Cronică de festival de MARIANA CIOLAN

matei-visniec-festival-suceava

Înființat în urmă cu nici doi ani la Suceava, grație susținerii asidue, responsabile din partea forurilor diriguitoare, în primul rând a primarului Ion Lungu, pe fondul  lipsei acut și larg resimțite  a unei instituții proprii de spectacol în oraș, cel mai tânăr teatru municipal din țară a dovedit ambiții lăudabile probate prin  constituirea rapidă a unei trupe profesioniste, prin atragerea unor colaboratori de valoare, prin repertoriul pe care a reușit să-l clădească de atunci. Teatrul  poartă numele dramaturgului și poetului bucovinean Matei Vișniec, iubit și stimat pe meleagurile natale ca și peste tot în lume, din Paris, la Tokio și în Statele Unite, unde piesele sale au cunoscut incitante versiuni scenice.  Și iată, acum, teatrul sucevean își înscrie deja numele pe harta festivalieră a țării prin organizarea între 15 și 20 mai 2017 a celei dintâi manifestări de gen din existența sa. Festivalul, susținut de Primăria și de Consiliul local Suceava, prin structura lui face cumva tranziția de la acea manifestare importantă pentru urbe care a propulsat-o în atenția lumii culturale din țară și nu numai din țară, centrată pe opera scriitorului, la rândul său atașat neîntrerupt tradiției, locurilor și oamenilor de aici.

Carmen Steiciuc, directoarea Teatrului Municipal Matei Visniec din Suceava

Carmen Steiciuc, directoarea Teatrului Municipal ”Matei Vișniec” din Suceava

Prin Zilele Matei Vișniec, desfășurate în ultimii patru ani, un eveniment care a atras atenția Ministerului Culturii, am conturat o bună vizibilitate pentru municipiul Suceava, cred eu – a precizat poeta Carmen Steiciuc, organizatorarea acelei manifestări, astăzi directoarea teatrului sucevean. Iar anul acesta la prima ediție a Zielelor Teatrului «Matei Vișniec» avem patronajul Ministrului Culturii. Fiind printre cele 13 orașe care au participat la competiția națională pentru capitală culturală, ne bucurăm să fim selecționați pentru programul Orașe europene al acestui minister, un program care promovează arta interpretativă contemporană.”

Prezent la Suceava, ca invitat-motor al manifestării, Matei Vișniec ne spunea: ,,Ideea este ca timp de o săptămână să oferim spectacole gratuite. Aici este deschiderea, greutatea și generozitatea acestui festival, pentru că le propunem oamenilor care nu vin de obicei la teatru să vină la teatru. Directoarea teatrului, Carmen Steiciuc și primarul Ion Lungu și toți ceilalți oameni care sunt complicii acestui acțiuni ne propunem să inoculăm virusul teatrului și al dialogului în teatru.” Iar în acest sens, unul dintre momentele cele mai fierbinți a fost o conferință specială susținută de Matei Vișniec în miezul festivalului și în mijlocul publicului sucevean căruia manifestarea i se adresează în mod primordial. În sala mare a teatrului,  dramaturgul  însuși ne-a prilejuit o  intrare în laboraturul creației sale, vorbind despre cum scrie, cum ajung cuvintele să îl fascineze, cum construiește anumite texte pornind de la un cuvânt, de la o imagine, de la o emoție… A interpretat el însuși unele fragmente din piesele sale și s-a generat un soi de performance atrăgător cu concursul tinerilor actori de la teatrul bucureștean condus de  Alexandru Nagy, prezenți în festival și cu două spectacole pe textele acestui autor. S-au decernat atunci și premiile unui concurs de dramaturgie inițiat cu aceeași nobilă intenție de a aduce teatrul aproape de oameni, în primul rând de tinerele generații. Câștigătoare a fost Ioana Toloargă, elevă în clasa a XI-a la Colegiul Național ”Spiru Haret” din Târgu-Jiu. Seara aceea s-a încheiat cu proiecția unui documentar despre sudul Franței înfățișat prin ochii scriitorului Matei Vișniec, cetățean român, dar și cetățean francez, ca stare civilă, și cetățean al lumii prin opera lui care ajunge astăzi pe toate meridianele. Filmat la Avignon, acolo unde pulsează una dintre marile inimi teatrale europene, adică în ținutul unde scriitorul a descoperit un aer înrudit cu acela al Bucovinei din copilăria sa, intitulat Provența. Paradisul posibil, documentarul-eseu este o producție a TVR Iași (realizator: Andreea Știliuc, imaginea: Relu Tabără).

Imagine din spectacolul Fernando Krapp mi-a scris această scrisoare

Imagine din spectacolul ”Fernando Krapp mi-a scris această scrisoare”

Deschiderea festivalului s-a făcut la Suceava prin premiera cu Fernando Krapp mi-a scris această scrisoare de Tankred Dors și Ursula Ehler după o nuvelă de Miguel de Unamuno, un spectacol în regia lui Alexander Hausvater. Precedat de renumele său de artist de excepție, regizorul a fost primit cu un uriaș entuziasm nu doar de teatru, ci de întreaga urbe (s-a scris despre el în ziare, a fost invitat de televiziune…). Și iată că la Suceava, domnia-sa a înregistrat un moment de grație și  de inspirație lucrând  cu zel și cu pasiunea-i caracteristică alături de mica trupă locală, nouă actori, care se regăsesc cu toții în distribuție.  Într-o  conjunctură de subtile afinități cu ceilalți profesioniști ai echipei sale de aici, scenografa Maria Miu, coregrafa Victoria Bucun, compozitorul Mircea Kiraly,  Lucian Moga, care semnează ligt-designul și video-designul, Alexandru Hausvater orchestrează un veritabil  poem scenic polimorf, cu tulburătoare metafore traduse prin subtile sugestii vizuale, auditive, cu o unduitoare și energizantă dinamică. Este o ”poveste” despre gesturile vizibile, cu posibile trimiteri sociale și morale și mai ales, despre meandrele nevăzute, mereu imprevizibile, mereu mirabile ale relației de cuplu, surprinse în momente de extaz și de armonie, de căderi și de interogații sfâșietoare, într-o atemporalitate care îi subliniază valențele de universalitate a mesajului. Așteptările tuturor  legate de această producție  cred că au fost satisfăcute și se poate vorbi despre ea ca despre un eveniment teatral al orașului. După cum cred că s-a împlinit deopotrivă dezideratul exprimat de  energica directoare a teatrului, anume ca experiența alături de Hausvater să fie și o școală pentru trupă. Actorii, indiferent de întinderea și valoarea rolului în economia acelui  discurs scenic complex,  cu pronunțate valențe de teatru-dans expresiv, fac dovada unor disponibilități și a unor calități artistice indubitabile. Le transcriu aici numele (în ordinea indicată de foaia-program a acestui spectacol): Delu Lucaci, Cătălin Mândru, Cristina Florea, Diana Lazăr, Bogdan Amurăriței, Cosmin Panaite, Clara Popadiuc, Bogdan Cantauz, Sergiu Moraru (și colaboratorul Alexandru Marin). Îmi exprim speranța sinceră ca și cariera lor în teatrul sucevean să fie de durată și de succes. Pe umerii lor a stat acel centru de greutate al festivalului care reprezintă oglinda teatrală suceveană în fața publicului care crește odată cu teatrul și a invitaților din afara orașului, căci  s-au mai prezentat cu acest prilej și celelalte două producții ale teatrului-gazdă, anume Zadarnicele chinuri ale dragostei de William Shakespeare (regia: Alexandru Bogdan) și Tigrul din orașul nostru de Gianina Cărbunariu (regia: Bobi Pricop), spectacole care dau seamă de închegarea unei trupe și jalonează preocuparea direcțiunii pentru un repertoriu de calitate, pentru demersuri care să conecteze la pulsul actual și viu al artelor scenei.

Migraaaanți sau Prea suntem mulți pe nenorocita asta de barcă

”Migraaaanți sau Prea suntem mulți pe nenorocita asta de barcă”, Teatrul Național ”Satiricus I. L. Caragiale” din Chișinău

Acolo, în sala complexului multifuncțional din clădirea restaurată a fostului cinematograf Modern –  pentru care, cum declara primarul Ion Lungu la conferința de presă dedicată festivalului, s-au alocat sume importante – unde se proiectează în continuare filme, unde au loc multiple alte acțiuni culturale și unde există acum Teatrul Municipal,  prin programul festivalului, iubitorii teatrului s-au putut bucura și de câteva spectacole invitate. I-am aplaudat astfel pe actorii Teatrului Național ”Satiricus I. L. Caragiale” (sosiți de la Chișinău  via  București unde au susținut o microstagiune de succes la TES), pentru profesionalismul lor exprimat atât într-o foarte recentă, emoționantă și profundă lectură scenică a piesei Migraaaanți sau Prea suntem mulți pe nenorocita asta de barcă de Matei Vișniec, datorată regizorului-fondator al acestei trupe, Alexandru Grecu, cât și în montarea lui Alexandru Cozub cu Hoțul de Dario Fo, piesă transpusă într-un registru comic care a zguduit sala de hohote de râs. De real  interes s-a înconjurat spectacolul cu Cabaretul DADA de Matei Vișniec, în regia Ancăi Bradu la Teatrul ”Regina Maria” din Oradea, care s-a jucat pe scena Casei de Cultură. O altă grijă împlinită a directoarei teatrului a fost adresabilitatea către mai multe categorii de spectatori. Ceea ce a făcut ca în programul de festival să mai aflăm un musical (Leul Ra, Teatrul ”Andrei Mureșanu”), un spectacol creat pentru tineri la Teatrul de Artă Deva, acela cu Oscar și tanti Roz, după Éric Emmanuel-Schmitt și, de la același teatru, pentru și mai mici spectatori, spectacolul cu Burtiplici și Tontolici, ambele în regia lui Mihai Panaitescu. Deopotrivă, festivalul a iradiat în împrejurimile Sucevei. S-au jucat  spectacole la Rădăuți și la Gura Humorului, iar ca o premieră absolută pentru zona aceasta a țării încărcată de atâta istorie și purtătoarea atâtor  frumuseți naturale indicibile a fost transmisiunea în direct a câtorva reprezentații pe ”Rădăuți-ziar”.

Cabaretul DADA, Teatrul ”Regina Maria din Oradea”

”Cabaretul DADA”, Teatrul ”Regina Maria” din Oradea

Festivalul a fost un examen dificil pentru direcțiune și pentru întregul personal al teatrului. Judecând după răspunsul  publicului și reacțiile pozitive din presa locală, după chipurile luminate de bucurie ale spectatorilor din toate cele șase zile de festival, cred că impresia generală este foarte bună. Chiar dacă, în mod aproape inerent, s-a simțit uneori lipsa de experiență în realizarea unor întâlniri de asemenea amploare, bunăvoința, dorința evidentă  a organizatorilor de a impune și acest festival în rândul acțiunilor importante din viața culturală a orașului poate fi dătătoare de aripi, de energie…

Vezi și: Prima ediție a Zilelor Teatrului „Matei Vişniec” din Suceava

logo revista teatrala radioCronici, reportaje și interviuri de Mariana Ciolan:

Pălăria florentină

„Solitaritate”, un strigăt contemporan

„Blackbird” la UnTeatrumariana ciolan

Teatrul Tineretului în turneu la Bucureşti

„Titanic Vals” deschide anul teatral la „Odeon”

„Construim poduri, trecem graniţe”…

Sincronism european, cronică la spectacolul O poveste ciudată cu un câine la miezul nopţii

Strălucire și sens, cronică la spectacolul Cabaret

Lucian Vărșăndan: „Creșterea trupei Teatrului German din Timișoara este principalul nostru obiectiv”

Annie Muscă: „O lună dedicată unei actrițe inconfundabile”

Spre lumea largă… 

Shakespeare al tuturor

Cei doi Richard…

FITS 2014. Flash – Începutul

FITS 2014. Flash – Orașul pe scenă

FITS 2014. Flash – Omul-spectacol

FITS 2014. Flash. Bursa de spectacole – construind viitorul

Amintiri cu actori, amintiri despre actori: George Constantin

Annie Muscă – biograful și personajele sale

Mircea Cornișteanu: „Robert Wilson vorbește o altă limbă teatrală, pe care nici noi, nici alții nu o cunoaștem”

Eveniment: „Rinocerii” la Teatrul Naţional din Craiova

Saviana Stănescu pe scena Teatrului Odeon – interviu

Festivalul Internaţional de Teatru de la Oradea se deschide cu „Muzicanţii din Bremen”

Orădenii în festival

Premieră la Întâlnirile Internaționale de la Cluj-Napoca

Moartea pentru patrie sau râsu-plânsu… la bloc

Pledoarie pentru teatru

Aniversare Ștefan Mihăilescu-Brăila

Aniversarea a 10 de ani de audiții la Majestic

Bocsárdi László: „Dacă un spectacol de astăzi este și poetic, nu se strică teatrul”, interviu

Aura Corbeanu: „«Clipe de viață», un omagiu adus de artiști importanți din România colegilor lor”, interviu

„Adunarea păsărilor” la Teatrul „Țăndărică”

La Teatrul Excelsior, in focus: tinerii, cronică de teatru

Lucian Vărșăndan: „«Bremen», un spectacol în viziune ludică”, interviu

Constantin Chiriac: „Noi suntem aici pentru dialog”, reportaj

Școlile și academiile de teatru împreună, cronică de festival

Un spectacol-eveniment: „Dialog imaginar cu Anton Pann” de Pușa Roth

Ecouri FITS 2015, cronică de festival

Spectacolul-lectură la Teatrul „Nottara” – interviu cu Mădălina Negrea

Doina Lupu: „Gala Tânărului Actor – HOP 2015, o ediție cu multe noutăți”, interviu

Mircea M. Ionescu: „Există dramaturgie română. Trebuie doar să fie citită”, interviu

Luminița Puiuleț despre „Antisocial” și alte proiecte teatrale ale studenților sibieni

Alexandru Darie: „«The Bach Files», o poveste despre iubire și căutarea de sine”, interviu

Gala Tânărului Actor HOP în primele zile, reportaj

În căutarea actoriei în stare pură…, cronică de teatru

Festivalul de Teatru Scurt 2015, o ediție atipică, cronică de teatru

„Mai tare decât moartea e iubirea”, recital Emil Boroghină la Tel Aviv, interviu

Lucian Vărșăndan despre „Fuchsiada”, interviu

Petru Hadârcă: „Ne propunem să continuăm proiectul de teatru românesc pe ambele maluri ale Prutului”, interviu

„Omul din La Mancha” – celebrare pe scena FITO, interviu cu actorul Daniel Vulcu

Tragos – „un festival al iubirii de teatru”, interviu cu criticul de teatru Doru Mareș

Festivalul Tânăr de la Sibiu, interviu cu Adrian Tibu

Festivalul Internațional de Teatru pentru Publicul Tânăr Iași își onorează titlul de festival european, interviu cu Oltița Cîntec

 

Tudor Lucanu: „Îmi plac poveștile care să mă emoționeze mai întâi pe mine”, interviu

Liviu Timuș: „Teatrul a prins din nou viață, interviu

Festivalul Național de Teatru – în jurul scenei, cronică de teatru

La Teatrul „Nottara”, plăcerea lecturii continuă, cronică de teatru

Trupa Arcadia – două spectacole, două festivaluri, cronică de teatru

„Omul care mânca lumea” la Teatrul de Artă, cronică de teatru

George Albert Costea: „Un gen inedit deocamdată pentru Craiova”, interviu

Claudiu Goga: „«Dansând în noapte» este un spectacol care propune un stil”

Teatrul „Sică Alexandrescu” din Brașov – scenă a dramaturgiei contemporane, cronică de festival

Aplauze pentru Lena… la București, cronică de teatru

Trupa românească permanentă din Oradea a împlinit 60 de ani!, cronică de teatru

Lucian Vărșăndan: „Spectacolul «De fapt e frumos» aduce în prim-plan o realitate specifică oamenilor tineri, dar nu numai lor”, interviu

Alexandru Gherman: Proiecte de film și teatru, interviu

Trupa Osonó încheie anul 2015 cu două reprezentaţii la Sfântu Gheorghe, interviu cu actorul și regizorul Fazakas Misi

În căutarea… anului dispărut, cronică de teatru

Vlad Cristache: „Învăluite în umor, problemele grave capătă o valoare mult mai mare”, interviu

Teatrul „Nottara” deschide anul teatral cu un spectacol de Alexander Hausvater, reportaj

„Să fim atenți cum construim prezentul!”, cronică de teatru

Turneul Teatrului Național din Chișinău la București, cronică de teatru

Matei Vișniec: „Fiecare fapt divers are un fel de etaj metafizic”, interviu

Sânziana Stoican: „Caut locul și oamenii cu care să spunem ceva prin spectacolele noastre”, interviu

Teatrul Național din București – între Centenarul Dada și Anul Shakespeare

În retortele trăirii: „Respiră” la Teatrul „Anton Pann” din Râmnicu Vâlcea, cronică de teatru

Teatru la Arhiepiscopia Râmnicului – interviu cu Doina Migleczi

Lucian Sabados: „Am adus întotdeauna la București spectacolele pe care le consider reprezentative”, interviu

Curajul de a-ţi asuma alteritatea: „Eu, Oblio” la Teatrul „Ţăndărică”, cronică de teatru

În căutarea „Omului aproximativ”, cronică de teatru

Teatrul la Gala Premiilor Radio România Cultural

Debutul în teatru al regizorului Radu Jude, cronică de teatru

Concursul New Drama prinde contur scenic: „Umbre” la Teatrul Excelsior, cronică de teatru

Doru Mareș despre Festivalul Internațional al Recitalurilor Dramatice „Valentin Silvestru”, interviu

Laura Vlad: „Din dorința de schimbare, putem deveni avizi de putere”, interviu

Deschiderea Festivalului Internațional Shakespeare Craiova, 2016, reportaj

Agenda Festivalului Shakespeare (1) 

Agenda Festivalului Shakespeare (2) 

Agenda Festivalului Shakespeare (3) 

Agenda Festivalului Shakespeare (4)

La Teatrul Național din Timișoara – o stagiune sub semnul diversității

Ada Lupu: „Teatrul este cea mai bună formă de a intra repede în hainele timpului”, interviu

Trupa de teatru școlar NIL la 20 de ani de existență, interviu cu Lucian Vărșăndan

„Oameni obișnuiți” deschide seria premierelor de primăvară la Teatrul Național „Radu Stanca” din Sibiu, interviu cu actrița Ofelia Popii

Sub zodie orădeană: Gala UNITER în 2016

Liceenii au dat… relief pasiunii pentru teatru, cronică de festival

Călin Mocanu: „Festivalul «Teatru, stradă și copil» – puncte forte pe harta culturală a Capitalei, interviu

Actorul Bálasz Attila despre Festivalul Euroregional de Teatru Timișoara, interviu

Mc Ranin: „Tema Festivalului «Babel» 2016 este corpul”, interviu

Sfârşit de partidă pentru un strălucit… început, cronică de teatru

Arhiva rubricii Cronică de festival – 6 cronici despre Festivalul Internațional de teatru de La Sibiu, ediția 2016

„Povestea alfabetului”, un dar la începutul vacanței, cronică de teatru radiofonic

Paul Chiribuță: „Festivalul Internațional al Școlilor de Teatru de la Suceava, o mare sărbătoare a teatrului studențesc european”, interviu

O probă de maturitate: „Incendii” de Wajdi Mouawad, la „Bulandra”, cronică de teatru

Gáspárik Attila: „Într-un teatru național, valorile trebuie păstrate, dar regândite”, interviu

Startul festivalurilor autumnale se dă anul acesta la Timişoara

La Teatrul „Tony Bulandra” din Târgoviște, Shakespeare – o continuă aventură spirituală, cronică de teatru

Miklós Bács: „La Gala HOP, aș vrea să văd actori care să-și clarifice poziția de artiști independenți, creativi”, interviu

„Teatrul și frica”, cronică de carte

Cazul „Nottara”: Final fericit pentru un nou început

UnTeatru. Povestea merge mai departe, cronică de festival

Simplitate și adâncime, cronică de teatru radiofonic

Chris Simion: „În teatrul independent, experiment înseamnă laborator”, interviu

„Călătorie dansantă” alături de Cosmin Manolescu

O celebrare marca UNDERCLOUD, cronică de festival

Arhiva Gala HOP

Festivalul Internațional de Teatru de la Oradea, 2016, interviu cu Victoria Balint

Poveste despre tatăl meu, cronică de teatru

Daniel Vulcu: Scena orădeană la o nouă întâlnire cu Victor Ioan Frunză, interviu

În căutarea autorului, la Întâlnirile Internaționale de la Cluj, cronică de festival

Viorica Samson Manea despre regizorul Aureliu Manea, interviu

Vlad Cristache: „«Suflete moarte» de Gogol, un roman de mare actualitate”, interviu

Citiți-ne, poftiți la teatru!

Teatrul Municipal „Matei Vișniec” din Suceava – anul 1, interviu cu Carmen Veronica Steiciuc

Dedicație cu dragoste: Miriam Răducanu, cronică de festival

Maria Zărnescu: „Un festival este un creuzet alchimic”, interviu

Regia românească, de la act de interpretare la practici colaborative, cronică de carte

Deschiderea primului teatru țigănesc din România, interviu cu Mario Grosu

Eliza Noemi Judeu: „Remodelarea trupei Teatrului «Bacovia» din Bacău este obiectivul meu major”, interviu

În oglinda sufletului, cronică de teatru

Liviu Timuș: „Tinerii actori, acești copii ai unui Dumnezeu mai sărac, trebuie ajutați”, interviu

Helmut Stürmer a primit Premiul „Vlad Mugur” la Festivalul „Interferențe”

Festivalul „Interferențe” a împlinit zece ani, interviu cu Tompa Gábor

Emil Boroghină despre Anul „Shakespeare – 400” în România, interviu

Bucurie și speranțe redeșteptate

Caruselul premierelor la Teatrul Național din Cluj-Napoca, interviu cu Ștefana Pop Curșeu

S-a născut un autor dramatic, reportaj

Anul 400. Shakespeare trăiește!

Centrul Independent Coregrafic LINOTIP lansează primele spectacole, interviu

Vlad Cristache: ”Deșteptarea primăverii” de Frank Wedekind este poate cel mai important text despre adolescență din dramaturgia universală, interviu

Alexandru Mâzgăreanu: ”«Somnambulism» este o metaforă care se referă la o întreagă societate”, interviu

Adrian Roman: ”«Yen», un spectacol pe o temă provocatoare”, interviu

Controversa de la Valladolid… a ajuns la Timișoara, cronică de teatru

”Întâlniri la arlechin”, cronică de carte

O cronică a Teatrului Național ”Mihai Eminescu” din Chișinău, în deschiderea celei de-a 95-a stagiuni, cronică de carte

Regizorul Mc Ranin despre spectacolul ”Mofturile lui nenea Iancu”, interviu

Alexandru Boureanu: ”În ultimul timp, repertoriul Teatrului Național «Marin Sorescu» din Craiova este bazat pe tineri regizori”, interviu

Doru Mareș despre noua ediție a Festivalului Internațional al Recitalurilor Dramatice ”Bacău Fest-Monodrame”, interviu

Lucian Vărșăndan: ”«Antigona» de Bertolt Brecht, un spectacol, sper, cu viață lungă”, interviu

Bacău Fest-Monodrame – un festival în evoluţie, cronică de festival

Codruța Popov: ”Identitatea, un subiect pe care istoria ne forțează să-l repunem în discuție”, interviu

logo-revista-teatrala-radio3Vezi și: Arhiva rubricii Cronică de festival

costintuchilaCRONICĂ DE FESTIVALalexander hausvater,Cabaretul DADA,Carmen Steiciuc,dario fo,Fernando Krapp mi-a scris această scrisoare,Miguel de Unamuno,teatru municipal,teatrul matei vișniec suceava,Teatrul „Regina Maria” din Oradea,william shakespeare,Zilele Matei Vișniec
Cronică de festival de MARIANA CIOLAN Înființat în urmă cu nici doi ani la Suceava, grație susținerii asidue, responsabile din partea forurilor diriguitoare, în primul rând a primarului Ion Lungu, pe fondul  lipsei acut și larg resimțite  a unei instituții proprii de spectacol în oraș, cel mai tânăr teatru municipal...