Cronică de OANA MEDREA

directorul de teatru opera comica cronica revista teatrala radio

Scriu aici din preaplin, din preaplinul bucuriei de a fi văzut încă un spectacol minunat la Opera Comică pentru Copii (OCC). Nu ştiu câţi dintre cititorii RTR sunt la curent cu  ceea ce se întâmplă la OCC, un teatru încununat de superlative, cu prisosinţă binemeritate. În primul rând, pentru că este singurul teatru cu profil muzical din România dedicat eminamente copiilor şi, se pare, singurul de acest gen de pe mapamond care reuneşte nu doar spectacole de operă, operetă, musical, ci şi de balet, adresate acestui segment de public. Și… tot în primul rând (!) pentru că Opera Comică este o instituţie unde întreaga echipă (începând cu doamna Felicia Filip, managerul care îi coordonează activitatea), şi-a asumat nobila misiune de a forma viitoarea generaţie de spectatori, îndrumându-le paşii celor mici către actul artistic de înaltă prin intermediul unei oferte de petrecere a timpului liber greu de refuzat, care stimulează și privilegiază gustul picilor, al părinților și al bunicilor, deopotrivă. Opera Comică pentru Copiipentru copiii de toate vârstele!

Directorul de teatru 1

”Directorul de teatru” de W. A. Mozart, regia:: Cristian Mihăilescu, Opera Comică pentru Copii, București

Iar demersul educativ nu este unul ostentativ-didactic, ci mai degrabă ”învăluit” cu subtilitate şi delicatețe în programul bogat de spectacole, începând de la titluri consacrate și continuând cu o ofertă impresionantă de spectacole interactive, concerte-lecţie şi ateliere tematice. Sunt foarte multe de spus despre acest loc încântător, pentru care orice descriere e pur şi simplu neîncăpătoare. Opera Comică este locul în care inimile pulsează pur și simplu în alt ritm. Este o provocare aproape ”sportivă” să ţii pasul cu activităţile OCC, dată fiind multitudinea de parteneriate şi demersuri pe care instituția le derulează în permanenţă, animată, parcă, de un motoraș ascuns, nutrit de energia inepuizabilă a unei echipei entuziaste artiști, promotori și producători. Vorbesc de la sine și cele trei spaţii de spectacol ale OCC, fiecare cu câte o stagiune dedicată. Pe lângă producţiile de la Sala Mare şi cele de la recent-inaugurata Sală UnderGrant, destinată artiştilor debutanţi, există şi superbul Salon Mozart, care începând din stagiunea precedentă, găzduieşte serii de concerte-lecţie şi spectacole interactive.

Pe 29 aprilie 2017, un nou spectacol a prins viaţă aici, o pagină din creația lirică a lui W. A. Mozart, chiar în Salonul care îi poartă numele: Directorul de Teatru – adaptare după opera omonimă (Der Schauspieldirektor). Prezentată pentru prima oară publicului la 7 februarie 1786, la Palatul Schönbrunn din Viena, lucrarea a fost considerată o parodie a lumii nevăzute a teatrului liric, care poate deveni un adevărat ring de luptă al cântăreților vanitoși care își dispută supremația pentru obținerea rolurilor principale. Un astfel de ”ring” devine chiar biroul directorului teatrului de operă din Salzburg, unde se desfășoară audiții pentru alcătuirea unei trupe de operă.

vioară-viola-violoncel directorul de teatru

La 230 de ani distanță, miniatura lirică a lui Mozart (care în versiunea ei originală durează aproximativ o jumătate de oră), a fost ”revigorată” de regizorul Cristian Mihăilescu, care a adus originalului câteva adăugiri ingenioase. Înainte de a pătrunde în universul plin de gimbușlucuri și animozități al teatrului liric, facem cunoștință cu mica orchestră de cameră mozartiană, pe care ne-o prezintă chiar Dirijorul (Alexandru Ilie/ Gheorghe Iliuță). Aflăm, de pildă, că vioara este sora mai mică a violei și a violoncelului și trecem rapid prin nuanțele sonore uimitoare ale instrumentelor de suflat: flaut, oboi, clarinet, fagot și corn. Apoi, orchestra se face nevăzută și deodată, pe muzica măiastru dantelată a lui Mozart, suntem purtați, mici și mari împreună, prin complicatele intrigi din culisele realizării unui spectacol, fiindcă, nu-i așa, totul începe cu o audiție… însă aici e vorba despre una plină de peripeții. Regizorul Cristian Mihăilescu a avut ideea ingenioasă de a integra (în locul celor câteva personaje episodice din versiunea originală) personaje faimoase din opere mozartiene arhicunoscute, așa încât la audiții dau buzna, rând pe rând, Marcellina din Nunta lui Figaro, Monostatos și cuplul Papageno-Papagena din Flautul fermecat și chiar Pedrillo din Răpirea din Serai.

Directorul de teatru 4

Spațiul de desfășurare a acțiunii a fost imaginat prin alte artificii ingenioase, la care a contribuit și scenograful Andreea Koch. O soluție de maximă eficacitate s-a dovedit a fi proiecția de pe ecranul din fundalul scenei imaginând fațada teatrului plină de afișe colorate cu ”titlurile stagiunii curente”. Din această imagine de ansamblu, afișele se vor decupa mai târziu, unul câte unul, servind drept titluri comice care anunță diversele ”dueluri” ce vor izbucni pe parcursul audiției.

Directorul de teatru mozart opera comica

Distribuția premierei (29 aprilie 2017) a fost una omogenă, alcătuită din cântăreți și actori foarte dăruiți. Oana Șerban (Madame Herz/Doamna Inimă) și Ana-Maria Băcanu (Madame Singerklang/Doamna Sunet-de-Argint), cele două soprane rivale, care se duelează în acute, și-au îndeplinit cu brio fiecare intervenție prin jocul actoricesc cu care au potențat traseul vocal impresionant, impus de partitură  (să nu uităm, Mozart nu a fost deloc indulgent cu sopranele!) Adrian Rădulescu (Buffo) a fost o surpriză plăcută, după ce în luna februarie a bucurat publicul în rolul Sperie-Ciori din musicalul Micuța Dorothy, regizat de Antoaneta Cojocaru. Lui i-a revenit rolul lui Buffo, cântărețul comic cu veleități de bufon, care în viziunea lui Cristian Mihăilescu, îmbracă haina și peruca de clown. Prezența lui îndeplinește rolul raisonneur-ului, atât de necesar în economia unui spectacol cu nebuni. Iar în tandem, Buffo și Directorul (Valentin Racoveanu) alcătuiesc un veritabil cuplu comic: un nebun înțelept + un înțelept nebun, formula teatrală a răsturnărilor pe care Shakespeare a consacrat-o în numeroase comedii și chiar tragedii. Chiar și fără un nas roșu, tolba cu bufonade a lui Buffo a părut inepuizabilă: cu o exuberanță molipsitoare și o expresivitate care îi permite să jongleze cu feluritele ipostaze scenice, Adrian Rădulescu a reușit să construiască un Buffo bine proporționat, excesiv doar prin comic. Comentator prin aparte-uri mute jucate din priviri și zâmbete sarcastice, participant activ la conflict prin gesturi emfatice de măscărici sau arbitru de ocazie al orgoliilor ”artistice”, el a completat prin energia sa debordantă interpretarea atent dozată a lui Valentin Racovenu, artist cu o experiență scenică remarcabilă.

Și dacă ne întrebam unde e nasul roșu al lui Buffo (?), ei bine, acesta apare subtil într-un alt moment al spectacolului… un moment-surpriză, atât de surprinzător încât ar fi păcat să fie dezvăluit. Un singur indiciu, totuși: la OCC, magia chiar există și nu doar în sens metaforic! Și asta o demonstrează nimeni altul decât… Magicianul (Bogdan Muntean), un alt personaj care descinde la audiție, parcă special pentru a ne răsuci mintea pe sfredelul iluziei.

Interpreții celorlalte personaje, împrumutate din alte opere mozartiene, au contribuit prin energia și dăruirea lor la această frumoasă nebunie liricomicoteatrală.

Directorul de teatru 2

Fotografii din spectacol: © Alexandra Jitariuc

Directorul de teatru este un spectacol în care teatrul și muzica (gesturile, replicile spumoase, cântul și acompaniamentul orchestral) se armonizează pe deplin și pentru a cărui realizare regizorul Cristian Mihăilescu a avut sub bagheta sa o minunata echipă de interpreți, alături de care a explorat, cu spirit de aventurier, conflictul și scriitura ludic-muzicală, comică, imaginate de Mozart, pentru a-i adăuga apoi o irezistibilă tușă de savoare teatrală. O adevărată epopee în miniatură a lumii de ieri și azi a teatrului, de orice fel ar fi el, cu intrigile și întâmplările sale care aproape că șterg barierele dintre realitate și ficțiune, dintre artiști și personajele pe care ei le interpretează, dintre iluzia realității și iluzia teatrului. Și toate acestea, în mai puțin de-un ceas!…  

Următoarele reprezentații: marți, 9 și miercuri, 10 mai 2017, ora 10.00, Salonul ”Mozart” al Operei Comice pentru Copii.

Oana Medrea

Oana Medrea

logo revista teatrala radioVezi: Arhiva rubricii Operă

Arhiva rubricii Cronica de teatru

costintuchilaOPERĂAdrian Rădulescu,Alexandru Ilie,Andreea Koch,aparte-uri,Bogdan Muntean,Buffo,clarinet,corn,Cristian Mihăilescu,Der Schauspieldirektor,Directorul de Teatru,Doamna Sunet-de-Argintâ,epopee în miniatură,fagot,felicia filip,flaut,ludic,Madame Herz,Madame Singerklang,Magician,Marcellina din Nunta lui Figaro,Micuța Dorothy,musical,Oana Medrea,Oana Șerban,oboi,opera,Opera Comică pentru Copii,operetă,Palatul Schönbrunn din Viena,Papageno-Papagena,raisonneur,Răpirea din Serai,Salonul ”Mozart”,shakespeare,soprane,Sperie-Ciori,un înțelept nebun,un nebun înțelept,Valentin Racoveanu,w a mozart
Cronică de OANA MEDREA Scriu aici din preaplin, din preaplinul bucuriei de a fi văzut încă un spectacol minunat la Opera Comică pentru Copii (OCC). Nu ştiu câţi dintre cititorii RTR sunt la curent cu  ceea ce se întâmplă la OCC, un teatru încununat de superlative, cu prisosinţă binemeritate. În...