Iosif Naghiu
de DINU GRIGORESCU
L-am căutat îndelung pe dramaturg pe aleile artiștilor din Bellu și n-am dat ușor peste el. Cu gluga pe ochi definitiv, fostul premiant UNITER, cu charismă și operă, fost președinte al Asociației Scriitorilor din București după 1989, stă pitit în adăpostul său etern, uitat de lume, de confrați, de sponsori. Nu cred să existe o cruce mai modestă mai ștearsă de ploi, mai revoltător de inaspectuoasă ca aceea a scriitorului Iosif Naghiu. Omul era viu, aparte, comunicativ. Săritor la nevoile scriitorilor din breaslă, în limita posibilităților, avea și noblețe și un soi de lene elegantă, mai bine zis boemă. Avea furtuni interioare, scris vivace, sarcastic, dar și romantic, nonconformist încă de la debutul ocrotit de stele. Artist multiplu și cu periplu.
Montat pe mari scene ale României, de regizori importanți, are cronici elogioase, distincții, inclusiv trofeul pentru cea mai bună piesă a unui an postrevoluționar oferit chiar de către Prințesa moștenitoare Margareta.

Iosif Naghiu. Foto: Curierul Național
Naghiu nu prea mai naviga prin alte zone literare. Ancora lui era teatrul. Adânc înfiptă în realitățile vremurilor în care a trăit și înainte și după 1989. Vedea lumea ca pe un bolnav, revoluția ca pe o farsă, personajele internate în Spitalul Special provenind din societatea cangrenată, cu morbiditate și impostură, delațiune și ticăloșie. Credea în vindecări, numai că medicii la care a apelat la spitalul de urgență nu au reușit să-l salveze de la un final precipitat Este singurul din autorii optzeciști, șaptezeciști care a fost montat pe scena TNB, postum, semn de omagiu (tardiv) dar spectacolul, din păcate, nu s-a ridicat la înălțimea așteptărilor. Crudă mai e și soarta dramaturgilor…
Dinu Grigorescu
Alte articole de Dinu Grigorescu: Teodor Mazilu și păcălirea cenzurii, la rubrica Portrete
Dinu Kivu, un „Crai de Curtea-Veche“ autentic, la rubrica Portrete
Valentin Silvestru: Interferenţe, divergenţe şi reverenţe, la rubrica Portrete
Radu F. Alexandru, harul dramaturgului de cursă lungă, la rubrica Portrete
Poveste incredibilă. Cum am rămas pe scena vieții de Dinu Grigorescu, la rubrica Amintiri picante
Febra autografelor, la rubrica Amintiri picante
Marin Sorescu: ultima întâlnire, la rubrica Evocări
http://revistateatrala.radioromaniacultural.ro/iosif-naghiu/PORTRETEBellu,dinu grigorescu,dramaturgi români,iosif naghiu,omagiu,Spitalul Special,tardiv