de RĂZVANA NIȚĂ

zeami teatrul no cronica de carte de razvana nita

Zeami, Şapte tratate secrete de teatru Nō, București, Editura Nemira, 2013 

Zeami (sau Seami), care a trăit în Japonia între 1363–1443, este considerat cel mai important dramaturg şi teoretician al Teatrului Nō. Împreună cu tatăl său, Kan’ami (1338–1384) au contribuit decisiv la dezvoltarea acestui gen, aşa cum se practică el până în zilele noastre. Autor a aproximativ 90 din cele peste 200 de piese care fac parte din repertoriul curent al teatrului Nō, Zeami a lăsat şi mai multe scrieri teoretice, menite să-i călăuzească pe învăţăcei în această artă. Prin tratatele sale a pus bazele teoretice ale genului, atât în ceea ce priveşte arta actorului, cât şi în privinţa dramaturgiei. Potrivit teoriei sale, principalele elemente ale actoriei Nō sunt imitaţia aparent realistă (monomane) şi temeiul simbolic, spiritual (yugen). 

zeami teatru no

Cartea de faţă, ale cărei învăţături au o vechime de sute de ani şi totuşi o actualitate impresionantă, reprezintă aşadar un îndreptar şi un compendiu de reguli. În prefaţa volumului apărut la Editura Nemira, regizorul Andrei Şerban spune: „În fiecare perioadă din viaţă trebuie să începi, să debutezi din nou. La fiecare nouă etapă e necesar să îţi aminteşti de început şi să porneşti iar ca de la zero” şi: „Pericolul teatrului e să piardă bătălia cu timpul. Acest semnal de alarmă a fost dat de Zeami cu sute de ani în urmă când spunea: «Din păcate puţini sunt actorii pe care îi putem numi maeştri. Mi se pare că arta teatrului a intrat într-un con de umbră şi floarea ei se ofileşte pe zi ce trece.» Ce profeţie tulburătoare pentru starea teatrului nostru. Ce ne rămâne nouă de făcut? Ce responsabilitate avem noi, cei care lucrăm pe scenă, să menţinem floarea vie? De unde să începem? Cred că primul pas e să citim de trei ori cartea lui Zeami.” 

scena din yuha piesa no atribuita lui Zeami

Scenă din Yuha, piesă de teatru Nō, atribuită lui Zeami. Fotografie de Kunihei Kameda. Sursa: Encyclopaedia Britannica

Fără îndoială actorii teatrului Nō sunt o castă specială, dotaţi cu calităţi umane unice dar şi cu o deschidere excepţională către spiritualitate, simbol şi umanitate. „Cheia reuşitei în Nō este ca actorul să nu uite nicio clipă că arta sa are puterea de a înmuia inimile oamenilor, de a-i face să se bucure, indiferent de originea lor. Prin măiestria sa, actorul trebuie să ştie să ne îmbogăţească şi să ne prelungească viaţa. […] Un artist desăvârşit va păstra la temeiul măiestriei sale inocenţa jocului din copilărie, prospeţimea tehnicilor de pe vremea când era un începător fără experienţă, siguranţa în mişcare de la apogeul carierei şi stăpânirea de sine caracteristică celor trecuţi de prima tinereţe. Folosindu-se de toate florile pe care le are, el va apărea în faţa publicului când cu înfăţişarea unui copil, când cu cea a unui tânăr, când cu cea a unui bătrân, niciodată acelaşi, mereu în stare să-i surprindă. Având întotdeauna asupra sa tehnicile şi stilurile caracteristice fiecărei etape ale carierei, actorul are ceea ce se numeşte floarea trecutului şi a viitorului.” 

trei imagini ale acelieasi masti de teatru no

Trei imagini ale aceleiași măști de teatru Nō, arătând schimbarea expresiei prin înclinarea capului

Zeami considera această formă de teatru tradiţional o moştenire de familie: „Aşa cum se spune din vechime, tradiţiile unei familii nu supravieţuiesc din cauza legăturii de sânge dintre generaţii, ci dacă esenţa artei lor este transmisă corect generaţiilor următoare. Nu este om cel care arată ca un om, ci acela care trăieşte şi se poartă ca un om.” 

Spectacolul Nō este totodată şi un permanent dialog între scenă şi sală, un transfer de energie pe care actorii sunt obligaţi să îl gestioneze şi să îl trateze cu atenţie, responsabilitate şi respect. „Clipa în care publicul deschide ochii şi înţelege esenţa piesei este aidoma clipei când pictorul chinez Chosoyo i-a pictat, la sfârşit, ochii dragonului alb de pe peretele templului Anrakuji şi acesta a prins viaţă şi şi-a luat zborul.”

Teatrul Nō este în egală măsură mister şi spectacol, ritual şi poveste, show şi forţă de transfigurare, o lecţie despre cum poţi comunica mult cu stăpânire de sine, cu firesc şi discreţie („ceea ce în inimă răsună ca un zece, pe scenă să apară numai ca un şapte”). 

reprezentatie de teatru no

Reprezentație de teatru Nō

Cartea lui Zeami e tulburătoare, ea ne dezvăluie ceva din miracolul artei japoneze, seducătoare şi azi. Ea face apologia transferului între generaţii în numele continuităţii şi al credinţei în valorile umanităţii. Nu întâmplător Confucius spunea: „Cel care ştie să descopere noul explorând vechiul este demn să-i înveţe pe alţii.” 

Iată la final două mini-poeme pe care Zeami însuşi le citează, spre delectarea cititorilor lui din secolul XXI: „Florile de lângă gardul de bambus/Sunt umede de roua dimineţii/Cine a spus că toamna serile/Sunt cele mai frumoase?” şi: “„Pe lumea asta/Numai floarea din mâna omului/Se ofileşte,/Nevăzută de nimeni.”

razvana nita

Răzvana Niță. Foto: Petre Lupu

logo revista teatrala radio

Alte articole de Răzvana NițăVa fi ora exactă 

Quo Vadis, Marie…cronică de teatru

„Port doliul vieţii mele…”, cronică de teatru 

Cu seriozitate, despre umor, cronică de teatru

Sub semnul creativităţii, cronică de teatru

Mozart rulz, cronică de teatru

Conformism şi nonconformism sau Viaţa pe brânci şi aplauzele în picioare, cronică de teatru

Între istorie şi destin, cronică de teatru

Starea națiunii, la umbra salcâmului tăiat, cronică de teatru

Dance me to the end of love

Istoria pe scenă

Seducţia vocilor şi actualitatea clasicilor, cronică de teatru radiofonic

Constantin Brâncoveanu – cu trei zile înaintea Învierii, cronică de teatru radiofonic

Tablouri într-o expoziţie, cronică de teatru radiofonic

Aventura care schimbă destine, cronică de teatru radiofonic

Moartea glumeşte până la capăt, cronică de teatru radiofonic

Taina întâmplării: Felix şi Pietro – Such a perfect day, cronică de teatru radiofonic

Între Mitică, prinţul mahalalei şi Hamlet, prinţul Danemarcei 

Teatru în grădină – Comedii, capriţuri, pamplezircronică de carte

Caragiale – între exces şi blestemul veşnicei actualităţi, cronică de carte

Există și întâmplări fericite 

Arhiva rubricii Spectator, ca la teatru de Răzvana Niță

Vezi: arhiva rubricii Cartea de teatru

costintuchilaCARTEA DE TEATRUandrei șerban despre zeami,confucius,editura nemira,Kan’ami,măști de teatru no,răzvana niță,Şapte tratate secrete de teatru Nō,teatrul no,tetaru tradițional japonex,yugen,yuha piesa de zeami,zeami
de RĂZVANA NIȚĂ Zeami, Şapte tratate secrete de teatru Nō, București, Editura Nemira, 2013  Zeami (sau Seami), care a trăit în Japonia între 1363–1443, este considerat cel mai important dramaturg şi teoretician al Teatrului Nō. Împreună cu tatăl său, Kan’ami (1338–1384) au contribuit decisiv la dezvoltarea acestui gen, aşa cum se practică...