Cronică de teatru radiofonic de CRISTINA CHIRVASIE

povestea-alfabetului-pusa-roth-cronica-teatru-cristina-chirvasie-revista-teatrala-radio

sigla-cronica-de-teatru-radiofonicCopilăria nu este doar o secvență fiziologică din timpul nostru. Copilăria nu este doar un interval în care ai voie să greșești pentru că nu știi prea multe. Ba din contră, copiii ne demonstrează în chip vădit în multe ocazii că sunt mai maturi decât noi, adulții. Și asta pentru că percepția lor asupra lucrurilor și întâmplărilor e mult mai limpede. Copilăria este inima tuturor vârstelor, spunea Lucian Blaga și din această inimă poți simți viața așa cum este, fără a o împodobi sau, mai rău, a o împopoțona cu așteptări nefirești, semne de întrebare exagerate și exclamații futile. Copilăria este bucuria de a descoperi lumea și, mai mult, de a ști cum să  trăiești în ea.

Eu am fost un copil fericit. Și încă mai consider că sunt… Fericit pentru că pot spune că am avut o copilărie radiofonică. Și nu a fost doar o copilărie de duminică la matineu, ci una zilnică pentru că am fost lăsată să mă însoțesc cu zeci și sute de personaje pe care le întâlneam ținând câte un semn de întrebare în brațe și le reîntâlneam cu semnul exclamării la purtător. Astăzi copiii nu mai au o asemenea copilărie pentru că n-au timp de astfel de întâlniri. Sau, mai bine zis, televizorul sau tableta sau opționalele sau ambițiile celor mari sau… le răpesc timpul. Timpul lor. Vremea lor. Din fericire, teatrul radiofonic încă există și îi așteaptă, ca o vestală care nu-și uită menirea și nu se lasă ademenită de comentariile negative ale unora sau ale altora despre desuetudine sau lipsă de rost.

coperta-cd-pov-alfabetului-pusa-roth-ion-andrei-puican

Grafica CD: Ion Andrei Puican

(Și acum, micuții mei, strecor în acest text o paranteză specială pentru voi. O paranteză secretă – sau, mai bine nu, să nu fie secretă, ca să o poată citi și mami și tati și bunica și bunicul. Vreau să vă povestesc cum am mâncat eu, de curând, un borcan întreg de dulceață. Și nu orice fel de dulceață, ci una cum n-am mai gustat. O dulceață din litere mai mari sau mai mici, cu cuvinte și cântecele, toate cu un gust bun ca de poveste. La începutul verii m-am strecurat și eu printre razele soarelui, care deja dogorea cu tărie, printre alți pofticioși de dulce și-am deschis un borcan mic și cochet pe care scria Povestea alfabetului. Ei, cea care a făcut dulceața aceasta minunată este o bunică încântătoare și a născocit o rețetă perfectă pentru Eric, primul ei nepot. Pe bunică o cheamă Pușa Roth și este scriitoare, iar Eric mai are un frățior. Dar dulceața aceasta de poveste sau povestea aceasta dulce a scris-o special pentru el, așa, ca într-o joacă. Dar știți, drăguții mei, că din joacă ies lucrurile gustoase, nu? Ei bine, povestea-dulceață a alfabetului e o întâlnire a tuturor literelor care devin personaje, ca într-un teatru. Și fiecare literă capătă viață prin cuvinte și sunete, așa, pe gustul vostru. Acum închid paranteza aceasta secretă ca să audă toată lumea rețeta. Că doar tuturor copiilor le place dulceața și sigur bunicile abia așteaptă să o pregătească pentru nepoții lor.)

pusa-roth

Pușa Roth

Eugène Ionesco spunea despre copilărie că este lumea miraculoasă și uimitoare a creaţiei scăldate în lumină care iese din întuneric, o creație nespus de nouă şi proaspătă şi uluitoare. Scriitoarea Pușa Roth a pus la cale, împreună cu regizorul Vasile Manta (autorul a peste 300 de spectacole radiofonice pentru copii), compozitorul George Marcu (care semnează o amuzantă și originală muzică, perfect adaptată textului) și cu echipa Teatrului Național Radiofonic pentru Copii, o întâlnire de poveste cu literele. Ascultând-o în premieră absolută la Clubul Ramada-Majestic în luna iunie a acestui an am avut senzația că numai într-o oră m-am întâlnit nu doar cu niște litere care au căpătat glas, ci cu o mulțime de personaje din copilăria mea radiofonică. Textul Pușei Roth mi-a amintit de Gulliver ajuns în minunata țară a liliputanilor. Și de La Medeleni. Și de Copiii căpitanului Grant. Și de Cartea cu jucării.

adela-marculescu-si-eric-alexander-roth

Adela Mărculescu și Eric Alexander Roth la audiția cu public a spectacolului Povestea alfabetului, Hotel Ramada Majestic din București, luni, 27 iunie 2016

Într-un limbaj secret al copiilor, Pușa Roth a reușit să se aducă în undă pe sine ca bunică. Maniera în care a construit această poveste a alfabetului mi-a amintit de Jonathan Swift și de faptul că odată a fost întrebat ce sunt cărțile, iar răspunsul a venit prompt: Copiii minții. Povestea alfabetului este un copil al minții unui scriitor care are putința de a opera în mai multe registre dramatice și care poate naște o poveste plecând de la niște ingrediente teatrale care, luate separat, par a fi simple. Rezultatul însă este memorabil. Asta înseamnă har și o nevoie imensă de mirare, căci, în definitiv, lumea aceasta este clădită pe un uriaș semn de exclamare. 

stefania-dumitru

Ștefania Dumitru la înregistrarea spectacolului Povestea alfabetului, Studioul „Mihai Zirra” al Radiodifuziunii,  miercuri, 11 mai 2016. Foto: Janina Dicu 

Povestea alfabetului are un dinamism aparte, cu care inconfundabila actriță Adela Mărculescu, ca o bunică de poveste, intră în rezonanță și își rostește partitura cu o imensă bucurie. Ștefania Dumitru, cea care îmbracă vocal rolul lui Eric-Mărgeluță, este o adevărată delectare radiofonică și felul în care știe să se joace cu vocea sa e o performanță. Celelalte litere, surprinse dramatic cu cochetărie de autoare, sunt aduse în undă de câteva tinere și deja cunoscute voci ale Teatrului pentru copii, Daniela Ioniţă-Marcu, Ioana Calotă, Corina Dragomir, și care laolaltă reușesc să orchestreze admirabil povestea, cu un entuziasm inutil de descris în cuvinte.

Cineva spunea odată că mâinile cu care ne prindem de rai sunt tocmai copiii și acești copii sunt întruchiparea dragostei. Noua producție a Teatrului Național Radiofonic pentru Copii este o reiterare a faptului că acest gen de teatru nu este o copilărie, ci o necesitate. Datorită lui cei mici au prilejul nu doar de a avea o oră de bucurie, ci, mai cu seamă, de a crește frumos. Frumos înseamnă armonios și normal, o normalitate care pare că e pe cale de dispariție astăzi, însă raportarea la ea există încă și asta ne face să nu uităm, noi, cei mari, dulceața unei copilării la care micuții noștri au și ei dreptul.

Povestea alfabetului de Pușa Roth. Regia artistică: Vasile Manta. În distribuție: Adela Mărculescu, Ștefania Dumitru, Daniela Ioniță-Marcu, Ioana Calotă, Corina Dragomir și copilul Silviu Stănescu. Muzica originală și versurile cântecului: George Marcu. Redactor: Costin Tuchilă. Regia de studio: Janina Dicu. Regia de montaj: Mirela Anton și Dana Lupu. Coloana sonoră: Vasile Manta. Data difuzării în premieră: duminică, 3 iulie 2016, ora 9.00, Radio România Cultural.

Fragment din spectacol

Prezentare de Costin Tuchilă și fragment din spectacol

Grafică, ilustrații și editare multimedia: Costin Tuchilă.

logo-revista-teatrala-radioVezi și:  „Povestea alfabetului” de Puşa Roth, în premieră absolută la Teatrul Național Radiofonic pentru Copii – de Costin Tuchilă

„Povestea alfabetului”, un dar la începutul vacanței – Mariana Ciolan

Avanpremieră: „Povestea alfabetului” de Pușa Roth, reportaj de Mirela Nicolae

Pagina de facebook Povestea alfabetului

Arhiva rubricii Premieră absolută

cronica-de-teatru-radiofonic-in-revista-teatrala-radio

cristina-chirvasie-rubrica-rtr-cronica-de-teatru-radiofonic

Cristina Chirvasie

logo revista teatrala radioAlte cronici de Cristina Chirvasie:

Trei legende într-un singur spectacol

Un funt pentru datorie sau Moneda lui Puican

Lanţurile urii

Liftul societăţii sau liftingul sentimental

Lecţiile lui Mary Poppins

Livada ca vis

Moștenirea Cehov

Pura lentilă a lumii

Multiviziunile unui titan

Revolta absurdului sau Gingaşa balanţă a echilibrului

„A fost odată…” revine!

Scala și escalele puterii

„Cymbeline” sau strania poveste a unui romance

Iona sau Răzbirea spre lumină

Insomniile lui Gregor sau Metamorfoza închipuirii

Jocul cu fantasme sau Imponderabila senectute

Aparent… o comedie despre dragoste

Lăuntrul exemplar

Râs oficial. Suflet absent

Monodrama unei despărţiri anunţate

La sud de copilărie sau metafora lui Harper Lee

Seducătorul din Sevilla sau Comedia cu gust de dramă

Tandrul Clemenceau

Când istoria devine doină

Shakespeare festiv

Caragiale înainte de… Caragiale

Oximoronul conjugal e… cool

O cvintă teatrală sau Contrastele lui Albulescu

Rendez-vous cu finul lui Pepelea

Călătorie pe harta cerului

Ciorapul… platonic

George Banu. Căutări în 4 acte

„Mantaua” sau „Fâșia Gogol”

Imensul Enescu

Circ într-un pahar cu apă

Șase personaje în căutarea lui… Pinter

Un suflet teatral de cinci stele

Pur și simplu, Beligan sau Eufonia unei vieți în teatru

Ringhișpilul sau Caruselul cu păcate

Meditațiile Ritei sau Libertatea nu e de catifea

O privighetoare bizară sau Geometria irecuperabilului

O cvintă comică în cheia Mălăele

Idealuri de salon sau Alchimistul din Turnul albastru

Arta… bunei speranțe sau Invitație la virtute

Robinson contemporanul

logo revista teatrala radioVezi și: Efectul Cristian Munteanu

Un prieten up-to-date

 

Vezi: arhiva rubricii Cronica de teatru radiofonic

costintuchilaCRONICA DE TEATRU RADIOFONICadela mărculescu,cristina chirvasie,cronica de teatru povestea alfabetului,cronică de teatru rtr,eugene ionescu despre copilarie,george marcu muzica teatru,invatare alfabet prin teatru,pusa roth,Ştefania Dumitru,teatru pentru copii,vasile manta
Cronică de teatru radiofonic de CRISTINA CHIRVASIE Copilăria nu este doar o secvență fiziologică din timpul nostru. Copilăria nu este doar un interval în care ai voie să greșești pentru că nu știi prea multe. Ba din contră, copiii ne demonstrează în chip vădit în multe ocazii că sunt mai...