Remember, rubrică de ANNIE MUSCĂ

maria-filotti-portret-remember-revista-teatrala-radio

annie-musca-eterne-revenri-in-luna-noiembrie-rubrica-rtr1„Ingenua Maria Filotti, cocheta Maria Filotti, artista de compoziție Maria Filotti, în vodevil, comedie, farsă, tragedie antică, tragedie și dramă clasică și romantică, teatru modern și peste toate acestea, profesoara Maria Filotti […]. Și dacă uneori, sub fiecare din aceste aspecte, ar fi uitat că e și femeie – supusă capriciilor,rubrica-remember-annie-musca-revista-teatrala-radio1 alintărilor, nervilor excesivi sau unor replici tari, care nu mai aveau replică – aș putea spune că în ultimă analiză, Maria Filotti se situează drept cea mai viguroasă personalitate artistică a teatrului românesc în ultima sută de ani.” – Mihai Zirra, Am ales Teatrul Radiofonic…, Editura Casa Radio, București 2009.

maria-filotti

Maria Filotti în 1915

Astăzi, 5 noiembrie 2016, numărăm 60 de ani de la dispariția actriței Maria Filotti (9 octombrie 1883–5 noiembrie 1956), prima voce feminină din prima piesă de teatru radiofonic, transmisă de postul public de radio la 18 februarie 1929. Ce știa satul de V. Al. Jean i-a avut în rolurile principale pe Maria Filotti și Romald Bulfinski, actori la Teatrul Național din București.

„Boieroaica din neamul Cantacuzinilor”, cum o numea actrița Rodica Mandache într-un superb articol, s-a născut în satul Batogu (Brăila) și a urmat clasele primare la o școală din Brăila, cosmopolita urbe care din 1969 îi cinstește numele prin impresionantul teatru ridicat în centrul orașului în secolul al XIX-lea. Pe scena prestigioasei instituții din actuala stradă Mihai Eminescu, unde la 1881 debuta Hariclea Darclée, urca Maria Filotti pentru prima oară în 1905. În acele vremuri, teatrul era cunoscut sub denumirea de Teatrul Rally, (inaugurat în decembrie 1895), care purta numele hotelului construit în jurul anului 1850, ce reunea teatru, hotel, club, cinematograf, restaurant și cofetărie.

casa-rally-braila

Aptitudinile pentru teatru i-au fost descoperite la Liceul „I. C. Massim”, în timpul examenului de bacalaureat, de către preşedintele comisiei de examinare, nimeni altul decât profesorul Ştefan Sihleanu, director al Teatrului Naţional din Bucureşti în acea perioadă. După liceu, Maria a urmat cursuri de teatru la Conservatorul de Muzică şi Artă Dramatică, avându-i profesori pe Constantin Nottara și pe Aristizza Romanescu, cea care a încurajat-o necontenit pe toată perioada studiilor. Colegi i-au fost printre alții: George Ciprian, Ion Manolescu, Mişu Fotino.

La începuturi, Maria Filotti joacă la teatrul din Iaşi, alături de Agatha Bârsescu, iar în 1907, în cursul unui turneu cu trupa acesteia, Maria este chemată la București pentru semnarea unui contract cu Teatrul Naţional, unde fusese remarcată cu doi ani înainte de către directorul teatrului, Al. Davila. Așadar, apare pe scena Naționalului în seara de 29 septembrie 1907, la deschiderea stagiunii, cu piesa Răzvan şi Vidra de B. P. Hasdeu.

O carieră strălucită, în compania lui C. I. Nottara, a lui Brezeanu și Demetriade, a Doamnei Bulandra și a Marioarei Voiculescu, întregită de cele 167 de piese și 45 de roluri principale în registre multiple. Când femei fatale sau regine, când ingenue sau dimpotrivă… Roluri memorabile într-un repertoriu vast: De la Hedda Gabler de H. Ibsen și Pescăruşul lui Cehov sau Soţul ideal de Oscar Wilde și Dama cu camelii după A. Dumas, la Anna Karenina după Lev Tolstoi și Tartuffe de Molière.

maria-filotti-906976l-poza

Incredibilă era pasiunea ei pentru piesele autohtone. Întruchiparea personajelor din literatura română i-a făcut cunoscuți pe autorii români. Jocul ei demonstra de fiecare dată că își iubea fiecare personaj, dar, după cum mărturisea în autobiografia sa, marea ei dragoste rămăsese Zoe Trahanache. Nici pe Veta din Noaptea furtunoasă n-o uitase. Îi fusese încredințată de Sică Alexandrescu după câțiva ani în care cunoscuse umilințele în prag de pensionare.

Actrița Maria Filotti a avut norocul să călătorească în Europa, în perioada interbelică, întrucât fusese aleasă reprezentantă a României în Comitetul Internaţional al Societăţii Universale de Teatru. Astfel, era delegata actorilor români la congresele de teatru organizate la Paris, Hamburg, Roma și Zürich, la Moscova, Viena și Londra.

Despre cei 30 de ani de profesorat, în care i-a inițiat pe alții în arta actoriei, și despre cât i-a fost de „dragă munca de dascăl” mărturisea în cartea autobiografică. Printre studenții ei s-au aflat: Irina Răchiţeanu, Clody Bertola, Eugenia Popovici, Elvira Godeanu.

maria_filotti

A cunoscut succesul, dar și înfrângerea; a trăit ororile a două războaie; a ridicat un teatru și a asistat fără putere la distrugerea lui în 1944, dar nimic nu a întors-o din drum; l-a refăcut după război, sprijinită de fiul ei, dar a venit naționalizarea. Bucuria ei însă a fost mare întrucât pe scena acestuia au apucat să joace Birlic și Beligan. Toate acestea se traduc prin faptul că a iubit teatrul mai mult decât pe sine. De fapt, spune actrița în cartea sa, Am ales teatrul (București, Editura pentru Literatură, 1961):

„Teatrul şi copilul meu constituiau singura raţiune de a fi, singura bucurie a vieţii mele.”

Din iubirea cu prințul Ioan Cantacuzino s-a născut fiul său, Ion I. Cantacuzino (1908–1975), viitor cineast, critic literar și medic, o personalitate prea lesne trecută cu vederea în lumea cinematografiei.
Mai cunoscut lumii de astăzi rămâne nepotul Mariei Filotti, Șerban Cantacuzino (1941–2011), actorul cu sânge și nume domnesc.

Păcat că cineaștii români găsesc prea anevoios filmul biografic. Maria Filotti, ca și alte actrițe românce, ar putea fi personaje de poveste, iar epoca în care au trăit, un decor fabulos pentru cinematografie. Până atunci însă, ne putem întoarce și la Filmul românesc de altădată, studiat și așezat într-un volum de Jean Mihail, cu postfață chiar de fiul actriței.

maria_filotti-placa_memoriala_si_casa

Dacă ajungeți în București, pe strada Vasile Pârvan, la nr. 12, veți descoperi casa în care a trăit actrița. Despre ambientul casei Filotti, și eleganța amfitrioanei am aflat dintr-un interviu publicat în zi de noiembrie 1932 în revista „Ilustrațiunea Română”. Din descrierea redactorului care semnează T., mi-am făcut o idee clară. Era un interior ce semăna cu o „uzină de basme”. Îmi permit să fac comparația cu titlul uneia dintre cărțile de critică cinematografică semnate de fiul actriței (Ion I. Cantacuzino, Uzina de basme: Scrieri despre cinema, București, Colecția Fundației Cantacuzino, Editura MAIKO,  2004).

teatrul-maria-filotti-din-braila

Teatrul „Maria Filotti” din Brăila

Iar la vară, evadați pe malul stâng al Dunării, în orașul perfect concentric care adăpostește și teatrul botezat cu numele actriței. Bucurați-vă măcar o seară!

Nicolae Soreanu și Maria Filotti în O noapte furtunoasă de I. L. Caragiale, înregistrare discografică, 1941, care face parte din proiectul inițiat de Liviu Rebreanu, directorul Teatrului Național din București, „Discoteca artiștilor români”

Maria Filotti în Lupii și oile de A. N. Ostrovski, regia: Constantin Moruzan: data difuzării în premieră: 1 aprilie 1956 – fragment

Grafică, ilustrații și editare multimedia: Costin Tuchilă.

annie-musca

Annie Muscă

logo revista teatrala radioVezi: arhiva rubricii Remember

Alte articole și interviuri de Annie Muscă: 

Sandu Sticlaru

Vasilica Tastaman

Lucia Sturdza și Tony Bulandra jucau în primul film românesc înainte de a se căsători

Evocări – Elia Kazan

De la rugby la film: Ilarion Ciobanu

Ingrid Bergman, actrița care s-a născut și a murit în aceeași zi

Prima femeie-pilot din lume cu brevet de zbor a fost actriță

Portrete – Jean Constantin – actorul care nu și-a stăpânit niciodată umorul

„Anda Călugăreanu a plecat departe”

Portrete – Dan Mihăescu: „Ar fi o glumă să devin octogenar”

Silvia Popovici, în premieră în presă

Oana Anagnoste: „Secretul armoniei dintre părinții mei a fost însăși pasiunea pentru profesia lor” – interviu realizat de Annie Muscă

Oana Anagnoste: „Gina Patrichi, o flacără, un fluture, o adiere…” – interviu realizat de Annie Muscă

costintuchilaREMEMBERce stia satul,clody bertola,elvira godeanu,eugenia popovici,ion i cantacuzino,ionuț niculescu,irina rachiteanu,liviu rebreanu,Lupii și oile de A. N. Ostrovski,maria filotti nicolae soreanu o noapte furtunoasa,portret maria filotti,remember annie muscă,teatrul maria filotti braila,uzina de vise
Remember, rubrică de ANNIE MUSCĂ „Ingenua Maria Filotti, cocheta Maria Filotti, artista de compoziție Maria Filotti, în vodevil, comedie, farsă, tragedie antică, tragedie și dramă clasică și romantică, teatru modern și peste toate acestea, profesoara Maria Filotti . Și dacă uneori, sub fiecare din aceste aspecte, ar fi uitat că...