, la Întâlnirile Internaționale de la Cluj, cronică de festival

Viorica Samson Manea despre regizorul Aureliu Manea, interviu

Vlad Cristache: „«Suflete moarte» de Gogol, un roman de mare actualitate”, interviu

Citiți-ne, poftiți la teatru!

Teatrul Municipal „Matei Vișniec” din Suceava – anul 1, interviu cu Carmen Veronica Steiciuc

Dedicație cu dragoste: Miriam Răducanu, cronică de festival

Maria Zărnescu: „Un festival este un creuzet alchimic”, interviu

Regia românească, de la act de interpretare la practici colaborative, cronică de carte

Deschiderea primului teatru țigănesc din România, interviu cu Mario Grosu

Eliza Noemi Judeu: „Remodelarea trupei Teatrului «Bacovia» din Bacău este obiectivul meu major”, interviu

În oglinda sufletului, cronică de teatru

Liviu Timuș: „Tinerii actori, acești copii ai unui Dumnezeu mai sărac, trebuie ajutați”, interviu

Helmut Stürmer a primit Premiul „Vlad Mugur” la Festivalul „Interferențe”

Festivalul „Interferențe” a împlinit zece ani, interviu cu Tompa Gábor

Emil Boroghină despre Anul „Shakespeare – 400” în România, interviu

Bucurie și speranțe redeșteptate

Caruselul premierelor la Teatrul Național din Cluj-Napoca, interviu cu Ștefana Pop Curșeu

S-a născut un autor dramatic, reportaj

Anul 400. Shakespeare trăiește!

Centrul Independent Coregrafic LINOTIP lansează primele spectacole, interviu

Vlad Cristache: ”Deșteptarea primăverii” de Frank Wedekind este poate cel mai important text despre adolescență din dramaturgia universală, interviu

Alexandru Mâzgăreanu: ”«Somnambulism» este o metaforă care se referă la o întreagă societate”, interviu

Adrian Roman: ”«Yen», un spectacol pe o temă provocatoare”, interviu

Controversa de la Valladolid… a ajuns la Timișoara, cronică de teatru

”Întâlniri la arlechin”, cronică de carte

O cronică a Teatrului Național ”Mihai Eminescu” din Chișinău, în deschiderea celei de-a 95-a stagiuni, cronică de carte

Regizorul Mc Ranin despre spectacolul ”Mofturile lui nenea Iancu”, interviu

Alexandru Boureanu: ”În ultimul timp, repertoriul Teatrului Național «Marin Sorescu» din Craiova este bazat pe tineri regizori”, interviu

Doru Mareș despre noua ediție a Festivalului Internațional al Recitalurilor Dramatice ”Bacău Fest-Monodrame”, interviu

Lucian Vărșăndan: ”«Antigona» de Bertolt Brecht, un spectacol, sper, cu viață lungă”, interviu

Bacău Fest-Monodrame – un festival în evoluţie, cronică de festival

Codruța Popov: ”Identitatea, un subiect pe care istoria ne forțează să-l repunem în discuție”, interviu

Mc Ranin: ”Obligația unui om de cultură este de a crea un Babel al înțelegerii”, interviu

FITS 2017, cronici de festival

Ovidiu a fost omagiat în Festivalul Internațional de Teatru ”Miturile cetății”, cronică de festival

Showcase: Tineri regizori, cronică de festival

Doina Lupu despre Gala HOP 2017, interviu

”Eine Kleine Nacht Musik. O metaforă”, cronică de teatru

Fete/Băieți, cronică de teatru

Chris Simion: ”Festivalul «Undercloud» este o inițiativă de susținere și promovare a teatrului independent”, interviu

Să nu admitem!

Alexandru Colpacci: ”Mi-am pus foarte des întrebarea cum evoluează commedia dell’arte în timpul nostru”

Festivalul Internațional de Teatru de la Oradea (FITO): Privire înainte, cronică de festival

Ștefana Pop-Curșeu despre expoziția ”Extremele cărții”, interviu

„Teatrul: intrigă și iubire”, cronică de carte

Matei Vișniec și chipurile lumii, cronică de festival

Bambi a venit la… Țăndărică, cronică de teatru

Eliza Noemi Judeu: ”M-a atras în primul rând tipul de limbaj abordat de Matei Vișniec în «Țara lui Gufi»”, interviu

Teatrul ”Nottara” – ”100 de ani împreună”, cronică de teatru

Ziua porților deschise la Teatrul de Artă din București

Festivalul Național de Teatru și lumea (artistică), cronică de festival

”Visul unei nopți de iarnă” – o nouă premieră la TVR, cronică de teatru tv

Radu Afrim revine pe scena de la Piatra Neamț, cronică de teatru

Gabi Popescu: ”Dorința mea legitimă este ca despre Teatrul Municipal «Ariel» să se vorbească în curând ca despre un teatru de artă”, interviu

”Împăratul muștelor”, un demers artistic binevenit la Teatrul ”Excelsior”, cronică de teatru

Caruselul vieții, cronică de teatru

Moștenirea lui Cristian Munteanu

Mc Ranin: ”Obiectivul meu este fericirea spectatorului și a artistului”, interviu

Alexandru Mâzgăreanu: ”«Tartuffe» în cheie modernă”, interviu

Moștenirea Löwendal

Doru Mareș despre festivalul ”Bacău Fest Monodrame” 2018, interviu

Scena.ro – la 10 ani de la înființare

Aplauze pentru Emil Boroghină, cronică de festival

logo revista teatrala radio

Vezi și: Arhiva rubricii Cronică de festival

Arhiva rubricii Cronica de teatru

costintuchilaCRONICĂ DE FESTIVALfestivalul internațional shakespeare,mariana ciolan,Planeta Shakespeare,stratford upon aveon,teatrul national craiova
Cronică de festival de MARIANA CIOLAN Pentru a XI-a oară, Teatrul Național din Craiova a fost locul de desfășurare a Festivalului Internațional Shakespeare, festival născut aici, în anul 1994, la inițiativa directorului de atunci al teatrului, Emil Boroghină, pe valul de succese extraordinare ale trupei înregistrate la cele mai mari...