Cronică de teatru de CRISTINA CHIRVASIE

cronica de teatru anita nandris cudla 20 ani siberia teatru radiofonic cristina chirvasie

Nu mi s-a mai întâmplat demult să alerg. Aproape că uitasem că pot face asta într-un oraș aglomerat ca Bucureștiul și care parcă te ține mereu în frână și te ispitește să te așezi pe bancheta din spate a unui taxi, lăsându-te purtat până la destinație fără nici un efort. În seara aceea am reușit să ies din frâna asta indusă și să zbor de la Gară la Teatrul Național, pe jos și cu metroul, în doar 15 minute. Îmi stabilisem o întâlnire cu un spectacol care durează atât de puțin încât nu-ți permiți să întârzii.

anita nandris 2

Cred că orice spectacol de teatru este o întâlnire, chiar dacă poate știi trama, chiar dacă cunoști potențialul distribuției și al regizorului, chiar dacă ești la curent cu politica repertorială și manierele culturale ale acelei instituții. Întâlnirea aceasta este întotdeauna una personală și specială pentru că te include în timpul artistic. Ceea ce nu se întâmplă în cazul filmului. Faptul că la teatru nu există pause, rewind sau forward îți mobilizează ființa și îți ascute conștientul.

Avem tendința, nu de puține ori, să mutăm realitatea într-o zonă romanțată, să migrăm conținutul ei pe terenul nostru, supunând-o unei perceptibilități personale. Totul se transformă astfel într-un afect cu care ne îmbrăcăm spiritul pentru a primi imediatul. Asta se întâmplă când privim din afară și spunem, îndeobște, că suntem detașați și obiectivi. Ceea ce e fals, pentru că nu poți rămâne detașat în fața vieții, indiferent că este a ta sau a altcuiva.

anita nandris 1

Spectacolul la care alergam, intrat de ceva timp în repertoriul Teatrului Național și care în seara aceea se juca în cadrul FNT, este povestea unei vieți concentrată în 45 de minute de emoție continuă. O adaptare scenică a unui manuscris de memorialistică, reeditat cu succes din ’91 încoace în mai multe rânduri. N-am citit cartea, însă eram pusă în temă cu impresionanta poveste a Aniței Nandriș. O țărancă din nordul Bucovinei, care fără nicio acuzație sau judecată a fost ridicată din casa ei într-o noapte și deportată împreună cu cei trei copii undeva dincolo de Cercul Polar. În sălbăticia aceea imundă a supraviețuit în chip minunat 20 de ani. Un surghiun „din greșeală”. Aparent încă niște victime ale unui regim politic inept. Încă alte câteva greșeli dintre milioanele care s-au petrecut în acele vremuri din motive despre care nu vreau să vorbesc aici. Așadar, încă o poveste. O poveste despre curaj, demnitate, dragoste și credință, o invitație concentrată la mântuire, a unei femei simple, cu trei clase primare și cu un suflet cât o istorie națională, cum scria scriitorul Ștefan Fay.

anita nandris amalia ciolan

Punerea în scenă a lui Sorin Misirianțu este clădită exact pe atributele Aniței. Cu mijloace scenice extrem de simple, care se rezumă la o valiză, câteva fragmente de sârmă ghimpată și un ecran, el transformă această poveste într-un spectacol tulburător, concentrând totul pe mirabila interpretare a actriței Amalia Ciolan. Este poate cea mai aristocratică adaptare scenică pe care am văzut-o în ultimii ani.

anita nandris

Amalia Ciolan în 20 de ani în Siberia, Teatrul Național „I. L. Caragiale” din București. Fotografii de Florin Ghioca. Sursa foto: Teatrul Național din București 

S-a scris și se va mai scrie despre acest spectacol și probabil că oricâte rânduri s-ar așterne nu vor fi de ajuns să cuprindă valoarea acestei interpretări. Eu voi adăuga  doar câteva cuvinte care reprezintă ceea ce am simțit acolo, în mica sală Atelier a Naționalului. O senzație de imponderabil și de rupere de timp… în timp, o trântă cu un destin inferior purtătoarei sale, o inimă cuprinsă în 360 de pagini traduse la rândul lor în trei sferturi de oră de teatru. Un teatru care, de fapt, nu este teatru, ci viață, o mărturie cu valoare de mărturisire de credință, o lecție despre adevărata libertate cu care este înnobilată ființa umană și de care, din păcate, uităm.

anita nandris cudla biografii memorii tnr

Una dintre secțiunile Festivalului Național de Teatru din acest an a fost dedicată teatrului radiofonic. O însoțire de bun augur în amplul desfășurător al festivalului. În această secțiune a fost inclusă adaptarea radiofonică a cărții aceleiași Anița Nandriș-Cudla. O surpriză pentru mine pentru că cea care a adus în undă viața Aniței este una dintre cele mai mari actrițe pe care le-a dat scena românească și de care mă leagă un atașament viager. Rodica Mandache solidarizează și empatizează cu personajul său, ca într-o smerită plecăciune în fața unei ursite care îți taie respirația. Scenariul radiofonic semnat de Magda Duțu și Raisa Radu este croit să creeze o tensiune pură, fără artificii, păstrând frumusețea manuscrisului. Spectacolul regizorului Petru Hadârcă izbutește să creeze cu un dramatism echilibrat decorul sonor al călătoriei Aniței spre Lumină. Spectacolul în sine nu are o valoare dramatică ieșită din comun, dar reușește să se ridice, prin interpretarea plină de poezie și adevăr a Rodicăi Mandache, la rangul unui reper necesar în Fonoteca Teatrală a Radioului. Așadar, un spectacol-document rotund, uneori de un patetism trebuincios, care iscă lacrima, cu o distribuție expresivă care convinge și cu o încărcătură sentimentală care trece de granița unei simple istorisiri. Prezența sonoră a nepotului Aniței, domnul dr. Gheorghe Nandriș, cel căruia autoarea i-a încredințat la Cernăuți în 1982 manuscrisul, rugându-l să-l ia cu el, în România, cu dorința de a fi publicat, întărește sensul documentar al spectacolului.

anita-nandris-cudla-manuscris-deportare-siberia

Am găsit de cuviință să scriu aceste rânduri despre povestea Aniței, pusă în valoare prin cele două formule teatrale, astăzi, de Ziua României, ca un omagiu pe care îl aduc și eu tuturor acelora care s-au ridicat mai presus de tragicele lor destine și care au formulat, ca într-un cor antic, povestea unui neam bătut de crivățul unei ierni de peste 4 decenii, care încă se află într-o pre(a)lungă convalescență în așteptarea înzdrăvenirii.

1 decembrie 2015

Teatrul Național „I. L. Caragiale” din București. 20 de ani în Siberia după Anița Nandriș-Cudla. Adaptarea, regia și scenografia: Sorin Misirianțu. Interpretează: Amalia Ciolan. Regizor de scenă: Dumitru Scobeniuc. Sunet: Octavian Vasile. Light design: Bogdan Gheorghiu, Cristian Simon. Data premierei: 16 ianuarie 2015.

Teatrul Național Radiofonic, seria „Biografii, memorii”. Anița Nandriș-Cudla – Amintiri din viaţă. 20 de ani în Siberia. În distribuţie: Rodica Mandache, Annemary Ziegler, Monica Ghiuţă, Mihai Bica, Mircea Constantinescu, Dorin Andone, Marcelo Cobzariu, Alexandru Nedelcu, Silviu Oltean, Sorin Şaguna, Emilia Dobrin, Julieta Strâmbeanu, Orodel Olaru, Magda Duţu, Gheorghe Pufulete, Costin Manoliu, Milica Creiniceanu, Petru Hadârcă. Cu participarea doctorului Gheorghe Nandriş, nepotul Aniţei Nandriş-Cudla. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Luiza Mateescu. Regia tehnică: ing. Mirela Georgescu. Redactor: Costin Manoliu. Producător: Magda Duţu. Data difuzării în premieră: marţi,12 noiembrie 2013, ora 19.00 (partea I: Amintiri din viață); marţi, 26 noiembrie 2013, ora 19.00 (partea a II-a: 20 de ani în Siberia), Radio România CulturalAniţa Nandriş-Cudla – 20 de ani în Siberia – redifuzată marţi, 27 octombrie 2015, ora 22.30, Radio România Cultural, în cadrul secţiunii On Air a Festivalului Naţional de Teatru.

20 de ani în Siberia după Anița Nandriș-Cudla, fragmente video din spectacolul Teatrului Național „I. L. Caragiale” din București

Fragmente din spectacolul radiofonic Anița Nandriș-Cudla (partea I: Amintiri din viaţă)

Partea a II-a:  20 de ani în Siberia

Cristina Chirvasie rubrica RTR cronica de teatru radiofonic

Cristina Chirvasie

logo revista teatrala radioAlte cronici de Cristina Chirvasie:

Trei legende într-un singur spectacol

Un funt pentru datorie sau Moneda lui Puican

Lanţurile urii

Liftul societăţii sau liftingul sentimental

Lecţiile lui Mary Poppins

Livada ca vis

Moștenirea Cehov

Pura lentilă a lumii

Multiviziunile unui titan

Revolta absurdului sau Gingaşa balanţă a echilibrului

„A fost odată…” revine!

Scala și escalele puterii

„Cymbeline” sau strania poveste a unui romance

Iona sau Răzbirea spre lumină

Insomniile lui Gregor sau Metamorfoza închipuirii

Jocul cu fantasme sau Imponderabila senectute

Aparent… o comedie despre dragoste

Lăuntrul exemplar

Râs oficial. Suflet absent

Monodrama unei despărţiri anunţate

La sud de copilărie sau metafora lui Harper Lee

Seducătorul din Sevilla sau Comedia cu gust de dramă

Tandrul Clemenceau

Când istoria devine doină

Shakespeare festiv

Caragiale înainte de… Caragiale

Oximoronul conjugal e… cool

O cvintă teatrală sau Contrastele lui Albulescu

Rendez-vous cu finul lui Pepelea

Călătorie pe harta cerului

Ciorapul… platonic

George Banu. Căutări în 4 acte

„Mantaua” sau „Fâșia Gogol”

Imensul Enescu

Circ într-un pahar cu apă

Șase personaje în căutarea lui… Pinter

logo revista teatrala radioVezi și: Efectul Cristian Munteanu

Un prieten up-to-date

costintuchilaCRONICA DE TEATRU20 de ani în siberia,Amalia Ciolan,anița nandriș cudla,anita nandris cudla la teatrul national bucuresti,anita nandris cudla la teatrul radiofonic,cristina chirvasie,cronică de teatru rtr,Gheorghe Nandriș,monolog,rodica mandache,Sorin Misirianţu,teatru document
Cronică de teatru de CRISTINA CHIRVASIE Nu mi s-a mai întâmplat demult să alerg. Aproape că uitasem că pot face asta într-un oraș aglomerat ca Bucureștiul și care parcă te ține mereu în frână și te ispitește să te așezi pe bancheta din spate a unui taxi, lăsându-te purtat până...