Cronică de teatru tv de ANI BRADEA

gardenia cronica teatru tv ani bradea

cronica de teatru tv sigla2015 a fost Anul teatrului public polonez, s-au împlinit 250 de ani de teatru polonez și tot atâția de la înființarea Teatrului Național din Varșovia. Televiziunea română a marcat evenimentul prin difuzarea montării Emigranții de Sławomir Mrożek, în 29 iunie 2015 și recent, pe 7 decembrie 2015, a spectacolului Gardenia de Elżbieta Chowaniec.

Prezentat în premieră TV, Gardenia este un spectacol preluat de la Teatrul de Stat „Csiky Gergely” din Timișoara, în regia tânărului Koltai M. Gábor din Budapesta. Elżbieta Chowaniec este un tânăr dramaturg polonez de succes, directoare de teatru, jurnalistă, scenaristă și producătoare de film. Cu cei doi tineri artizani, regizor și autor de scenariu, producția nu este deloc lipsită de maturitate, ba din contră, abordarea este cât se poate de responsabilă iar viziunea scenică arată o incursiune în istoria Poloniei, începând cu al doilea război mondial până în actualitate.

Elżbieta Chowaniec

Elżbieta Chowaniec

Patru femei și tot atâtea povești, patru generații unite printr-un destin crunt, repetabil parcă la infinit, ca o moștenire genetică transmisă de-a lungul ramurii feminine a unei familii, și care pare imposibil de întrerupt. De fapt, această repetiție este însăși definiția destinului.

Cracow Ewelina Ozog

Ewelina Ozóg, Cracovia

Acțiunea se petrece în Cracovia. Cele patru femei apar pe scenă una după alta (era să scriu una din alta, ceea ce n-ar fi fost deloc greșit fiindcă personajele așa se și ivesc: din copilul care așteaptă să-i vină rândul la poveste apare brusc femeia, și tot așa…), susținându-și, în prima parte a piesei, monologurile. Scena e scăldată în lumina violentă a unui bec, care accentuează dramatismul gratiilor amplasate între personaje și restul lumii. Din decor mai face parte și un alt corp de iluminat, cu abajur rotund în care s-a infiltrat apa, transformându-l în acvariu și accentuând ideea de captivitate. Pentru că așa și sunt cele patru femei, captive în propriile vieți, neputincioase în fața destinului care le trasează evoluția, în pofida zbaterii lor. Asta până la ultima, cea mai tânără dintre ele, care este pe cale să rupă lanțul tragediilor.

Gardenia (2)

Mai mult de jumătate de secol din istoria Cracoviei se oglindește în viețile acestor femei. Demonstrația începe cu prima dintre ele, a cărei poveste e din vremea războiului. Ea va naște o fiică, aceasta la rândul ei va aduce pe lume o fată, și tot așa până la a patra generație. Ce au ele în comun, dincolo de legătura de sânge? Un destin nefericit și repetabil, compus din iubiri nepotrivite, trădări, accidente, violuri, înfrângeri de tot felul. Unele dintre ele, prima și cea de-a treia, vor găsi consolarea în alcool. Cea de-a doua se va închide în sine, devenind intolerantă cu celelalte, făcându-le mult rău din convingerea că face bine. Primele trei s-au îndrăgostit și s-au căsătorit cu bărbați care nu le-au meritat, care le-au înșelat și s-au folosit de ele, blestem care e pe punctul să se rupă în cazul celei de-a patra, și cea mai tânără, dintre femei. Aceasta și-a organizat viața complet diferit față de predecesoarele ei, hotărâtă să iasă din cercul vicios. A făcut o facultate, și-a găsit o slujbă bine plătită, chiar dacă acaparantă, și s-a îndrăgostit de un tânăr care o iubește la rândul său. Își rânduiește viața până în cele mai mici detalii, obsesia pentru ordine pornind tocmai din experiența haosului, de generații și generații în familia ei. Acesta este momentul în care personajele iesgardenia cronica teatru cu totul din monologuri (o mai făcuseră sporadic și până aici), interacționând frenetic. Aflând despre dorința fetei de a trăi cu iubitul său fără cununie, deși era pe punctul de a aduce pe lume un copil, cele trei, mamă, bunică și străbunică, se unesc într-o singură voință: aceea de a o determina să se mărite cu nuntă, preot, rochie, invitați și toate elementele care au condus la nenorocirea fiecăreia dintre ele. Argumentele tinerei sunt desființate pe rând și, în final, ea se vede înfrântă de cele care-i preiau soarta în mâinile lor, condamnând-o. Va purta și ea buchetul de mireasă din aceleași flori ca ale lor: gardenii. Metafora de efect sublimează cu succes mesajul, știut fiind că gardenia este o plantă foarte sensibilă, cu o floare parfumată și extrem de delicată, dar care, în condiții improprii dezvoltării sale, devine foarte vulnerabilă și refuză să mai înflorească. Tot astfel cum ajunge o singură greșeală pentru ca viața unui om să fie pentru totdeauna irosită. Și un ultim amănunt: copilul care urmează să vină pe lume e tot o fată! Într-un fel, destinul trebuie să se împlinească, lupta cu el se dovedește a fi inutilă.

Gardenia (4)

Dincolo de poveste, în care orice femeie se poate la un moment dat regăsi, mi-a plăcut în mod deosebit jocul actrițelor, al tuturor patru. E vorba despre Tokai Andrea, Borbély B. Emilia, Lőrincz Rita și Tar Mónika, care au trecut cu abilitate prin vârste diferite, prin stări diferite, încărcate de dramatism, complexitatea rolurilor punându-le în evidență talentul și extraordinara capacitate de adaptare la situații dintre cele mai felurite. De pildă, Lőrincz Rita în rolul alcoolicei incurabile, jucând scena tulburătoare a degradării condiției de femeie din pricina viciului, din dorința de a se răzbuna, în primul rând, pe o mamă care n-a știut, robită de propria-i tragedie, să-i arate dragoste. Sau Tokai Andrea, cel mai „în vârstă” personaj, silit din acest motiv să treacă prin toate etapele dramei existențiale și, implicit, prin tot atâtea transformări, înecându-și în final ratarea în alcool (un flagel social asupra căruia dramaturgul atrage atenția). Dar nici jocul actrițelor Borbély B. Emilia și Tar Mónika nu e mai prejos, regizorul având, după cum s-a putut vedea, inspirația unei distribuții de excepție.

Gardenia (1)

Scenografia a fost asigurată de Iuliana Vîlsan, traducerea de Pászt Patrícia, iar din echipa TV au făcut parte, printre alții: Sorin Cristea – organizator producție, Eugen Demetercă – director imagine, Andrei Măgălie – regia tv., Lucia Constantinescu – producător și Demetér András István – producător coordonator.

Merită menționat de asemenea faptul că piesa Gardenia a fost jucată pentru prima dată în anul 2007, pe scena Laboratorului teatral „Tadeusz Słobodzianek”.      

cronica de teatru tv rubrica revista teatrala radio

ani bradea

Ani Bradea

logo revista teatrala radio

Vezi: arhiva rubricii Cronica de teatru tv de Ani Bradea

Cetatea blestemată, cronică de teatru radiofonic de Ani Bradea

Cronica unei vieți irosite, cronică de teatru radiofonic de Ani Bradea 

Scena de sticlă

costintuchilaCRONICA DE TEATRU TVacvariu,ani bradea,Borbély B. Emília,cronica de teatru tv rtr,Elżbieta Chowaniec,gardenia,gratii,Lőrincz Rita și Tar Mónika,metafora in teatru,monolog,premiera teatru tv,Tokai Andrea
Cronică de teatru tv de ANI BRADEA 2015 a fost Anul teatrului public polonez, s-au împlinit 250 de ani de teatru polonez și tot atâția de la înființarea Teatrului Național din Varșovia. Televiziunea română a marcat evenimentul prin difuzarea montării Emigranții de Sławomir Mrożek, în 29 iunie 2015 și recent,...