Cronică de teatru de RĂZVANA NIȚĂ

UFO cronica de teatru revista teatrala radio

„UFO” de Ivan Vyrypaev, regia: Bobi Pricop, Teatrul Naţional ”I. L. Caragiale” din Bucureşti

Oameni obişnuiţi ajung personaje centrale ale unor experimente unice – sunt traversaţi de scurte dar intense revelaţii. Unii ar putea crede că intră în contact cu un univers paranormal care le transmite lor (sau nouă prin intermediul lor) ceva esenţial. În realitate, oricât ar părea de bizar, aparent fără motiv, la un moment dat, unii semeni ai noştri încep să înţeleagă nişte lucruri sau încep să îşi pună întrebări. Asta nu îi face neapărat mai fericiţi, nici măcar mai înţelepţi, ci le oferă un moment de respiro, un time-out dincolo de care totul capătă alt sens.

Medeea Marinescu

Medeea Marinescu

Textul lui Vyrypaev este un eseu teatral alcătuit din şase confesiuni şi un monolog ”edificator” care interoghează retoric dar senin atât în planul noţiunilor (realitate, artă, comunicare, moarte, credinţă, fiinţă), cât şi într-un plan poetico-metafizic (unde se află de fapt ultima frontieră?).

UFO. Foto Adi Bulboacă

Ada Galeș

Emily, Nick, Jennifer, Artiom, Robert şi Johanna sunt visători, inadaptaţi, un fel de îngeri căzuţi ai rutinei şi blazării care deodată sunt traversaţi de un curent alternativ ce le produce un scurtcircuit. Ei rememorează această experienţă cu nostalgie şi o bine temperată exaltare. Rezultă un spectacol metateatral, o meditaţie complexă, incitantă, seducătoare, un soi de transă în care rămâi cu tine însuţi, o hipnoză vindecătoare, o caldă şi calmă invitaţie la consolare.

Raluca Aprodu

Raluca Aprodu

Un lucru e cert: „UFO” e cu totul altceva, e mult diferit de ce ne-am obişnuit să vedem pe scena unui teatru. Şi pentru cei şase actori din distribuţie (Ada Galeş, Istvan Teglaş, Ciprian Nicula, Raluca Aprodu, Mihai Călin şi Medeea Marinescu) partiturile trec dincolo de zona unui simplu monolog, solicită mai mult şi reclamă un alt calibru de mijloace pentru un alt tip de tensiune. Ceva între recital, thriller şi o extrem de fină detaşare. Memorabili toţi şase, asigurând o spectaculoasă diversitate şi o învăluitoare paletă de elemente comune.

Ion Caramitru in ”UFO”

Ion Caramitru. Imagini din spectacolul ”UFO”. Sursa foto: TNB

Într-un rol interesant îl regăsim pe Ion Caramitru, un rezoneur misterios, duh al scenei, creaţie şi creatură, cel care ne pune ”în poveste”, ne aliniază în rândul apariţiilor trecător înşelătoare, umbre de o clipă, de o seară, într-un teatru ce devine chiar arena întâmplătoarei noastre întâlniri. Cu farmecul şi personalitatea-i incontestabile, Ion Caramitru şi personajul său simbolizează o cortină care dezvăluie fără să clarifice, aşa cum ”a fi sau a nu fi” nu reclamă un răspuns, ci provoacă un irepresibil salt în abis.

Scenografia (concepţia proiecţiilor) este echivalentă cu pătrunderea într-o altă dimensiune, ieşirea din limită, din corp, din concret. În acelaşi timp e o tulburătoare traducere/translare/expediţie într-un univers interior în care ne putem regăsi dacă ne lăsăm purtaţi de emoţie şi imaginaţie.

Parcă niciodată publicul nu a fost mai vital pentru destinul unui spectacol. ”UFO” este un demers artistic insolit, puternic şi provocator care are nevoie de solidaritatea, generozitatea, educaţia, deschiderea şi cooperarea spectatorilor săi.

Răzvana Niță. Foto: Petre Lupu
logo revista teatrala radio

Vezi: Arhiva rubricii Spectator, ca la teatru de Răzvana Niță

Alte articole de Răzvana Niță: Va fi ora exactă

Quo Vadis, Marie…cronică de teatru

„Port doliul vieţii mele…”, cronică de teatru

Cu seriozitate, despre umor, cronică de teatru

Sub semnul creativităţii, cronică de teatru

Mozart rulz, cronică de teatru

Conformism şi nonconformism sau Viaţa pe brânci şi aplauzele în picioare, cronică de teatru

Între istorie şi destin, cronică de teatru

Starea națiunii, la umbra salcâmului tăiat, cronică de teatru

Destine în majuscule, recunoştinţă minusculă, cronică de teatru

Eu, tu, noi…, cronică de teatru

Triaj, cronică de teatru

Înainte ca cenuşa să acopere totul, cronică de teatru

Drumul acesta… De ce?, cronică de teatru

Punctul mort, cronică de teatru

Stella… de la stea. Ca o boîte à musique… Blanche, cronică de teatru

Păsările, ca şi oamenii… visează să zboare, cronică de teatru

Instinctul fericiriicronică de teatru

Exerciţii de rezistenţă cu Familia Tót, cronică de teatru

Et in Portugalia ego…, cronică de teatru

Cine iubeşte şi lasă…, cronică de teatru

Dance me to the end of love

Istoria pe scenă

Seducţia vocilor şi actualitatea clasicilor, cronică de teatru radiofonic

Constantin Brâncoveanu – cu trei zile înaintea Învierii, cronică de teatru radiofonic

Tablouri într-o expoziţie, cronică de teatru radiofonic

Aventura care schimbă destine, cronică de teatru radiofonic

Moartea glumeşte până la capăt, cronică de teatru radiofonic

Tectonica dansului, cronică de teatru

Ca degetele de la o mână, cronică de teatru

Cum se construieşte o cădere, cronică de teatru

Păsări de pradă, cronică de teatru

Liberă trecere către tine însuţi, cronică de teatru

Cum gestionezi o pleaşcă, cronică de teatru

Pe speaker, cronică de teatru

Povestiţi, povestiţi, tot va rămâne ceva, cronică de teatru

Taina întâmplării: Felix şi Pietro – Such a perfect day, cronică de teatru radiofonic

Între Mitică, prinţul mahalalei şi Hamlet, prinţul Danemarcei 

Teatru în grădină – Comedii, capriţuri, pamplezircronică de carte

Caragiale – între exces şi blestemul veşnicei actualităţi, cronică de carte

La umbra cireşilor în floare, despre actorul total, cronică de carte

Calul din piatră şi teatrul din pâine, cronică de carte

Din Paris, cu dragoste

Apartamentul personal – confesional și altar al prieteniei, cronică de carte

Caietul caietelor de regie, cronică de carte

Există și întâmplări fericite 

Şi mâna trup şi suflet se făcu, cronică de teatru 

La bâlci, cu capu-n jos, cronică de teatru

E pur si muove, cronică de teatru

Japonia – între viaţă şi artă, cronică de carte

Teatrul, această incredibilă metaforă a vieţii, cronică de carte

Când teatrul nu te mişcă, cronică de teatru

Dincolo de perete, cronică de teatru

Lecțiile „Lecției”, cronică de carte

Sfânta treime şi cele două jumătăţi, cronică de teatru

Când filmul – ca şi maioneza – se mai taie, cronică de teatru

Fascinaţia omului cu cap de perlă, cronică de teatru

Escrocherii sentimentale, cronică de teatru

Desprinderea din soare şi dreptul la eternitate, cronică de teatru

Dansând povestea, cronică de teatru

Locuri de joacă pentru adulţi, cronică de teatru

Scene din viaţa lui Gigel. Cu Gigi, cronică de teatru

Repetiţii generale, cronică de teatru

Vânare de vânt, cronică de carte

Pe muchia de cuţit a spectacolului, cronică de carte

Exerciţii de imaginaţie, cronică de carte

Fandacsia, cronică de teatru

Teachers, leave those kids alone, cronică de teatru

În contratimp, cronică de teatru

Nici ghinionul nu ţine o veşnicie şi nici Dracul n-o fi aşa de negru, cronică de teatru

Spectacolul ipocriziei, cronică de teatru

Agonia lui Salieri, cronică de teatru

Sfânta criză is coming to town!, cronică de teatru

Şedinţa cu părinţii, cronică de teatru

Repetabila scenă a viciului, cronică de teatru

Viaţa – o repetiţie cu public, cronică de teatru

Lab Story, cronică de teatru

Comedia viciului, cronică de teatru

În Piaţa Mare, cronică de teatru

Şapte miliarde de Robinsoni, cronică de teatru

Portrete în ramă (pliabilă), cronică de teatru

Tămbălău. Impresie, asfinţit cu ploaie, cronică de teatru

logo-revista-teatrala-radioVezi și: arhiva rubricii Cronica de teatru

costintuchilaCRONICA DE TEATRUada galeș,bobi pricop,ciprian nicula,cronică de teatru rtr,ion caramitru,istvan teglas,ivan vyrypaev,medeea marinescu,mihai calin,raluca aprodu,UFO
Cronică de teatru de RĂZVANA NIȚĂ „UFO” de Ivan Vyrypaev, regia: Bobi Pricop, Teatrul Naţional ”I. L. Caragiale” din Bucureşti Oameni obişnuiţi ajung personaje centrale ale unor experimente unice – sunt traversaţi de scurte dar intense revelaţii. Unii ar putea crede că intră în contact cu un univers paranormal care le...