Remember, rubrică de ANNIE MUSCĂ

annie musca portret dem radulescu

annie musca eterne reveniri in luna septembrie portrete actoriAstăzi, 10 septembrie 2014, ne amintim de actorul Dem Rădulescu (21 septembrie 1931–10 septembrie 2000).

Actor total. Monumental și la propriu, și la figurat. De o sensibilitate aparte, se lega definitiv de locurile pe unde trecea. Lăcrima ușor și recunoștea de fiecare dată că trăiește din amintiri păstrate de la vârsta de trei ani. Ba mărturisea că nu are prezent. I-a iubit pe Stan și Bran, dar a fost copleșit de nemuritorul Charlot. Ne-a făcut să iubim teatrul și a fost un pedagog desăvârșit, cu dragoste și dăruire pentru studenții lui. Cu puțin înainte de moarte avea temeri pentru tineret și simțea alunecarea multora spre amatorism. A fost și a rămas Dem Rădulescu, cel care în ultimii ani a scris și un scenariu de film, Școala de hoți, în care își dorea să joace 36 de mari actori. A rămas doar un vis…

dem radulescu remember

Dem Rădulescu

Frumusețile și liniștea târgului copilăriei

Dem Rădulescu s-a născut la Râmnicu-Vâlcea, în familia unui oltean negustor, fiindrubrica remember annie musca revista teatrala radio cel mai mic dintre cei trei frați. De la mama ardeleancă a moștenit lucrurile bune și liniștea interioară, iar de la tată umorul molipsitor, pentru a trece mai ușor poate și peste ororile războiului. Cu ochi de adult, copilul Dem studiase în acele vremuri fiecare personaj „straniu” sosit la Vâlcea.

De la pește i-a venit numele, mai exact de la bibanul dus la școală de fratele lui cel mare ca material didactic. „Bibanu’” i-au spus lui, apoi pe Dem au început să-l strige „Fratele lu’ Bibanu’”, până când i-a rămas actorului nostru apelativul. Ba mai mult, pe afișele pieselor de teatru jucate în liceu, Dem era trecut Rădulescu-Bibanu’. A jucat box la categoria semi-mijlocie, visând uneori să ajungă inspector de poliție, dar atracția pentru teatru a fost mai puternică decât lumea aceea riscantă. Cu siguranță, profesorul de română Nicu Constantinescu, cel care le recita în clasă din Eminescu, i-a transmis câte ceva din frumusețea artei actoricești. Sau poate Arta dramatică, volumul descoperit în biblioteca Liceului „Alexandru Lahovary”,  să-l fi dirijat exact spre calea Thaliei?!

La 17 ani, Dem Rădulescu debuta ca amator la un bal organizat de fanfara gării. Tânărului Dem nu-i lipseau spectacolele trupelor de teatru sosite în turneu la Teatrul „Adreani” din Râmnicu-Vâlcea. Acolo i-a văzut prima oară pe marii actori sosiți din Capitală. Acolo l-a văzut prima oară și pe marele Tănase cu trupa lui. S-a furișat de acasă deoarece mama îl considera prea mic să meargă la astfel de spectacole în care ținuta actrițelor pe scenă era prea sumară. Lui Dem Rădulescu nu-i lipseau nici filmele la cinematograful din oraș. Acolo a urmărit fără răsuflare jocul lui Paul Muni din Păcatul lui Harold și versiunea originală a lui Frankenstein.  

dem radulescu foto de tinerete  

Student la Institutul de Teatru

În 1954 a absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică, ca șef de promoție, la clasa profesorilor Beate Fredanov și Irina Răchițeanu. A făcut figurație pe lângă Nicolae Bălțățeanu și a învățat multe de la profesoara lui, Beate Fredanov. În studenție, la ATF, în 1953, l-a interpretat pe Surkin din Rădăcini adânci de Arnaud d’Usseau, în regia profesoarei Beate Fredanov; pe Pantalone din Mincinosul de Carlo Goldoni, alături de Catița Ispas, și pe Smirnov din Ursul de Cehov, cu Valeria Gagealov în Văduva Popova, ambele piese în regia profesorilor A. Pop Marțian și Irina Răchițeanu-Șirianu, alături de care a jucat în ultimul an de studenție în piesa Cei din urmă de Maxim Gorki, în regia lui Ion Cojar, în care studentul era tatăl, iar profesoara era mama. Alți profesori pe care actorul nu uita să-i amintească au fost Ion Șahighian, Moni Ghelerter și Nicolae Massim.

Șef de promoție repartizat la Național

În anul absolvirii institutului de teatru, Dem Rădulescu a fost repartizat la Teatrul Național din București unde urcase prima oară în rol de figurant în ultimul an de studenție, în piesa Mielul turbat de Aurel Baranga, în regia lui Sică Alexandrescu, și unde își va lega destinul de mari actori ai Naționalului: Dina Cocea, Grigore Vasiliu Birlic, Alexandru Giugaru, Carmen Stănescu, Marcel Anghelescu, Radu Beligan…

În regia lui Alexandru Finți, a jucat în piesa Îndrăgostiții (1954) de Maria Bănuș, apoi în Dușmanii (1958) de Maxim Gorki, alături de Matei Alexandru, Coca Andronescu și Emil Botta, în Discipolul diavolului (1960) de G. B. Shaw, cu Mihai Fotino și Gheorghe Cozorici, și în Avarul (1963) de Molière.

dem radulescu roluri teatru si film

În regia lui Sică Alexandrescu, cel care îl descoperise, joacă rolul lui Oswald din Regele Lear (1955), cu Alexandru Demetriad în rol titular, alături de Nicolae Bălțățeanu, Emil Botta, Alfred Demetriu, Ion Manolescu, Birlic și profesoara sa, Irina Răchițeanu-Șirianu, un spectacol cu o mișcare scenică semnată de celebrul profesor de scrimă, Angello Pellegrini. A urmat Alcidas din Căsătorie impusă (1955) de Molière, în care regizorului i se alătură Radu Beligan, apoi Conductorul din Steaua fără nume (1956) de Mihail Sebastian, și Petre Ștefănescu din Anii negri (1958) de Aurel Baranga. Sub aceeași baghetă regizorală, Dem Rădulescu a jucat în Hangița (1958) de Carlo Goldoni, un spectacol pe muzica lui Radu Căplescu și a lui Paul Urmuzescu, în Siciliana (1960) de Aurel Baranga, spectacol care a bătut în timp recordul de reprezentații la Naționalul bucureștean și la Teatrul „Ion Vasilescu” în anii ’70.  A fost Purgon din Bolnavul închipuit (1962) de Molière, alături de Carmen Stănescu, Alexandru Giugaru, Valeria Gagealov, Matei Alexandru, și a jucat în Eminescu (1964) de Mircea Ștefănescu, cu Ion Caramitru în rolul poetului, și Valeria Seciu în rolul Veronicăi Micle.

Dem Rădulescu a lucrat și cu regizorul Moni Ghelerter. În Caleașca de aur (1957) de Leonid Leonov, era Maslov, alături de Ion Finteșteanu, Elvira Godeanu, Emanoil Petruț, Grigore Vasiliu Birlic, Costache Antoniu, iar în A treia patetică (1959) de Nikolai Pogodin, era Kuzmici.

dem radulescu in conu leonida cu Raluca Zamfirescu la Național

Cu Raluca Zamfirescu în Conu Leonida față cu reacțiunea, Teatrul Național din București (1974)

Dacă sub îndrumarea lui Vlad Mugur a jucat în mai multe spectacole, printre care, Tragedia optimistă (1959) de Vsevolod Vișinevski și Învierea (1960) de Tolstoi, sub cea a regizorului Ion Cojar, jucase în 1957 în piesa Steaguri pe turnuri de Makarenko, în rolul banditului Rijikov, pentru care primise un premiu de interpretare și fusese remarcat de marele regizor Sică Alexandrescu. Au urmat Domnișoara Nastasia (1965) de G.-M. Zamfirescu, și rolul Leonida din Conul Leonida față cu reacțiunea (1974), ambele piese având-o pe Raluca Zamfirescu, parteneră de scenă.

Alte spectacole, alți regizori, alte roluri…

Caporalul din Cercul de cretă caucazian (1962) de Bertolt Brecht, în regia lui Lucian Giurchescu, cu Silvia Popovici, Emanoil Petruț și Constantin Rauțchi, Ford din Nevestele vesele din Windsor (1963) de W. Shakespeare, Alastaire din O femeie cu bani (1964) de G. B. Shaw, în regia lui Mihai Berechet, alături de Carmen Stănescu, în rolul milionarei. În 1969, piesa dramaturgului irlandez a fost înregistrată și la radio sub aceeași baghetă regizorală și în aceeași formulă.

Aiax din Troilus și Cresida (1965), spectacol shakespearian de David Esrig, cu Sanda Toma în Cresida și Grigore Gonța în Troilus; Ion din Coana Chirița (1969) de Tudor Mușatescu, și Prisipkin din Ploșnița (1982) de Maiakovski, ambele în regia lui Horea Popescu.

dem radulescu bibanul

În 1972, spectacolul dramaturgului Caragiale, O scrisoare pierdută, în regia lui Liviu Ciulei, îi aducea rolul lui Farfuridi pe care avea să-l interpreteze și pe scena Teatrului „Bulandra”. Același spectacol îi va aduce peste cinci ani rolul Cetățeanului turmentat  în montarea lui Radu Beligan la Național.

Unul dintre rolurile pe care le-a iubit enorm a fost Svejk din Peripețiile bravului soldat Svejk (1975), un spectacol după J. Haşek, în care actorul a avut de îndeplinit trei roluri: co-scenarist, regizor și interpret.

dem radulescu portret

Două dintre piesele lui Aurel Baranga au fost jucate de actor și la Teatrul „Tudor Vianu” din Giurgiu, celebra Siciliana (1960) în regia Olimpiei Arghir și Fii cuminte, Cristofor!  (1971), în rol titular. Siciliana a fost înregistrată și la Teatrul Național Radiofonic în 1968, în regia lui Sică Alexandrescu, cu actorii Dem Rădulescu, Grigore Vasiliu Birlic, Alexandru Giugaru, Coca Andronescu, Mihai Fotino, Rodica Tapalagă. În 1979, iubitorii de teatru l-au văzut pe Dem Rădulescu jucând pe scena Teatrului Mic, în Zbor de sticleți de Dumitru Bobîrcă, unica întâlnire pe aceeași scenă cu soția sa, actrița Adriana Șchiopu, pe care o cunoscuse la Mangalia în 1973 și care avea să-i dăruiască o fiică, Irina, astăzi actriță la același teatru. Iar el, actorul, și în rol de regizor. În 1986 spectatorii au urmărit jocul Domnului Posket din Secretul familiei Posket de Pinero, un spectacol montat la Teatrul „Bulandra” de Valeriu Moisescu, iar în 1989, Dem Rădulescu era admirabil seară de seară în Cetățeanul turmentat din Scrisoarea pierdută montată la Național de Radu Beligan. Ultimul mare spectacol în care a jucat actorul a fost Tache, Ianke și Cadâr (1992), în regia lui Grigore Gonța, realizat la Teatrul Nostru, primul teatru privat din Romania. Dem Rădulescu urca pe scenă alături de Radu Beligan și Gheorghe Dinică.

dem radulescu foto din volumul dan mihaescu annie musca

Fotografie din volumul Dan Mihăescu. Spovedania unui umorist de Annie Muscă, Focșani, Editura Terra, 2010

Pe micul ecran

Aparițiile lui Dem Rădulescu la televizor erau așteptate cu nerăbdare de iubitorii micului ecran în serile de teatru tv, în emisiunile de varietăți și în revelioanele-maraton.

Iată câteva producții pentru televiziune din distribuțiile cărora nu a lipsit Dem Rădulescu: Sfântu Mitică Blajinu (1982), adaptare tv după Aurel Baranga, cu Amza Pellea, Petre Gheorghiu, Stela Popescu; Milionar la minut (1992) de Tudor Mușatescu, în regia lui Constantin Dicu, Căsătorie cu de-a sila, adaptare tv de Radu Miron după Molière, cu Ștefan Mihăilescu-Brăila, Mihai Fotino, Dumitru Dunea, Dorina Lazăr, Mihai Heroveanu, Ștefan Talapagă, Marius Pepino și Florian Pittiș; rolul titular din Conul Leonida față cu reacțiunea (1985) de I. L. Caragiale, în regia lui Sergiu Ionescu și Spirache din Titanic Vals (1992) de Tudor Mușatescu, în regia lui Dinu Cernescu, o adaptare tv cu Tamara Buciuceanu, Dorina Lazăr, Mihai Constantin, Radu Duda și Mihai Fotino.

Dem Rădulescu și Ștefan Mihăilescu-Brăila în Căsătorie cu de-a sila de Molière, TVR – fragment

Dem Rădulescu a interpretat veritabile monologuri, iar alături de mari actori de comedie, savuroase scheciuri în diverse emisiuni de televiziune realizate de Tudor Vornicu, Dan Mihăescu și Alexandru Bocăneț.

Dem Rădulescu – Fetițele din București (1967)

Alături de colega sa de la Național, Carmen Stănescu, a apărut în scheciul În autobuz (1969), apoi în Sorcovitul… voluntar (1973). Cu Vasilica Tastaman s-a întâlnit în Revelion în lift (1971) de Al. Mirodan, iar cu Rodica Tapalagă în sceneta La doctor (1973).

Cu Toma Caragiu a apărut în Petițiune de I. L. Caragiale, iar cu Ștefan Mihăilescu-Brăila în Pașaportul  (1975), în Revelion 75, emisiune realizată de Dan Mihăescu,  în Pescarii de Alexandru Darian. Cu Jean Constantin s-a întâlnit în Șliboviță sau fernet? (1972) și În bucătărie (1975). 

Admirabil a fost în rolul regizorului din Telenunta (1969) de Titi Acs, dar și în rolul primarului din sceneta Primarul activ (1975) de Dan Mihăescu, Octavian Sava și Grigore Pop.

Dem Rădulescu și Toma Caragiu în Petițiune de I. L. Caragiale

Fenomenal a devenit alături de Nicu Constantin în Sărbătoritul (1977) de Dan Mihăescu, dar și alături de Mihai Fotino în Ghinionistul (1974) de Titi Acs, sau în Are balta pește (1973) de Alexandru Bocăneț și Ovidiu Dumitru.

Dem Rădulescu  în Sărbătoritul, realizator: Dan Mihăescu, TVR 1977

Telespectatorii și-l amintesc în rolul Pedagogului din Doi vulpoi (1983), adaptare tv de Grigore Pop după Gh. Brăescu, cu Marian Hudac și Vasile Muraru, sau alături de Anda Călugăreanu în emisiunea Varietăți pe adresa dumneavostră (1985) de Grigore Pop și Dan Mihăescu. Cu Stela Popescu a apărut în Păsările (1986) de Octavian Sava și Mihai Maximilian, iar cu Draga Olteanu Matei în Musafiri de revelion (1995) de Grigore Pop. Tot după 1990, actorul a jucat cu Dan Condurache în Invitație de Dan Mihăescu, și în Maestrul și fușeristul de Tudor Popescu, în regia lui Gabriel Iencek, după ce actorul avusese un imens succes cu Milogu’ S.A., cerşetor independent (1991), monologul scris de umoristul Dan Mihăescu, căruia actorul nu contenea să-i mulțumească.

Momente de aur cu Dem Rădulescu (1968–1994), producție TVR MEDIA 2009

cinema dem radulescu

Rulează un film cu Dem Rădulescu…

Cel care credea în cinema la fel ca și în teatru debuta pe Marele Ecran în pelicula Un surâs în plină vară (1963) de Geo Saizescu, alături de Sebastian Papaiani, iar peste puțini ani, îl întâlnește pe platouri pe actorul francez Jean Marais în Şapte băieţi şi o ştrengăriţă (1967). Joacă în filmul regizorului Ion Popescu Gopo, De trei ori București (1967) și îi cucerește pe cinefili în pelicula Vin cicliștii (1968) de Aurel Miheleș .

Vor urma multe apariții în aproape 30 de producții cinematografice. Seria B.D.-urilor (1972) de Mircea Drăgan, cu mari actori: Toma Caragiu, Sebastian Papaiani, Jean Constantin, sau Astă seară dansăm în familie (1972) de Geo Saizescu, regizor pe care îl va întâlni și în Grăbește-te încet (1981), film în care joacă și soția sa, actrița Adriana Șchiopu, apoi în antologicul Secretul lui Bachus (1984). În Tufă de Veneția (1977) de Petre Bokor, în Expresul de Buftea (1978) de Haralambie Boroș, alături de alți trei mari comici – Jean Constantin, Puiu Călinescu și Sebastian Papaiani, în Brațele Afroditei (1978) de Mircea Drăgan, Dem Rădulescu a stârnit hohote de râs sau i-a pus pe gânduri pe cei aflați în sălile de cinema.  Actorul nu a lipsit nici din capodoperele lui Vasile Alecsandri ecranizate de Mircea Drăgan: Cucona Chirița (1986) și Chirița la Iași (1987), alături de inegalabila Draga Olteanu Matei. Tot lângă o actriță fără pereche, Tamara Buciuceanu, Dem Rădulescu devine protagonist al Primăverii bobocilor (1986) de Mircea Moldovan.

dem radulescu filmul Frații 1970 regia Mircea Moldovan și Gică Gheorghe

Dem Rădulescu, Florina Cercel, Emanoil Petruț în filmul Frații (1970), regia Mircea Moldovan și Gică Gheorghe

Foarte îndrăgite de copii, dar și de cei mari, au rămas personajele din filmele Elisabetei Bostan. Nemuritor în rolul Motanului Dănilă din Veronica (1972) și Veronica se întoarce (1973). Apoi în Saltimbancii (1981), Fram (1983) și Un Saltimbanc la Polul Nord (1984).

După 1990, Dem Rădulescu a jucat într-un singur film: A doua cădere a Constantinopolului (1994) de Mircea Mureșan, alături de Stela Popescu și Adriana Șchiopu, de Alexandru Arșinel și Jean Constantin.

Cât despre alte pasiuni în afara teatrului și filmului mărturisea actorul în 1985, în Almanahul Gong:

Mi-a plăcut să colecționez timbre, să fotografiez, să filmez, să developez, să beau câte o cafea în tihnă, colecționez insigne… Totdeauna m-a presat timpul. Pentru mine am avut îngrozitor de puțin timp.”

adelaida mateescu dem radulescu portret

Dem Rădulescu, portret de prof. Adelaida Mateescu

Maestrul

Zece generații de actori la Casandra. Printre ei: Geo Costiniu, Anca Sigartău, Maia Morgestern, Dan Puric, Alexandru Bindea, Vasile Muraru. Profesor și pedagog cu dragoste pentru studenții săi pe care îi distribuia în zeci și zeci de spectacole, ocrotindu-i cu o extraordinară afecțiune. Dem Rădulescu a rămas „Maestrul” lor care le dăruise în anii de studenție o zestre inepuizabilă.

„În distribuție: Dem RĂDULESCU…”

Vocea lui Dem Rădulescu este foarte prezentă în Fonoteca de Aur a Radioului. În câteva sute de piese de teatru puse în undă de mari regizori și în scheciuri umoristice lansate în edițiile emisiunii „Unda veselă” („Ora veselă”).

În anii de început ai colaborării cu teatrul radiofonic, Dem Rădulescu era distribuit de regizoarea Elena Negreanu în piesa Broadway Melody (1961) de Jura Soyfer, în Candide (1963) de Voltaire, alături de Radu Beligan, Nicolae Gărdescu, Carmen Stănescu și Liliana Tomescu, în Gaițele (1966) de Al. Kirițescu, cu Silvia Dumitrescu- Timică, Mioara (1967) de Camil Petrescu și în Irod Împărat (1968) de George Călinescu.

Regizorul Mihai Zirra înregistra cu Dem Rădulescu piesa Ultima oră (1963) de Mihail Sebastian, alături de Octavian Cotescu și Ion Finteşteanu, apoi De-ale lui Păcală (1964) de Tudor Mușatescu.

vasilica tastaman dem radulescu studio radio

Vasilica Tastaman și Dem Rădulescu în Studioul T1 al Radiodifuziunii

În regia maestrului Constantin Moruzan, vocea lui Dem Rădulescu a rămas imprimată în Gaița și sticletele (1967) de Robert Thomas, cu Olga Tudorache, în Cheful suprem (1969) de Tudor Mușatescu, alături de alte voci: Virginica Romanovschi, Nae Roman, Sanda Toma, Alexandru Giugaru, Nineta Gusti, Nataşa Alexandra, Ştefan Mihăilescu-Brăila, Rodica Sanda Ţuţuianu, Horia Şerbănescu, în Femeile țâfnoase (1971) de Carlo Goldoni, cu Vasilica Tastaman, Coca Andronescu, Carmen Stănescu, iar în regia lui Mihai Pascal în comedia muzicală pentru copii, A dispărut Făt-Frumos (1965) de Victor Popa, Goana după fluturi (1968) de Bogdan Amaru, Răpirea preafrumoaselor sabine (1970) de Leonid Andreev, Căsătorie cu de-a sila (1970) de Molière, Cupletele de la Union cu Marin Moraru, Marius Pepino, Toma Caragiu și Tamara Buciuceanu, și Veciniada de Ion Băieșu, avându-i în distribuție alături de actorul nostru pe Marin Moraru și Gheorghe Dinică.

Dem Rădulescu și Marin Moraru în Căsătorie cu de-a sila de Molière, regia artistică: Mihai Pascal. Data difuzării în premieră: 26 iulie 1970 – fragment

Cu regizorul Paul Stratilat, a înregistrat seria a VI-a din superbul spectacol Douăsprezece scaune (1967) de Ilf și Petrof, Mitică Râmătorian (1970) de Nicolae Filimon și Piatra din casă de Vasile Alecsandri (1971), Pisălogii de Molière, iar cu regizorul Ion Vova, Articolul 214 (1969) de Caragiale, alături de Vasilica Tastaman, Alexandru Giugaru și Marin Moraru, monologul caragialian 1 Aprilie (1979), O nuntă de pomină (1968) de A. Arkanov, Triumful științei (1978) de Tristan Bernard, cu Mariana Mihuț, Silviu Stănculescu, Ion Lucian și Eugen Racoți, și Triptic francez (1994) după Jules Renard, Georges Courteline și Guy de Maupassant.

Dem Rădulescu interpretează monologul 1 Aprilie de I. L. Caragiale, regia artistică: Ion Vova. Data difuzării în premieră: 28 ianuarie 1979

Dincolo de microfon a rămas și vocea din Fiecare cum vede (1980) de Luigi Pirandello, o adaptare radiofonică de Mircea Popescu, cu Dem Rădulescu în rol principal alături de Dorina Lazăr, Adina Popescu, Ileana Stana Ionescu, Ştefan Mihăilescu-Brăila, Tamara Buciuceanu, Dan Condurache, Paul Sava, Mircea Şeptilici, Victor Ştrengaru, Agatha Nicolau, Candid Soica, apoi cea din Sânziana și Pepelea, teatru pentru copii în regia lui Titel Constantinescu, și din Hagi Tudose (1987), celebra piesă autohtonă semnată de B. Șt. Delavrancea, pusă în undă de regizorul Leonard Popovici.

ion lucian ion vova tamara buciuceanu dem radulescu radio romania

Înregistrare în Studioul T1 al Radiodifuziunii: Ion Lucian, Ion Vova, Tamara Buciuceanu, Dem Rădulescu

Cu Dan Puican a colaborat la un număr însemnat de spectacole. De la Rău de gură (1970) după Cehov și Moș Teacă și epizotia (1972) de Anton Bacalbașa, alături de Coca Andronescu și Octavian Cotescu, la Un scos din pepeni (1972) de Gh. Brăescu cu aceiași actori, apoi Călătorului îi șade bine cu drumul (1972) de I. Al. Brătescu-Voinești, alături de Toma Caragiu, până la Mușcata din fereastră (1974) de Victor Ion Popa și Două loturi (1989) de Ion Luca Caragiale, sau Moștenire cu bucluc (1992) de Pelham Grenville Wodehouse, piesă înregistrată pe 6 martie 1992, chiar de ziua de naștere a regizorului Dan Puican, în distribuție: George Constantin, Virgil Ogășanu, Cornel Vulpe, Alfred Demetriu, Janina Dicu, Mihai Fotino, Dem Rădulescu, Radu Panamarenco, Șerban Cellea, Dana Dogaru, Ileana Stana Ionescu și Emilia Popescu.

Se pare că ultimul spectacol radiofonic cu Dem Rădulescu în distribuție este Funcţionarul de la Domenii (1997) de Petre Locusteanu, o adaptare de Costin Tuchilă, în regia lui Constantin Dinischiotu, cu Rodica Popescu Bitănescu, Tamara Buciuceanu, Virgil Ogăşanu, Petre Lupu, Bianca Zurovski, Adina Popescu, Eusebiu Ştefănescu, George Ivaşcu, Eugen Cristea, Gabriela Baciu și Maria Tudose.

dem radulescu revista teatrala radio

Memoria unui nume

Actorul Dem Rădulescu ne părăsea pe neașteptate într-o zi frumoasă de septembrie, doar cu câteva zile înainte de aniversare. Au trecut deja 14 ani de-atunci.

Zâmbetul lui și râsul acela unic, într-un melanj de ironie și umor, ba parcă și o undă de timiditate, ne însoțește de câte ori vizionăm sau ascultăm înregistrări cu el.

Numele lui poate fi citit astăzi pe ușa uneia dintre sălile de la UNATC. Dar și pe o plăcuță de stradă din orașul copilăriei lui… Iar cei care ajung pe Aleea Stelelor de Mare de pe faleza orașului Mangalia, pot călca pe urmele marelui artist care și-a lăsat numele în piatră alături de al altor actori celebri: Mișu Fotino, Ileana Stana Ionescu și prietenul lor, umoristul Dan Mihăescu. Las cuvintele scriitorului Radu Cosașu să-l prezinte pe marele actor din perspectiva criticului de cinema:

„Urmaşul cel mai îndreptăţit al lui Giugaru. Comicul enorm al inteligenţelor blocate. Surprinderea pe viu a esenţialelor perplexităţi. Forţa de şoc a stereotipiilor la zi. Ceva sfânt din Stan, ceva grav din Bran, într-o logică de impenetrabil Mitică, la răscruce de teribil, meschin şi monşer. Cel care ne-a dat şi ferocitatea, dar şi duioşia prostiei umane. Rafinament şi forţă duse până la a descoperi vitalitatea grosolăniei şi strigătul de durere din fiecare schemă. O extraordinară ştiinţă a «timpului slab» din fiecare explozie comică. Pierdut, bagatelizat în prea multe comedii mici, unde nu totul putea fi salvat. Într-un cuvânt: Bibanul.” (Radu Cosaşu, Magazin estival Cinema, 1977).

annie musca

Annie Muscă

Grafică, ilustrații și editare multimedia: Costin Tuchilă.

Vezi: arhiva rubricii Remember

costintuchilaREMEMBERamza pellea,annie muscă,biografii de annie muscă,căsătorie cu de-a sila moliere,charlot,dan miheascu,dem rădulescu,dem radulescu pangratius mihai pascal casatori cu de-a sila,fetițele din bucurești,grigore gonța,grigore pop,mari actori români,marin moraru,monolog,nicolae bălțățeanu,portret monografic dem rădulescu,profesori de teatru,radu beligan,radu cosașu despre dem radulescu,remember,roluri in teatru dem rădulescu,scenete tv cu dem rădulescu,scoala de hoți,sganarelle,stan și bran,stela popescu,tamara buciuceanu,UNATC
Remember, rubrică de ANNIE MUSCĂ Astăzi, 10 septembrie 2014, ne amintim de actorul Dem Rădulescu (21 septembrie 1931–10 septembrie 2000). Actor total. Monumental și la propriu, și la figurat. De o sensibilitate aparte, se lega definitiv de locurile pe unde trecea. Lăcrima ușor și recunoștea de fiecare dată că trăiește din...