Remember, rubrică de ANNIE MUSCĂ

remember 22 februarie marcel-anghelescu-de annie musca

eterne reveniri in luna lui faurar annie musca portrete mari actori romaniAstăzi, 22 februarie 2014, ne amintim de actorul Marcel Anghelescu (3 noiembrie 1909, Craiova–22 februarie 1977, București).

Celebrul actor de teatru și film, protagonist de succes al comediilor marelui Caragiale, născut în debut de noiembrie, în primul deceniu al secolului XX la Craiova, rămâne o voce distinctă în universul artistic românesc prin rolurile de compoziție, în special comice, interpretate în teatre din provincie, la Naționalul bucureștean, în teatrul radiofonic și pe marele ecran. Aparițiile sale pe micul ecran în emisiuni de divertisment sau în seri de teatru pentru televiziune vor fi apreciate de fiecare dată de telespectatori.

Marcel Anghelescu a fost actorul care își studia îndelung personajul pe care urmarubrica remember annie musca revista teatrala radio să-l întruchipeze; iar expresivitatea nativă i-a fost de mare ajutor în reușita sa scenică. Actorul vorbea acolo sus, pe scândură, cu tot ce primise la naștere: cu vocea – pe care știa să și-o modeleze în chip nebănuit, cu statura – care nu-i fusese prea îngăduitoare, cu rapiditatea mișcărilor, cu ochii și sprâncenele, cu mâinile…

marcel anghelescu

Marcel Anghelescu

Vocația pentru actorie

Marcel Anghelescu a jucat teatru cu adevărat de pe la vârsta de 35 de ani, fără să uite cum i se „înmuiau genunchii” înainte de intrarea în scenă, fără să-l uite pe Bogoiu, primul său personaj din Jocul de-a vacanța de Mihail Sebastian, la premiera căruia asistau Vraca, Bulandra și Timică.

Iată ce declara actorul, care jucase și dramă, și comedie, și operetă, și revistă, despre rolurile sale, în numărul din iulie 1964 al revistei „Teatrul” :

„…20 la provincie, 50 la grădina de vară, 30 la un teatru particular, 20 la provincie… Parcă mă văd dublură a rolului principal din Mansarda, Doolittle din Pygmalion. […] Numai la operă n-am cântat. Dar nu mi-a stricat școala asta lungă și aspră. Am avut și un dascăl luminat care mi-a călăuzit pașii: Ion Aurel Maican.”

De la el învățase că în sală actorul trebuie să audă „o simfonie a râsului executată de toată lumea”.

marcel anghelescu revista teatrala radio

Pe scena Teatrului Național din București

Marcel Anghelescu se afirmă în Capitală sub bagheta regizorală a lui Sică Alexandrescu.

În toamna anului 1948, în 17 septembrie, afişul Teatrului Naţional din Bucureşti anunţa premiera piesei O scrisoare pierdută de I. L. Caragiale. Distribuția: Marcel Anghelescu (Ghiţă Pristanda), Costache Antoniu (Cetăţeanul turmentat), Niky Atanasiu (Nae Caţavencu), Radu Beligan (Agamiţă Dandanache), Nicolae Brancomir (Iordache Brânzovenescu), Alexandru Critico (Ştefan Tipătescu), Ion Finteşteanu (Tache Farfuridi), Ion Ulmeni (Zaharia Trahanache) și Eugenia Zaharia (Zoe Trahanache).

marcel anghelescu ghita pristanda

Cu piesa lui Sică Alexandrescu, actorii vor pleca într-un turneu parizian în 1956, după ce în 1953, capodopera lui Caragiale ajunsese să fie ecranizată de către același regizor în echipă cu Victor Iliu și Elena Negreanu, regizor secund.

Rolul lui Ghiță Pristanda îi aduce actorului Mircea Anghelescu succesul cuvenit. De aici încolo, calea spre comediile lui Caragiale îi va fi deschisă. Nu i-a fost ușor să se confrunte cu eroul lui Caragiale, din moment ce înaintașii săi ca: Ștefan Iulian, Vasile Toneanu sau Iancu Brezeanu îl jucaseră fără cusur.

În aprilie 1951, la Național se juca D’ale carnavalului, iar Marcel Anghelescu era aplaudat la scenă deschisă în rolul lui Iordache, în timp ce Alexandru Giugaru îl juca pe Iancu Pampon, Niky Atanasiu pe Nae Girimea, Radu Beligan era Catindatul, Cella Dima era Didina Mazu, Grigore Vasiliu Birlic se confunda armonios cu Crăcănel, iar Carmen Stănescu şi Maria Voluntaru o jucau pe Miţa Baston.

sica alexandrescu

Sică Alexandrescu. Fotografie din arhiva Radio România

La început de februarie 1952, an în care Teatrul Național primea numele lui Ion Luca Caragiale, se juca O noapte furtunoasă, iar Marcel Anghelescu era un veritabil Nae Ipingescu, pe lângă Alexandru Giugaru în rolul lui Jupân Dumitrache, Silvia Dumitrescu în rolul Vetei, Eugenia Popovici în Ziţa, Radu Beligan, un incontestabil Rică Venturiano, iar Niky Atanasiu era Chiriac. După aproape o lună, erau dramatizate Momente, folosind ca muzică de scenă pe cea a lui Emil Bobescu. Din distribuție: Marcel Anghelescu, Radu Beligan, Mircea Demetriad, Alexandru Diaconescu, Cella Dima, Ion Finteşteanu, Al. Giugaru, Niculescu-Buzău, Birlic.

Capodoperele lui Caragiale, în regia lui Sică Alexandrescu, vor fi reluate, cu câteva modificări, de către Teatrul Radiofonic, iar peste ani, în 2008, Editura Casa Radio le va scoate din Fonoteca de Aur și le va transpune pe discuri în seria „Capodopere ale dramaturgiei româneşti” pentru a rămâne definitiv și în casele iubitorilor de teatru la microfon.

seria caragiale sica alexandrescu editura casa radio

Ne întoarcem pe scenă la Național unde îl întâlnim pe Marcel Anghelescu în rolul parazitului Dobcinski din Revizorul lui Gogol, alături de Grigore Vasiliu Birlic, Radu Beligan, Alexandru Giugaru, tot în regia lui Sică Alexandrescu. Era anul 1953, iar peste 3 ani, cu acest spectacol, actorii plecau în turneu la Moscova, unde urmau să fie foarte apreciați.

În 1959 „a jucat” și rol de regizor al piesei Fotoliul 16 de Dimitri Ugriumov, în care îi crease special un rol de „scenograf” lui Amza Pellea la începuturile carierei sale.

micul infern cu marcel anghelescu la oradea

În 1959, la Național avea loc premiera piesei Cuza-Vodă de Mircea Ștefănescu, în regia lui Sică Alexandrescu, iar Marcel Anghelescu îl juca impecabil pe Mihail Kogălniceanu. Spectacolul a fost preluat de Televiziunea Română și transmis pe post în 1966. În 1969, actorul juca la Teatrul din Oradea în rolul doctorului din Micul infern de Mircea Ștefănescu, în regia lui Sică Alexandrescu, iar în vara anului 1971 i se încredința pentru trei ani conducerea Teatrului din Ploiești, fiind vestit pentru premierele teatrale.

teatrul din oradea micul infern cu marcel anghelescu annie musca

Marcel Anghelescu în Micul infern, la Teatrul din Oradea

Un alt rol pentru care Marcel Anghelescu a primit răsplata aplauzelor a fost vioiul bufon din Regele Lear de W. Shakespeare, dar și Matei Millo din Căruța cu paiațe de Mircea Ștefănescu. Peste ani, în 1971 (premiera în 9 octombrie), același actor este fenomenal în rolul lui Cadîr din piesa Take, Ianke şi Cadîr, de V. I. Popa, în regia lui Ion Finteşteanu care joacă rolul lui Ianke, în timp ce Alexandru Giugaru este Take – iată un trio formidabil.

În Studiourile Teatrului Radiofonic

Vocea actorului Marcel Anghelescu a rămas în Fonoteca de Aur a Radioului românesc în cele aproape 30 de piese montate în studiourile TeatruluI Radiofonic sub îndrumarea consacraților regizori.

După cum am amintit, capodoperele lui Caragiale nu vor fi nu doar văzute sau vizionate, ci și ascultate începând cu anii ’50. De-a lungul timpului, regizorul Sică Alexandrescu va face doar câteva schimbări minore în privința distribuțiilor, la punerea lor în undă.

Centenarul Caragiale se sărbătorea în emisiunea „Teatru la microfon”. Se prezentau astfel, ascultătorilor câteva piese reprezentative din opera marelui dramaturg. La sfârșitul lui decembrie 1951 era difuzată cunoscuta comedie D’ale carnavalului, iar în ianuarie 1952 erau transmise comediile O noapte furtunoasă și O scrisoare pierdută.

Distribuția piesei D’ale carnavalului: Grigore Vasiliu Birlic, Niky Atanasiu, Radu Beligan, Marcel Anghelescu, Alexandru Ghibericon, Ionescu Horaţiu, Cella Dima, Carmen Stănescu, Zizi Petrescu și alții. Înregistrarea a fost făcută pe 15 decembrie 1951, în studioul de la Sf. Sava, avându-l ca regizor tehnic pe inginerul George Buican, iar regizor de studio, Ion Vova. Data difuzării în premieră: vineri, 28 decembrie 1951, ora 22.20.

marcel anghelescu in badaranii de goldoni maurizio

Sub bagheta lui Sică Alexandrescu și pe muzica lui Paul Urmuzescu, actorul Marcel Anghelescu joacă în Bădăranii de Goldoni, alături de Grigore Vasiliu Birlic, Tanți Cocea, Niky Atanasiu, Alexandru Giugaru, Cella Dima, George Calboreanu și Radu Beligan, dar și în piesele Însurătoare de Gogol, împreună cu Silvia Dumitrescu Timică, Costache Antoniu, Eugenia Popovici, Grigore Vasiliu Birlic, Revizorul de Gogol, cu Birlic, Calboreanu și Giugaru, și Văduva isteață de Goldoni, cu Migry Avram Nicolau, Ion Lucian, Nicolae Gărdescu, Grigore Vasiliu Birlic și Radu Beligan.

Marcel Anghelescu (Maurizio) în Bădăranii de Carlo Goldoni, traducerea, adaptarea și regia artistică: Sică Alexandrescu, data difuzării în premieră: 5 ianuarie 1958 – fragment

Vocea lui Marcel Anghelescu va fi ascultată și alături de cea a actorului Victor Rebengiuc în piesa lui Pierre Corneille, Jocul amăgirii (1959), în regia Elenei Negreanu.

actori de comedie marcel anghelescuCu regizorul Mihai Zirra va colabora la punerea în undă a farsei lui Molière, Vicleniile lui Scapin, cu alți posesori de voci celebre, printre care Ion Finteşteanu, Radu Beligan și Damian Crâşmaru; la montarea a două piese scrise de Mihail Sebastian: Jocul de-a vacanța, cu Radu Beligan, Raluca Zamfirescu, Dina Cocea, Colea Răutu și Mitzura Arghezi – și Steaua fără nume, cu Simona Bondoc, Ștefan Mihăilescu-Brăila și Radu Beligan – și la două piese shakespeariene: Comedia erorilor – avându-i ca parteneri pe George Mărutză, Radu Beligan, Mircea Constantinescu și Niky Atanasiu – și Hamlet (1963), tragedia tradusă într-un mod aparte de Ştefan Runcu. Această adaptare radiofonică ce aparține lui Mihnea Gheorghiu, în care Marcel Anghelescu rămâne special în jocul groparului, are o distribuție impresionantă: Constantin Codrescu, Ludovic Antal, Tanți Cocea, Silviu Stănculescu, Ion Marinescu, Elena Sereda, Willy Ronea, Aurel Ghiţescu, Teo Partiş, Marius Pepino, Mircea Corbu, Mihai Mateescu, Jean Reder, Jean Lorin Florescu, Ion Iliescu, Ion Anastasiad, Nicky Rădulescu.

Marcel Anghelescu (Primul Gropar) în Hamlet de William Shakespeare, regia: Mihai Zirra, data difuzării în premieră: 5 mai 1963 – fragment

Regizorul Paul Stratilat îl distribuie în piesa Un milion pentru un surâs, alături de Irina Răchiţeanu-Şirianu, Radu Beligan și Ion Lucian, iar Constantin Moruzan în Cuibul coţofenelor, o comedie de August Von Kotzebue, cu Alexandru Giugaru, Coca Andronescu, Grigore Vasiliu Birlic și Radu Beligan, dar și în Doamna neagră din sonete de George Bernard Shaw, cu Fory Etterle, Dina Cocea și Stela Popescu.

Istoria ieroglifică de Dimitrie Cantemir a fost pusă în undă de celebrul regizor Cristian Munteanu, cu o distribuție impresionantă din care n-a lipsit actorul nostru și nici George Calboreanu, Ștefan Mihăilescu-Brăila, Constantin Codrescu, Toma Caragiu și Mitică Popescu.

Cu Aurel Baranga, scenarist și regizor, Marcel Anghelescu colaborează la piesa Fii cuminte, Cristofor!, alături de Eugenia Popovici, Marcela Rusu și Mihai Fotino, iar cu Titi Acs la piesa lui Shakespeare, Nevestele vesele din Windsor, împreună cu Elvira Godeanu și Tanți Cocea, Alexandru Giugaru, Ion Manu și Costache Antoniu. Sub bagheta lui Mihai Pascal joacă în Omul cu mârţoaga de George Ciprian, alături de Octavian Cotescu, Dana Comnea, Ştefan Mihăilescu-Brăila și Nineta Gusti.

marcel-anghelescu-de annie musca

Personaje în Cinema

Primele filme în care joacă Marcel Anghelescu sunt filme ale anilor ’40.

Primul, intitulat Ziua cumpătării (1942), este un scurtmetraj comandat de Ministerul Propagandei Naționale pentru sensibilizarea populației față de inițiativa guvernamentală de combatere a risipei și instituirea zilei de 22 februarie drept „Ziua cumpătării”, exact o zi în care avea să dispară actorul care apărea pentru prima oară pe o peliculă, jucând rolul unui bucătar, alături de actorul Ion Manu și actrița Florica Demion, în regia lui Jean Georgescu.

A urmat Escadrila albă (1944), un film de război despre activitatea escadrilelor sanitare pilotate în exclusivitate de femei infirmiere în cel de-Al Doilea Război Mondial, o coproducție româno-italiană, în regia lui Ion Sava, cu Marcel Anghelescu interpretându-l pe Nelu, un mecanic de avioane, alături de Claudio Gora, Lucia Sturdza Bulandra și Mariella Lotti.

În Răsună valea (1949), un film de propagandă al regizorului Paul Călinescu, Marcel Anghelescu îl interpretează pe Ion dintr-o paletă largă de personaje întruchipate de Geo Barton, Radu Beligan, Mihai Fotino, Angela Chiuaru, Eugenia Popovici și Ion Talianu.

Anii ’50 îl vor aduce pe Marcel Anghelescu în câteva schițe memorabile semnate de I. L. Caragiale și ecranizate de Jean Georgescu. Alături de Grigore Vasiliu Birlic și Radu Beligan, apare în Arendașul român (1952), în Lanțul slăbiciunilor (1952), unde îl interpretează impecabil pe Costică Ionescu, și în Vizită (1952). Un an mai târziu, rolul lui Ghiță Pristanda din O scrisoare pierdută (1953), în regia lui Sică Alexandrescu și a lui Victor Iliu, îi va aduce consacrarea. Filmul în care evoluează alături de Niky Atanasiu, Alexandru Giugaru, Radu Beligan si Grigore Vasiliu Birlic, este, de fapt, spectacolul preluat după reprezentația de pe scena Teatrului Național. Cu Nenea Iancu se va reîntâlni la cinema în Două lozuri (1957) în rolul căpitanului Pandele, apoi în Telegrame (1959), apoi în Mofturi 1900 (1964). Cu Goldoni, în Bădăranii (1960), unde-l joacă pe jupân Maurizio.

Marcel Anghelescu (Ghiță Pristanda) în O scrisoare pierdută de I. L. Caragiale, regia: Sică Alexandrescu și Victor Iliu, film după spectacolul Teatrului Național „I. L. Caragiale” din București, 1953 – filmul integral

Au urmat alte comedii și satire, dar și drame.

În Cu Marincea e ceva! (1954), filmul de debut al regizorului Gheorghe Turcu, Marcel  Anghelescu îl interpretează pe Marinică Busuioc, șeful secției de investiții, alături de frumoasa, Virginica Popescu, în rolul soției sale; sub bagheta tânărului regizor va juca și în Avalanșa (1959), un film de aventuri după un scenariu de Horia Lovinescu în care vor evolua și Nineta Gusti, Ștefan Ciubotărașu, George Măruță, Lica Gheorghiu, Boris Ciornei; și în Castelanii (1964) cu Ștefan Tapalagă și Colea Răutu.

marcel anghelescu filme de epoca remember annie musca

Va apărea și în Popescu 10 în control (1955), cu Alexandru Giugaru, sau în filmul lui Paul Călinescu, Pe răspunderea mea (1956), o poveste despre tineri cu actori extraordinari – Iurie Darie, Liliana Tomescu, Geo Barton – primit foarte bine de public;  în Pasărea furtunii (1957), în care va juca alături de Fory Etterle, Geo Barton, Mircea Albulescu, Costache Antoniu, Ștefan Ciubotărașu și George Demetru, apoi în Ciulinii Bărăganului (1958), în regia francezului Louis Daquin, după nuvela omonimă a lui Panait Istrati, într-o distribuție fastuoasă: Ernest Maftei, Clody Bertola, Florin Piersic; Băieții noștri (1959), în regia lui Gheorghe Vitanidis, cu Birlic și Costache Antoniu, cu Florentina Mosora, Iurie Darie și Jules Cazaban.

Anii ’60 încep cu O zi pierdută (1960), alături de Ștefan Mihăilescu-Brăila și Puiu Călinescu, cu Omul de lângă tine (1961), un film de Horea Popescu, cu Victor Rebengiuc și Ilarion Ciobanu, dar și cu Pe litoral mi-a rămas inima (1961), cu Dem Rădulescu. Post restant (1961) va rămâne una dintre comediile savuroase ale ecranului în regia lui Gheorghe Vitanidis, după un scenariu semnat de Octavian Sava, în care Marcel Anghelescu joacă alături de Coca Andronescu, Vasilica Tastaman, Iurie Darie, Florentina Mosora și Vasile Tomazian. Anghelescu este distribuit în 1961 de Mihai Iacob într-un film de altă factură, o capodoperă biografică, Darclée, în care Silvia Popovici și Victor Rebengiuc sunt extraordinar de potriviți în rolurile principale. Același regizor îl distribuie și în Celebrul 702 (1962), cu Ion Finteșteanu și Amza Pellea, cu Radu Beligan și Forry Etterle, iar Mircea Mureșan îl alege pentru Lumina de iulie (1963) cu George Calboreanu și Colea Răutu, apoi pentru Partea ta de vină (1963), cu Ion Besoiu, Sebastian Papaiani și Ioana Bulcă. În 1965, pe marele ecran, Mircea Anghelescu este șeful de gară din celebra coproducție româno-franceză Steaua fără nume, în regia lui Henry Colpi, după ce în 1963 fusese eroul unei pelicule științifico-fantastice, Baronul Münchausen din Pași spre lună, regizat de Ion Popescu Gopo, cu Birlic, Emil Botta, Ștefan Tapalagă.

marcel anghelescu pe coperta revistei teatrul 1962

Marcel Anghelescu pe coperta revistei „Teatrul”, nr. 5, 1962

Nici regizorul Savel Stiopul nu-l ocolește în filmul său intitulat Aventuri la Marea Neagră (1972) și îl așează în rolul generalului.

Marcel Anghelescu numără și câteva roluri în pelicule istorice: Dimitrie Cantemir (1973) și Mușchetarul român (1975), ambele regizate de Gheorghe Vitanidis. Îi joacă pe hangiul Iohan Roșu din Frații Jderi (1974) și pe George Amirutzes, un dascăl de istorie și filozofie, din Ștefan cel Mare – Vaslui 1475 (1975), ambele în regia lui Mircea Drăgan. În 1977 este Nicolae Fleva din Războiul independenței, un serial de televiziune regizat de Doru Năstase, Sergiu Nicolaescu și Gherghe Vitanidis.

Trei scrisori secrete (1974) de Virgil Calotescu, cu Violeta Andrei, Cornel Coman și Toma Caragiu, apoi Tufă de Veneția (1977) de Petre Bokor și Severino (1978), o coproducție româno-germană în regia lui Claus Dobberke, întregesc cariera cinematografică a actorului.

Pe micul ecran

Pentru telespectatori, aparițiile lui Marcel Anghelescu au fost o încântare, dacă ne gândim la Drumul spre Everest (1976), o adaptarea tv a piesei lui George Genoiu, în regia Dinei Cocea, apoi la piesa Într-o încurcătură (1973), după Ioan Slavici, în regia Domniței Munteanu, în care actorul nostru apare alături de Silvia Dumitrescu Timică.

Marcel Anghelescu este el însuși în rolul generalului din Rațe cu repetiție (1973), schița vestitului umorist Gh. Brăescu, alături de Dem Rădulescu și Florin Zamfirescu.

În celebrele revelioane care îi țintuiau pe telespectatori în fața televizorului, apărea în 1971 și Nea Traian, mecanicul din sceneta Revelion în lift de Alexandru Mirodan, cu Dem Rădulescu și Vasilica Tastaman. În poveștile lui, dramaturgul Octavian Sava nu-l uitase pe Marcel Anghelescu în cupletul La taifas în Cișmigiu alături de prietenul și colegul său de la Național, Ion Finteșteanu.

Marcel Anghelescu în sceneta Revelion în lift de Alexandru Mirodan, Revelion TV, 1971 – integral

Recompense

 Activitatea actorului care dispărea într-o zi de 22 februarie a anului 1977, la vârsta de 68 de ani, a fost recompensată nu doar cu aplauze, ci și cu premii.

La 23 ianuarie 1953, Marcel Anghelescu primea titlul de Artist Emerit al Republicii Populare Romîne „pentru merite deosebite, pentru realizări valoroase în artă și pentru activitate merituoasă”, apoi, la 18 august 1964, titlul de Artist al Poporului din Republica Populară Romînă „pentru merite deosebite în activitatea desfășurată în domeniul teatrului, muzicii, artelor plastice și cinematografiei”.

marcel anghelescu roluri in teatru si film mari creatii actoricesti

Actorul a fost distins în 1967 cu Ordinul Meritul Cultural clasa I „pentru activitate îndelungată în teatru și merite deosebite în domeniul artei dramatice”, și a fost laureat al Premiului de stat.

La câțiva ani de la dispariția sa, Teatrul Muncitoresc al Combinatului Casei Scînteii, care funcționa sub patronajul Teatrului Național București, era botezat cu numele actorului.

Marcel Anghelescu (Nae Ipingescu) în O noapte furtunoasă de I. L. Caragiale, regia: Sică Alexandrescu, data difuzării în premieră: 20 ianuarie 1952

Marcel Anghelescu (Ghiță Pristanda) în O scrisoare pierdută de I. L. Caragiale, regia: Sică Alexandrescu, data difuzării în premieră: 30 ianuarie 1952

Marcel Anghelescu în schița CFR de I. L. Caragiale, regia: Sică Alexandrescu, 1952

Grafică și ilustrații: Costin Tuchilă. Editare multimedia: Maria Andronache.

rubrica remember annie musca revista teatrala radioLa rubrica Remember de Annie Muscă:

 Ovidiu Iuliu Moldovan

Rodica Tapalagă

Cornel Coman

Grigore Vasiliu Birlic

Silviu Stănculescu

Emil Hossu

Marian Hudac

Lucia Mureșan

Ștefan Iordache

Ștefan Mihăilescu-Brăila

Emanoil Petruț

Octavian Cotescu

Vezi și:  Dan Puican – „Radioul este viața mea”, cronică de Loreta Popa

Lansare de carte: „Dan Puican – Radioul este viaţa mea” de Annie Muscă

Spovedania unui umorist

costintuchilaREMEMBERalexandru mirodan,annie muscă,biografie artistică marcel anghlescu,CFR de caragiale,cronologia filmelor cu marcel anghelescu,cu marcel anghelescu,debutul lui marcel anghelescu,ghită pristanda,gropar hamlet,marcel anghelescu,marcel anghlescu in hamlet,marcel anghlescu la teatrul din ploiești,maurizio badaranii marcel anghelescu,mihai zirr,montări sică alexandrescu caragiale,nae ipingescu,niky atanasiu,râsul lui marcel anghlescu,remember marcel anghelescu,revelion in lift,roluri fillme marcel anghelescu,rubrica de annie muscă,scena citiirii ziarului o nopate futnoasă cu marcel anghelescu,sică alexandrescu,ștefan iulian,vocea patriotului naţionale
Remember, rubrică de ANNIE MUSCĂ Astăzi, 22 februarie 2014, ne amintim de actorul Marcel Anghelescu (3 noiembrie 1909, Craiova–22 februarie 1977, București). Celebrul actor de teatru și film, protagonist de succes al comediilor marelui Caragiale, născut în debut de noiembrie, în primul deceniu al secolului XX la Craiova, rămâne o voce...