Cronică de teatru de RĂZVANA NIȚĂ

pleine lune gigi caciuleanu cronica

Pleine Lune, Karma Dance Project – Paris, un spectacol de Gigi Căciuleanu

Nu ştiu cum face Gigi Căciuleanu dar orice creaţie semnată de el e o mostră de accesibilitate, creativitate, umor şi emoţie, toate în doze juste. Evident, nici Pleine Lune nu face excepţie. Nu trebuie să fii expert în arta coregrafică sau un împătimit al baletului pentru a realiza că demersul lui Gigi e deopotrivă inovativ şi creează empatie, reclamă participare.

Pleine lune foto anne-sylvie bonnet

Pleine Lune. Foto: © Anne Sylvie Bonnet

Dansul şi muzica sunt vehicule de comunicare a unei poveşti, a unei stări, a unei emoţii. Corpul celor cinci dansatori desenează imagini, potenţează penumbre, provoacă imaginaţia. Fie că vorbim de Mozart, de teme desprinse din folclorul românesc sau compoziţii moderne, stilul lui Căciuleanu e inconfundabil şi creează un sens aparte, sinonim cu coerenţa, fluenţa, continuitatea.

Pleine Lune reprezintă – fără a-şi propune asta neapărat – un alt episod dintr-un demers artistic inepuizabil al unuia dintre cei mai ingenioşi coregrafi şi dansatori ai momentului. Însă, să fim bine înţeleşi, spectacolul lui Gigi Căciuleanu nu are nimic didactic, nu intenţionează să dea lecţii, să predea scheme sau să demoleze preconcepţii. Este vorba în primul rând de cea mai generoasă invitaţie la co-participare, la comuniune.

pleine lune

Dintre arte, dansul este arta cea mai aproape de simbolistica zborului, aspiraţia către libertate, desprindere, ieşirea din convenţie, evadarea în metaforă. Stephanie Chatton, Alice Valentin, Ikki Hoshino, Olivier Lefrançois şi Daniel Victor Pop sunt tot atâtea personalităţi distincte, complexe, cu virtuţi cameleonice, o tehnică solid fundamentată şi abil aplicată şi o forţă de transmitere a mesajului absolut remarcabilă. Fiecare frângere de ritm, fiecare piruetă sau gest reprezintă rodul unui experiment vital, uman şi estetic, o victorie în planul valorilor, un tur de forţă şi un exemplu de tenacitate şi curaj.

Pleine+Lune

Pleine Lune este doar un capitol din captivanta aventură pe care Gigi Căciuleanu o împarte cu noi. Entuziasmul, ludicitatea şi prospeţimea ce se degajă din spectacolele acestui coregraf sunt o garanţie că cei aproape şaptezeci de ani pe care îi va împlini la anul, nu sunt nimic altceva decât o glumă bună. Gigi îşi vede de drumul lui cu discreţie, eleganţă şi un şarm inegalabil.

razvana nita

Răzvana Niță. Foto: Petre Lupu

logo revista teatrala radio

Alte articole de Răzvana Niță: Va fi ora exactă

Quo Vadis, Marie…cronică de teatru

„Port doliul vieţii mele…”, cronică de teatru 

Cu seriozitate, despre umor, cronică de teatru

Sub semnul creativităţii, cronică de teatru

Mozart rulz, cronică de teatru

Conformism şi nonconformism sau Viaţa pe brânci şi aplauzele în picioare, cronică de teatru

Între istorie şi destin, cronică de teatru

Starea națiunii, la umbra salcâmului tăiat, cronică de teatru

Destine în majuscule, recunoştinţă minusculă, cronică de teatru

Eu, tu, noi…, cronică de teatru

Triaj, cronică de teatru

Înainte ca cenuşa să acopere totul, cronică de teatru

Drumul acesta… De ce?, cronică de teatru

Punctul mort, cronică de teatru

Stella… de la stea. Ca o boîte à musique… Blanche, cronică de teatru

Păsările, ca şi oamenii… visează să zboare, cronică de teatru

Instinctul fericirii, cronică de teatru

Exerciţii de rezistenţă cu Familia Tót, cronică de teatru

Et in Portugalia ego…, cronică de teatru

Cine iubeşte şi lasă…, cronică de teatru

Dance me to the end of love

Istoria pe scenă

Seducţia vocilor şi actualitatea clasicilor, cronică de teatru radiofonic

Constantin Brâncoveanu – cu trei zile înaintea Învierii, cronică de teatru radiofonic

Tablouri într-o expoziţie, cronică de teatru radiofonic

Aventura care schimbă destine, cronică de teatru radiofonic

Moartea glumeşte până la capăt, cronică de teatru radiofonic

Tectonica dansului, cronică de teatru

Ca degetele de la o mână, cronică de teatru

Cum se construieşte o cădere, cronică de teatru

Păsări de pradă, cronică de teatru

Liberă trecere către tine însuţi, cronică de teatru

Cum gestionezi o pleaşcă, cronică de teatru

Pe speaker, cronică de teatru

Povestiţi, povestiţi, tot va rămâne ceva, cronică de teatru

Taina întâmplării: Felix şi Pietro – Such a perfect day, cronică de teatru radiofonic

Între Mitică, prinţul mahalalei şi Hamlet, prinţul Danemarcei 

Teatru în grădină – Comedii, capriţuri, pamplezircronică de carte

Caragiale – între exces şi blestemul veşnicei actualităţi, cronică de carte

La umbra cireşilor în floare, despre actorul total, cronică de carte

Calul din piatră şi teatrul din pâine, cronică de carte

Din Paris, cu dragoste

Apartamentul personal – confesional și altar al prieteniei, cronică de carte

Caietul caietelor de regie, cronică de carte

Există și întâmplări fericite 

Şi mâna trup şi suflet se făcu, cronică de teatru 

La bâlci, cu capu-n jos, cronică de teatru

E pur si muove, cronică de teatru

Japonia – între viaţă şi artă, cronică de carte

Teatrul, această incredibilă metaforă a vieţii, cronică de carte

Când teatrul nu te mişcă, cronică de teatru

Dincolo de perete, cronică de teatru

Lecțiile „Lecției”, cronică de carte

Sfânta treime şi cele două jumătăţi, cronică de teatru

Când filmul – ca şi maioneza – se mai taie, cronică de teatru

Fascinaţia omului cu cap de perlă, cronică de teatru

Escrocherii sentimentale, cronică de teatru

Desprinderea din soare şi dreptul la eternitate, cronică de teatru

Arhiva rubricii Spectator, ca la teatru de Răzvana Niță

logo revista teatrala radioVezi și: Arhiva rubricii Cronica de teatru

costintuchilaCRONICA DE TEATRUcronică de teatru rtr,gigi căciuleanu,pleine lune,răzvana niță,teatru dans
Cronică de teatru de RĂZVANA NIȚĂ Pleine Lune, Karma Dance Project – Paris, un spectacol de Gigi Căciuleanu Nu ştiu cum face Gigi Căciuleanu dar orice creaţie semnată de el e o mostră de accesibilitate, creativitate, umor şi emoţie, toate în doze juste. Evident, nici Pleine Lune nu face excepţie. Nu...