Flash 2 Gala HOP 2017: Din viața… unui concurent la HOP
Cronică de festival de MARIANA CIOLAN
Gala tânărului actor HOP, unul dintre cele mai importante programe permanente ale UNITER, se definește în mod firesc drept vitrină de talente, oportunitate de afirmare curajoasă și hotărâtă a acelor talente, ceea ce i-a dat dintotdeauna un grad ridicat de atractivitate. Și face ca și acum directorii de teatre să fie prezenți aici, veniți din toate părțile țării, ca potențiali angajatori ai tinerilor actori (fie și doar pe o perioadă determinată, după cum permite legea și după cum o arată nu puținele exemple din ultimul timp). Dar gala este deopotrivă un loc de cizelare sau măcar de trasare a unor direcții pe calea formării profesionale și a parcursului viitor în meserie. De la începuturile postdecembriste, acest ultim aspect s-a reflectat prin workshop-uri felurite care au adus mereu un plus de omogenitate la nivelul candidaților, dar a și potențat nevoia de emulație implicită a manifestării. Și pentru că acest al 20-lea an al Galei trezește (și îndeamnă la) momente ale rememorării, nu pot să-mi reprim năvala imaginilor minunate care dau seama de pionieratul, de… poezia primelor ateliere, așa cum au fost cele de muzică sau de mișcare, susținute cu o dăruire pilduitoare de regretata compozitoare Dorina Crișan Rusu ori de rigurosul coregraf Florin Fieroiu.
La deschiderea Galei
Dar acum fac saltul direct la ediția prezentă și remarc, dimpreună cu organizatorii galei, că antrenamentul actoricesc, în buna tradiție a școlii românești de teatru îmbinând metodele vizând studiul rolului cu cele referitoare la mișcarea corporală, a căpătat o pondere deosebită în ”mandatul” actorului și profesorului Miklos Bács, laureat, să nu uităm, la Gala UNITER pentru aptitudinile pedagogice remarcabile ale domniei sale, susținător fervent al ideii de profesionalizare continuă. Prima mare provocare: tema aleasă de domnia sa: Singurătate – Suportabila singurătate a ființei la Cehov. Ca și anul trecut, totul a început de la preselecție, cu exemplara disponibilitate de dialog, înfăptuită în raport cu candidații, a celor desemnați acum de domnia sa de a constitui juriul, anume uriașii actori Maia Morgenstern și Marcel Iureș, cărora li s-a alăturat excepționalul actor și regizor moldovean Petru Vutcărău. Trecuți prin grila unei calde dar vigilente exigențe, dar și în urma unui dialog aplicat (din păcate nu a fost posibil cu fiecare separat, ci s-a făcut zilnic cu toată lumea), dintre cei peste 80 de aspiranți la secțiunea “individual” a Galei HOP au rămas în competiția finală doisprezece actori, împreună cu alți nouă tineri actori de la secțiunea ”grup”.
Miklos Bács
Pentru ei, Gala HOP a început efectiv atunci, la București, în zilele de mijloc de iulie, și, dincolo de gândul și lucrul pe care fiecare le-a acordat ulterior pentru proba de susținut la Costinești, Gala s-a constituit ca o experiență complexă, ale cărei efecte poate că vor reverbera și peste timp. A fost, mai întâi, spre reîmprospătare și conectare la starea de lucru și la tema Cehov, un pre-antrenament în zilele dinaintea festivalului-concurs, o oportunitate de studiere a metodei de… studiu (étude) cu reputatul specialist în metoda acțiunilor fizice a lui Stanislavki, profesorul Veniamin Filshtinsky, profesor de arta actorului la Sankt Petersburg, directorul artistic al Teatrului Étude din același oraș. Atelierul a funcționat în regim exclusiv pentru tinerii actori de la gală, iar preocuparea pentru învățăceii domniei sale de aici, a acestui reputat om de teatru invitat de către școli de teatru din Europa și Statele Unite, a putut fi remarcată de spectatorii de la Costinești, în mijlocul cărora s-a aflat mereu și unde îi remarcai prezența discret profesională. După cum tot timpul, în miezul atmosferei speciale care se naște între scena și publicul galei, la fel de pregnant prezenți și totuși ca niște spectatori ce nu doreau să se facă vizibili în vreun fel anume, s-au aflat ceilalți doi importanți traineri care au jalonat zilele tinerilor actori aici, la Costinești: regizorul Alexandru Dabija, care a condus workshop-ul „Entuziasmul facil în piesele de teatru ale lui Cehov”, și regizorul și scriitorul german Stephan Perdekamp, creatorul metodei PEM de generare a emoțiilor pe scenă fără recurs la experiența personală, la memoria afectivă.
Workshop
Și cum a arătat o zi din viața unui actor aflat la Gala HOP? Ea începe dimineața la 8.00, pe malul mării. Cu exerciții de mișcare, în workshop-ul kineto coordonat de Andrei Flaviu Fălcușan, format la Cluj-Napoca și specializat în ”motricitate specială”. Continuă cu atelierul lui Alexandru Dabija, între 10 și 13.00, și cu workshop-ul PEM, de la 14.30 la 16.30. Toate acestea dincolo de repetițiile pentru momentul impus sau liber din concurs, unde participanții ajung pe rând, în funcție de grila stabilită, pentru cele 45 de minute acordate fiecărui concurent/grup pentru repetiția la scenă. Până la ora începerii serii de concurs (18.00), rămâne loc de întâlniri și discuții la ”meeting point” în apropierea sălii de spectacole. Iar după epuizarea probelor de concurs, Ștefan Lupu abia așteaptă să înceapă repetițiile pentru spectacolul final pe care îl vor oferi după decernarea premiilor. Toată lumea speră să fie la fel de reușit și plăcut emoționant ca și acela care a însoțit gongul inaugural al Galei HOP 2017. Nu sunt excluse (și se văd mereu) alte întâlniri individuale sau în cerc mai larg, și chiar cu statut programatic, așa cum s-a întâmplat în cea de-a doua seară cu producătorii din industria filmului, care le-au arătat concurenților câte ceva din ABC-ul castingurilor. De mai mulți ani, din juriul final al Galei HOP fac parte cineaști și un premiu al ei se intitulează ”1/10 pentru film la TIFF”. Dacă anul acesta spre deosebire de anul trecut nu am mai văzut momente de fizicalitate expresă sau de exprimare a calităților vocale pe parcursul evoluției concurenților pe scena galei HOP, acel deziderat al actorului total pe care timpurile moderne îl presupun, pe care realitatea îl reclamă, nu a lipsit nici din gândul actorilor de pe scenă, nici din mintea publicului atât de special al galei, necum al juriului și al organizatorilor ei. Viața concurenților a fost într-adevăr dură în zilele Galei HOP 2017. Dar viața cea mare a teatrului românesc de azi este foarte dură. Și impune competențe multiple și ca actorul să fie pregătit a face ceea ce în urmă cu douăzeci-treizeci de ani nici nu se închipuia, când fiecare avea aproape asigurat un loc într-un teatru instituționalizat. Acum aflăm că sunt în România 4000 (!) de actori profesioniști care nu au apucat vreo zi într-un asemenea teatru. Dar asta nu înseamnă decât că viața de actor a ajuns la noi cote de provocare. Un challenge pentru care dacă, firește, nu asigură rețete sigure, gala HOP deschide piste de gând și acțiune…
Vezi și: Flash 1 Gala HOP 2017: ”Când amintirile-n trecut…”, cronică de festival de Mariana Ciolan
Vezi: Arhiva Gala HOP
Cronici, reportaje și interviuri de Mariana Ciolan:
„Solitaritate”, un strigăt contemporan
Teatrul Tineretului în turneu la Bucureşti
„Titanic Vals” deschide anul teatral la „Odeon”
„Construim poduri, trecem graniţe”…
Sincronism european, cronică la spectacolul O poveste ciudată cu un câine la miezul nopţii
Strălucire și sens, cronică la spectacolul Cabaret
Lucian Vărșăndan: „Creșterea trupei Teatrului German din Timișoara este principalul nostru obiectiv”
Annie Muscă: „O lună dedicată unei actrițe inconfundabile”
FITS 2014. Flash – Orașul pe scenă
FITS 2014. Flash – Omul-spectacol
FITS 2014. Flash. Bursa de spectacole – construind viitorul
Amintiri cu actori, amintiri despre actori: George Constantin
Annie Muscă – biograful și personajele sale
Eveniment: „Rinocerii” la Teatrul Naţional din Craiova
Saviana Stănescu pe scena Teatrului Odeon – interviu
Festivalul Internaţional de Teatru de la Oradea se deschide cu „Muzicanţii din Bremen”
Premieră la Întâlnirile Internaționale de la Cluj-Napoca
Moartea pentru patrie sau râsu-plânsu… la bloc
Aniversare Ștefan Mihăilescu-Brăila
Aniversarea a 10 de ani de audiții la Majestic
Bocsárdi László: „Dacă un spectacol de astăzi este și poetic, nu se strică teatrul”, interviu
„Adunarea păsărilor” la Teatrul „Țăndărică”
La Teatrul Excelsior, in focus: tinerii, cronică de teatru
Lucian Vărșăndan: „«Bremen», un spectacol în viziune ludică”, interviu
Constantin Chiriac: „Noi suntem aici pentru dialog”, reportaj
Școlile și academiile de teatru împreună, cronică de festival
Un spectacol-eveniment: „Dialog imaginar cu Anton Pann” de Pușa Roth
Ecouri FITS 2015, cronică de festival
Spectacolul-lectură la Teatrul „Nottara” – interviu cu Mădălina Negrea
Doina Lupu: „Gala Tânărului Actor – HOP 2015, o ediție cu multe noutăți”, interviu
Mircea M. Ionescu: „Există dramaturgie română. Trebuie doar să fie citită”, interviu
Luminița Puiuleț despre „Antisocial” și alte proiecte teatrale ale studenților sibieni
Alexandru Darie: „«The Bach Files», o poveste despre iubire și căutarea de sine”, interviu
Gala Tânărului Actor HOP în primele zile, reportaj
În căutarea actoriei în stare pură…, cronică de teatru
Festivalul de Teatru Scurt 2015, o ediție atipică, cronică de teatru
„Mai tare decât moartea e iubirea”, recital Emil Boroghină la Tel Aviv, interviu
Lucian Vărșăndan despre „Fuchsiada”, interviu
Petru Hadârcă: „Ne propunem să continuăm proiectul de teatru românesc pe ambele maluri ale Prutului”, interviu
„Omul din La Mancha” – celebrare pe scena FITO, interviu cu actorul Daniel Vulcu
Tragos – „un festival al iubirii de teatru”, interviu cu criticul de teatru Doru Mareș
Festivalul Tânăr de la Sibiu, interviu cu Adrian Tibu
Festivalul Internațional de Teatru pentru Publicul Tânăr Iași își onorează titlul de festival european, interviu cu Oltița Cîntec
Tudor Lucanu: „Îmi plac poveștile care să mă emoționeze mai întâi pe mine”, interviu
Liviu Timuș: „Teatrul a prins din nou viață”, interviu
Festivalul Național de Teatru – în jurul scenei, cronică de teatru
La Teatrul „Nottara”, plăcerea lecturii continuă, cronică de teatru
Trupa Arcadia – două spectacole, două festivaluri, cronică de teatru
„Omul care mânca lumea” la Teatrul de Artă, cronică de teatru
George Albert Costea: „Un gen inedit deocamdată pentru Craiova”, interviu
Claudiu Goga: „«Dansând în noapte» este un spectacol care propune un stil”
Teatrul „Sică Alexandrescu” din Brașov – scenă a dramaturgiei contemporane, cronică de festival
Aplauze pentru Lena… la București, cronică de teatru
Trupa românească permanentă din Oradea a împlinit 60 de ani!, cronică de teatru
Alexandru Gherman: Proiecte de film și teatru, interviu
În căutarea… anului dispărut, cronică de teatru
Vlad Cristache: „Învăluite în umor, problemele grave capătă o valoare mult mai mare”, interviu
Teatrul „Nottara” deschide anul teatral cu un spectacol de Alexander Hausvater, reportaj
„Să fim atenți cum construim prezentul!”, cronică de teatru
Turneul Teatrului Național din Chișinău la București, cronică de teatru
Matei Vișniec: „Fiecare fapt divers are un fel de etaj metafizic”, interviu
Sânziana Stoican: „Caut locul și oamenii cu care să spunem ceva prin spectacolele noastre”, interviu
Teatrul Național din București – între Centenarul Dada și Anul Shakespeare
În retortele trăirii: „Respiră” la Teatrul „Anton Pann” din Râmnicu Vâlcea, cronică de teatru
Teatru la Arhiepiscopia Râmnicului – interviu cu Doina Migleczi
Curajul de a-ţi asuma alteritatea: „Eu, Oblio” la Teatrul „Ţăndărică”, cronică de teatru
În căutarea „Omului aproximativ”, cronică de teatru
Teatrul la Gala Premiilor Radio România Cultural
Debutul în teatru al regizorului Radu Jude, cronică de teatru
Concursul New Drama prinde contur scenic: „Umbre” la Teatrul Excelsior, cronică de teatru
Doru Mareș despre Festivalul Internațional al Recitalurilor Dramatice „Valentin Silvestru”, interviu
Laura Vlad: „Din dorința de schimbare, putem deveni avizi de putere”, interviu
Deschiderea Festivalului Internațional Shakespeare Craiova, 2016, reportaj
Agenda Festivalului Shakespeare (1)
Agenda Festivalului Shakespeare (2)
Agenda Festivalului Shakespeare (3)
Agenda Festivalului Shakespeare (4)
La Teatrul Național din Timișoara – o stagiune sub semnul diversității
Ada Lupu: „Teatrul este cea mai bună formă de a intra repede în hainele timpului”, interviu
Trupa de teatru școlar NIL la 20 de ani de existență, interviu cu Lucian Vărșăndan
Sub zodie orădeană: Gala UNITER în 2016
Liceenii au dat… relief pasiunii pentru teatru, cronică de festival
Actorul Bálasz Attila despre Festivalul Euroregional de Teatru Timișoara, interviu
Mc Ranin: „Tema Festivalului «Babel» 2016 este corpul”, interviu
Sfârşit de partidă pentru un strălucit… început, cronică de teatru
Arhiva rubricii Cronică de festival – 6 cronici despre Festivalul Internațional de teatru de La Sibiu, ediția 2016
„Povestea alfabetului”, un dar la începutul vacanței, cronică de teatru radiofonic
O probă de maturitate: „Incendii” de Wajdi Mouawad, la „Bulandra”, cronică de teatru
Gáspárik Attila: „Într-un teatru național, valorile trebuie păstrate, dar regândite”, interviu
Startul festivalurilor autumnale se dă anul acesta la Timişoara
La Teatrul „Tony Bulandra” din Târgoviște, Shakespeare – o continuă aventură spirituală, cronică de teatru
„Teatrul și frica”, cronică de carte
Cazul „Nottara”: Final fericit pentru un nou început
UnTeatru. Povestea merge mai departe, cronică de festival
Simplitate și adâncime, cronică de teatru radiofonic
Chris Simion: „În teatrul independent, experiment înseamnă laborator”, interviu
„Călătorie dansantă” alături de Cosmin Manolescu
O celebrare marca UNDERCLOUD, cronică de festival
Festivalul Internațional de Teatru de la Oradea, 2016, interviu cu Victoria Balint
Poveste despre tatăl meu, cronică de teatru
Daniel Vulcu: Scena orădeană la o nouă întâlnire cu Victor Ioan Frunză, interviu
În căutarea autorului, la Întâlnirile Internaționale de la Cluj, cronică de festival
Viorica Samson Manea despre regizorul Aureliu Manea, interviu
Vlad Cristache: „«Suflete moarte» de Gogol, un roman de mare actualitate”, interviu
Teatrul Municipal „Matei Vișniec” din Suceava – anul 1, interviu cu Carmen Veronica Steiciuc
Dedicație cu dragoste: Miriam Răducanu, cronică de festival
Maria Zărnescu: „Un festival este un creuzet alchimic”, interviu
Regia românească, de la act de interpretare la practici colaborative, cronică de carte
Deschiderea primului teatru țigănesc din România, interviu cu Mario Grosu
Eliza Noemi Judeu: „Remodelarea trupei Teatrului «Bacovia» din Bacău este obiectivul meu major”, interviu
În oglinda sufletului, cronică de teatru
Liviu Timuș: „Tinerii actori, acești copii ai unui Dumnezeu mai sărac, trebuie ajutați”, interviu
Helmut Stürmer a primit Premiul „Vlad Mugur” la Festivalul „Interferențe”
Festivalul „Interferențe” a împlinit zece ani, interviu cu Tompa Gábor
Emil Boroghină despre Anul „Shakespeare – 400” în România, interviu
Bucurie și speranțe redeșteptate
Caruselul premierelor la Teatrul Național din Cluj-Napoca, interviu cu Ștefana Pop Curșeu
S-a născut un autor dramatic, reportaj
Anul 400. Shakespeare trăiește!
Centrul Independent Coregrafic LINOTIP lansează primele spectacole, interviu
Adrian Roman: ”«Yen», un spectacol pe o temă provocatoare”, interviu
Controversa de la Valladolid… a ajuns la Timișoara, cronică de teatru
”Întâlniri la arlechin”, cronică de carte
Regizorul Mc Ranin despre spectacolul ”Mofturile lui nenea Iancu”, interviu
Lucian Vărșăndan: ”«Antigona» de Bertolt Brecht, un spectacol, sper, cu viață lungă”, interviu
Bacău Fest-Monodrame – un festival în evoluţie, cronică de festival
Mc Ranin: ”Obligația unui om de cultură este de a crea un Babel al înțelegerii”, interviu
FITS 2017, cronici de festival
Ovidiu a fost omagiat în Festivalul Internațional de Teatru ”Miturile cetății”, cronică de festival
Showcase: Tineri regizori, cronică de festival
Doina Lupu despre Gala HOP 2017, interviu
”Eine Kleine Nacht Musik. O metaforă”, cronică de teatru
Fete/Băieți, cronică de teatru
