mary poppins de pamela travers cronica de teatru de cristina chirvasie

sigla cronica de teatru radiofonicÎn anii ’80 duminicile mele începeau negreşit prin acelaşi gest. Porneam radioul. Un tranzistor pe care mi-l aşezam de cu seara lângă mine. Mă trezeam brusc, în general cu puţin înainte de ora 9. Şi aşteptam. Fiecare rendez-vous duminical mă entuziasma. De fiecare dată adăugam pe lista prietenilor mei câte un nume sau mai multe. În fruntea listei se aflau deja Alice, Lizuca, Olguţa, Crăiasa zăpezii, Münchhausen şi Morcoveaţă. Într-una dintre dăţi a „aterizat” pe preţioasa mea listă, purtată de vântul dinspre miazăzi care vine tocmai din Mările calde, înmiresmat de lotuşi şi colorat cu tone de fluturi, Mary Poppins. Da, fermecătoarea şi enigmatica Mary Poppins, cu lecţiile ei de viaţă asezonate cu scântei de mister, ambalate în poleitele bucurii ale copilăriei şi vândute la preţ de amintiri.

povestile copilariei

Suntem legaţi de copilărie printr-un cordon ombilical viager. Copilăria cu poveştile, visele, trăirile şi febra ei. Febra veseliei, a poeziei, a jocului, a muzicii, a dansului. Febra infinitei imaginaţii. Acea imaginaţie care îţi salvează maturitatea.

pamela travers

Pamela Lyndon Travers

Născută într-un orăşel australian în penultimul an al celui de-al XIX-lea secol, „mama” lui Mary Poppins a fost în tinereţe actriţă, dansatoare şi poetă. În „miezul” vieţii dă naştere unuia dintre cele mai entuziasmante personaje ale literaturii pentru copii. Mary Poppins, fascinanta şi misterioasa guvernantă care apare şi dispare când purtată de vântul de răsărit, când de o stea sau pe căluţii unui carusel. Mary Poppins cu celebra ei umbrelă, pălăriuţă roz şi o geantă de voiaj (sau „covorul cu mâner”) aparent goală, dar plină de uimiri. Pamela L. Travers şi-a purtat personajul prin poveştile adunate în şapte cărţi pe care le-a scris în decursul a cinci decenii.

 mary-poppins

Mary Poppins

În dramatizarea Silviei Kerim şi în punerea în undă a regizorului Cristian Munteanu, Mary Poppins a „aterizat” şi la radioul meu cu mai mulţi tranzistori. Cristian Munteanu, cel care avea să spună nu cu mult înainte de a pleca dintre noi că teatrul radiofonic este „cel mai rafinat teatru”, şi-a orchestrat partitura dramatică cu o distribuţie ideală. A „îmbrăcat” personajul principal într-un glas inconfundabil, de o debordantă forţă a nuanţelor. Glasul actriţei Rodica Tapalagă. Cea care a dăruit câte o părticică din sufletul ei celor peste 100 de personaje pe care le-a interpretat la Teatrul Naţional Radiofonic. Cu inflexiuni consistent adaptate teatrului pentru copii, cu subtilităţi distinse, povestea în poveste capătă prin interpretarea Rodicăi Tapalagă rotunjimi perfecte. Ascultând-o ai senzaţia că personajul ei se naşte cu fiecare replică sau frântură de cântec. Decorul muzical (semnat de Timuş Alexandrescu) completează povestea cu originalitate. Glasurile soţilor Banks interpretate cu nobleţe de Simona Bondoc şi Matei Alexandru dau textului Silviei Kerim tentele ideale ale atmosferei aristocraţiei londoneze. Omul cu chibrituri, cel care stă pe acoperişul Londrei, prietenul coşarilor, Bert, cel care vinde vechituri este interpretat cu o acurateţe sinceră de irepetabilul Florian Pittiş.

teatru radiofonic pentru copii

Nu lipsit de intenţie este faptul că am ales să vorbesc la sfârşit despre vocile jucăuşilor şi inteligenţilor copii ai soţilor Banks, Michael şi Jane, interpretaţi impecabil de două glasuri unice în lumea teatrului pentru copii, Alexandrina Halic şi Jeanine Stavarache. Glasul Alexandrinei Halic are un registru atât de firesc şi cuprinde în rezonanţa lui valenţele intrinsece ale nevârstniciei. Jeanine Stavarache prinde în corzile glasului ei mirarea cu toate atributele ei, definind culorile copilăriei.

Spre final, năzdrăvanul Michael îşi întreabă şoptit guvernanta: „Mary, tu de fapt exişti? Sau eşti doar o poveste?” Răspunsul este o replică pe care o putem considera un corolar al copilăriei: „Exist! Sigur că exist! În fiecare dintre voi! Eu sunt copilăria voastră. Cheful vostru de joacă, de ţopăială, goana după deghizări, zborul peste acoperişuri spre tărâmul fără margini al imaginaţiei. Eu sunt nevoia voastră de poveşti, de glume, de zâne şi câini care vorbesc. Eu locuiesc în fiecare dintre voi şi vin ori de câte ori mă cheamă un clopoţel.”

cristian-munteanu-despre-teatrul-radiofonic

Cristian Munteanu. Fotografie de Vasile Blendea, 1979

În duminica aceea, a anului 1981 (anul înregistrării acestui spectacol) am devenit „premiantă” la poveşti. M-am înfrăţit cu Michael şi cu Jane, învăţând mai multe lecţii. Lecţiile lui Mary Poppins. Despre imaginaţie, despre bătrâneţe şi singurătate, despre nevoia de dragoste şi afecţiune, despre prietenie. Şi peste toate acestea, cea mai importantă lecţie „predată” de cea mai iubită dădacă din lume: să vezi şi să crezi.

Nevârstnicul Cristian Munteanu credea că textul de Radio „este un univers”. Şi de această dată regizorul-demiurg şi-a îndeplinit misiunea, demonstrându-ne că ştia ce înseamnă să fii copil şi că purta, aşa cum scria asceticul poet englez Francis Thompson, „o zână naşă în sufletul lui”.

Cristina Chirvasie

sigla teatru radiofonic copiiMary Poppins de Pamela Travers. Dramatizare de Silvia Kerim. Regia artistică: Cristian Munteanu. În distribuţie: Rodica Tapalagă, Florian Pittiş, Matei Alexandru, Simona Bondoc, Jeanine Stavarache, Mircea Şeptilici, Victoria Mierlescu, Mihai Mălaimare, Gelu Colceag, Atena Demetriad, Ileana Şerban, Catiţa Ispas. Muzica originală şi regia muzicală: Timuş Alexandrescu. Regia tehnică: Ion Mihăilescu. Înregistrare din anul 1981. Redifuzat duminică, 16 martie 2014, la ora 9.05, la Radio România Actualități.

Mary Poppins, dramatizare de Silvia Kerim după cartea Pamelei Travers, regia: Cristian Munteanu, 1981 – fragment

Grafică și ilustrații: Costin Tuchilă. Editare multimedia: Maria Andronache.


cristina chirvasie
Alte cronici de Cristina Chirvasie: Trei legende într-un singur spectacol

Un funt pentru datorie sau Moneda lui Puican

Lanţurile urii

Liftul societăţii sau liftingul sentimental

costintuchilaCRONICA DE TEATRU RADIOFONICalexandrina halic,cristian munteanu,cristina chirvasie,florian pittiș,jeanine stavarache,mary poppins,palarie roz,pamela travers,poveste in poveste,povestile copilăriei,rodica tapalagă,silvia kerim,tnr copii,tranzistor
În anii ’80 duminicile mele începeau negreşit prin acelaşi gest. Porneam radioul. Un tranzistor pe care mi-l aşezam de cu seara lângă mine. Mă trezeam brusc, în general cu puţin înainte de ora 9. Şi aşteptam. Fiecare rendez-vous duminical mă entuziasma. De fiecare dată adăugam pe lista prietenilor mei...