Cronică de teatru tv de ANI BRADEA

cronica de teatru tv ani bradea acesti nebuni fatarnici

cronica de teatru tv siglaAcești nebuni fățarnici, piesa lui Teodor Mazilu scrisă în 1971, a fost ingenios montată într-un spectacol realizat de Casa de producție TVR, difuzat în premieră pe programul 2 al Televiziunii naționale, luni 23 februarie 2015, în regia lui Constantin Dicu, cel care a combinat ironia textului originar cu erotismul savuros al versurilor lui Emil Brumaru. Poemele Tamaretă de fecioară și Elogiu, cuprinse în capitolul Tamarete al volumului apărut online la Editura LiterNet, în 2005, Commedia dell’Arte, adaptate rolurilor, au fost puse pe muzică și interpretate în prima parte a spectacolului. Versurile astfel atribuite se mulează foarte bine pe tipologia personajelor, reușind să scoată și mai mult în evidență cinismul cu care le-a înzestrat Teodor Mazilu. Camelia, femeia fatală interpretată de Cerasela Iosifescu, se prezintă cântând în debutul spectacolului în culori brumariene: „Eu am sânii doldora de spaime/ Că nu vrea nimeni să îmi fie sărutați/ Și dacă nu îi pupi, te iau la palme/ Toți spiridușii munților Carpați!/ Și am și-un șold ce-i dă pe blegi la naiba,/ De nu mai știi sub fusta mea ce e:/ Drac despicat în două cum e roaiba/ Sau înger pus pe șotii și pe feste./ Și totuși, Doamne!, mă socot virgină/ în suflet…”

cerasela iosifescu si virginia mirea acesti nebuni fatarnici

Cerasela Iosifescu și Virginia Mirea în Acești nebuni fățarnici

Alături de Cerasela Iosifescu, din distribuție mai fac parte: Virginia Mirea în rolul Silvia, Marian Rîlea (Iordache), Mircea Rusu (Dobrișor), Petre Lupu (Adam). Cristian Irimia este Bărbatul cu capul în nori, Dan Condurache e Sublimul în caz de forță majoră, iar Daniel Tudorică întruchipează personajul Licheaua întârziată. Imaginea este semnată Ovidiu Guzu, montajul – Constantin Marciuc, regia de montaj – Silvia Coman, costumele – Silvia Porojnicu, decorul – Ovanez Papazian, muzica – Dani Constantin și coregrafia – Andreea Gavriliu. Producătorul spectacolului a fost Alexandru Munteanu.

Teodor Mazilu

Teodor Mazilu

Prozator, eseist, publicist și dramaturg, Teodor Mazilu s-a remarcat în special prin teatrul său și prin stilul original prin care a reușit să ironizeze absurditatea regimului dictatorial, câștigându-și un public fidel în ciuda cenzurii cu care a avut, totuși, deseori conflicte. Piesele sale nu se remarcă printr-o acțiune bine conturată, acest fapt fiind substituit de dinamica tulburătoare a limbajului și de raporturile dintre personaje. Acestea nu ating desăvârșirea, nu evoluează, închise în șabloane ele își dezvăluie caracterul, meschin de cele mai multe ori, printr-o explozie verbală, prin replicile pe care și le aruncă reciproc, ca pe niște veritabile arme. Personajele lui Mazilu se găsesc mereu într-o zbatere sentimentală, aspiră la situații și stări sublime, dar se aruncă fără ezitare în prăpastia ridicolului. Ele nu trebuie să întruchipeze neapărat destine, menirea lor este de a înfățișa vicii ale naturii umane, în care obligă cititorul, respectiv spectatorul, de a se recunoaște (chiar dacă doar în sinea sa) măcar o dată.

dan condurache acesti nebuni fatarnici de teodor mazilu

Dan Condurache

Acești nebuni fățarnici evidențiază în mod fățiș ipocrizia în toate situațiile și raporturile dintre personaje, fie că este vorba despre relațiile dintre femei și bărbați sau de cele bazate pe interese profesionale, de serviciu ori de camarilă. Camelia și Silvia sunt două femei antagonice din punct de vedere al rolului lor social, dar aliate în atingerea scopului comun, acela de a falimenta bărbații, de a profita de banii și averea lor, în final părăsindu-i. De altfel, momentul muzical-poetic de la început, se leagă foarte bine de restul spectacolului, versurile lui Emil Brumaru găsindu-și corespondentul în afirmația Cameliei, când aceasta îi spune lui Iordache, victima, că-i poate promite iubire sinceră o iarnă, până la începutul sezonului când vin străinii. Camelia este femeia care distruge moral bărbații, determinându-i să se îndrăgostească pentru a-i transforma apoi în sclavi. În antiteză Silvia, prin atitudinea protectoare, de femeie gospodină și grijulie, se transformă într-un fel de pansament al rănilor, reparându-le acestora moralul. În final interesele lor coincid, și într-un caz și în altul bărbatul deschide punga.

mircea rusu marian râlea

Mircea Rusu și Marian Râlea. Sursa foto: TVR

Dar nu doar Camelia și Silvia sunt personaje antagonice. Bărbatul cu capul în nori pare un nebun în transă, căutând mereu un loc ce nu are legătură cu cel în care se găsește. Întreabă de fiecare dată: „Aici e Câmpina?” Pe când Sublimul în caz de forță majoră știe foarte bine ce urmărește, el reprezintă aspirația către absolut. Adam, bărbatul incoruptibil și Licheaua întârziată, cel care devine al doilea incoruptibil, sunt alte două personaje antagonice, care datorită asemănării pe care o vor atinge în final, se vor anihila reciproc. Se pare că toate personajele piesei au un corespondent, sunt perechi. Incertitudinile și situațiile speciale create la un moment dat, când fiecare are un interes major de a se salva (aici asemănarea cu societatea contemporană este izbitoare, ceea ce arată foarte clar incapacitatea ei de a se schimba), determină personajele să-și dorească să ajungă în paradis. Dar siguranța, bunăstarea, lipsa grijilor și a amenințărilor se dovedesc de nesuportat pentru cei obișnuiți să folosească toate aceste neajunsuri ca atuuri ale existenței. „Numai mizeria ne redă conștiința de sine”, spune Camelia. „Dacă nu sunt ipocrit, înseamnă că nu exist”, afirmă  Iordache. Până la urmă vor reuși să determine izgonirea lor dintr-un loc în care „nu trăim pe spinarea nimănui”, ceea ce-i nemulțumește profund.

Nebunia personajelor lui Mazilu, oscilând mereu între aspirații înalte și spaime, provine din modul în care percep existența, concepțiile lor despre viață aflându-se mereu în opoziție cu regulile de conviețuire ale societății. Cu toată ipocrizia lor, în final se vor distruge reciproc, acest mecanism ilustrând perfect manipularea umană.    

Videoclip


cronica de teatru tv rubrica revista teatrala radio

ani bradea

Ani Bradea

Grafică de Costin Tuchilă. 

logo revista teatrala radioVezi: arhiva rubricii Cronica de teatru tv de Ani Bradea

Cetatea blestemată, cronică de teatru radiofonic de Ani Bradea

Cronica unei vieți irosite, cronică de teatru radiofonic de Ani Bradea

costintuchilaCRONICA DE TEATRU TVacesti nebuni fatarnici,ani bradea,cerasela iosifescu,constantin dicu,cronica de teatru tv,dan condurache,ipocrizie,mircea rusu,teodor mazilu
Cronică de teatru tv de ANI BRADEA Acești nebuni fățarnici, piesa lui Teodor Mazilu scrisă în 1971, a fost ingenios montată într-un spectacol realizat de Casa de producție TVR, difuzat în premieră pe programul 2 al Televiziunii naționale, luni 23 februarie 2015, în regia lui Constantin Dicu, cel care a...