de MARIANA CIOLAN

evocare-cristian-munteanu-teatru-radiofonic

În eleganta ambianță de la Muzeul Literaturii Române am trăit bucuria unui privilegiu deosebit. Comemorarea regizorului Cristian Munteanu (n. 25 aug. 1936–d. 31 ian 2008), figură de primă mărime a Teatrului Național Radiofonic, la un deceniu de la trecerea sa în eternitate, a fost o rară întâlnire pentru spirit și inimă. În ton cu amfitrionul serii, dl. Costin Tuchilă, reprezentând redacția de teatru care a organizat întâlnirea omagială, colegi și colaboratori ai lui Cristian Munteanu din Redacția Teatru a Radioului public au evocat, fără cuvinte mari și fără emfază, ci cu o simplă și emoționantă sinceritate, dar și cu determinată relevare incontestabilele sale merite, uriașa moștenire artistică pe care a girat-o prin personalitatea sa excepțională acest om de teatru – peste o mie de titluri din marea dramaturgie a lumii tezaurizate rând pe rând, în peste patruzeci de ani, în fonoteca Radioului, cu viguroasa semnătură regizorală a domniei sale.

cristian-munteanu-evocare-de-pusa-roth

Cristian Munteanu

S-a vorbit aproape într-o șoaptă confesivă, ca pildă personală, dar cu amplă reverberație spre neuitare despre felul în care a reușit el să împrospăteze, să revoluționeze aproape, și termenul de reteatralizare a apărut cât se poate de apropriat, concepția asupra spectacolului de teatru radiofonic, într-o alcătuire ce dăinuie și se cere păstrată, continuată pe aceeași linie de profundă autenticitate, să impună un stil de muncă exemplar în redacția teatrală. A fost subliniat cu reverență felul cum a condus și a impus, pe baza valorii mereu afirmate și a importanței pe care nu a contenit să o promoveze, acest nucleu important al Radioului public drept o redacție independentă și de înalt profesionalism.

Costin Tuchilă MNLR Cristian Munteanu

Costin Tuchilă la Evocarea Cristian Munteanu, Muzeul Național al Literaturii Române din București, 1 februarie 2018

Lecția lui Cristian Munteanu, asimilată, a fost mărturisită acolo, de aceia alături de care a lucrat, precum redactori apreciați ca Doina Papp ori Marina Spalas sau inspirata și neobosita scriitoare Pușa Roth, dar nu numai de către aceștia. Din mărturiile tuturor, s-a detașat totodată cu limpezime alura morală, intelectuală, umană de excepție a celui evocat. Lecția acestui creator de geniu al speciei artistice pe care o considera ”cea mai rafinată formă de teatru”, teatrul la microfon, a fost nu doar amintită cu respect și binemeritată considerație, dar ea s-a materializat ridicând la cote de înaltă temperatură emoțională publicul acelei seri în rândul căruia am remarcat scriitori și actori cu care colaborat, regizori, critici de teatru și, nu în ultimul rând, simpli iubitori ai teatrului la microfon, aceștia, respectați cu evlavie prin toate țintele sale artistice, s-ar putea spune, de către Cristian Munteanu.

Pușa Roth

Pușa Roth

Am participat, astfel, la audiția spectacolului cu ”Moartea lui Ivan Ilici”, dramatizare de Pușa Roth după Tolstoi. Spectacolul, un model de discurs artistic precum o ”polifonie” reverberantă ce dezvăluie un univers de multiplă înțelegere, una dintre ultimele sale creații radiofonice, a fost inclus, dealtfel, în suita omagială de producții radiofonice purtând pecetea artistică a regizorului Cristian Munteanu, difuzată la Radio Romania Cultural, Radio România Actualități și pe eteatru.ro între 27 ianuarie–5 februarie a.c. Felurite ipostaze ale lui Cristian Munteanu surprinse de camera foto, cuvintele sale firești și pătrunzătoare din interviul acordat nu cu mult înainte de a se stinge din viață Magdei Duțu au contribuit și ele la închegarea unei atmosfere de caldă și necesară aducere-aminte.

carti de cristian munteanuAlături de toate acestea: cărțile cu scrierile sale tipărite postum întâmpinau încă de la intrare ca un imbold viu, arzător. Pentru aceia care nu le-au citit. Dar, în mare măsură, și pentru potențiali creatori de spectacole. Ca un însemn edificator, pentru aceia care au avut ocazia de a le fi ținut deja coperțile în mână. Ele completează incontestabil imaginea unei personalități complexe, pilduitoare: ”Dans alb” (2009) cuprinde poeme de un lirism impregnat de meditație existențială, ”Dialog nocturn” (2011) reunește alte câteva poezii, basme, scenarii și monologuri dramatice, eseuri-portret și file dintr-un Jurnal personal, pentru ca următoarele două apariții editoriale, din 2012, respectiv 2014, ”Jocul cu fantasme” și ”Jocul închipuirii”, să fie centrate pe scrierile cu caracter dramaturgic: piese într-un act, scenarii radiofonice și pentru televiziune, dramatizări, piese pentru copii, dând seama de preocupările autorului legate de munca sa profesională de zi cu zi, dar și de o propensiune nereprimată pentru scris în sine, ca formă de sublimare a propriului eu, a unei clocotitoare combustii intelectuale.

Elisabeta Munteanu

Elisabeta Munteanu

Ca întotdeauna, ținând exemplară cumpănă între emoția omenească, a partenerei de viață, și probitatea profesională, a teatrologului care a recuperat prin trudnică aplecare asupra manuscriselor scrierile lui Cristian Munteanu, d-na prof. univ. Elisabeta Munteanu a prezentat în acest context comemorativ cea mai recentă carte a acestei serii de tipărituri datorate, toate, Editurii Semne. A ținut să îi aibă alături pe cei care au constribuit nemijlocit la apariția acesteia, pe reprezentantul editurii și pe redactorul cărții, pe reputatul critic teatral Constantin Paraschivescu, în calitate de consultant. Intitulată ”Vremea secerișului” (2017), cartea în două volume, cuprinde piesele mari, adică în mai multe personaje, părți sau acte. Într-un Cuvânt înainte tulburător și grăitor prin forma lui epistolară, Elisabeta Munteanu explică nu doar sensul metaforic al titlului care ”esențializează înțelesul profund al majorității pieselor tale, piese-confesiune, piese-dezbatere”, trimițând la celebra sintagmă Mane, tekel, fares, tălmăcită ca o cruntă sentință referitoare la împăratul babilonian Balthazar, și la pilda biblică, mai cunoscută, a Secerătorului, ci și motivația profundă a demersului domniei sale: ”fiindcă intenționai, cu mulți ani în urmă, să-ți aduni o parte din piesele mari (ca întindere, număr de pagini), într-un volum pe care doreai să-l intitulezi astfel, după titlul unei lucrări omonime. Am aflat asta abia acum, citindu-ți neștiutele Jurnale de prin anii ’80–’90. Din păcate, ca și alte dorințe ale tale, și aceasta a rămas doar în fază de proiect”.

Doina Papp MNLR C Munteanu

Doina Papp. Fotografii de la Muzeul Național al Literaturii Române: Domnica Țundrea

Cele două volume cuprind 11 piese. Unele au sunt deja cunoscute pentru că au fost montate la radio, începând cu aceea care dă titlul volumelor și a avut premiera în 5 decembrie 1995, altele, în anii ’80, de pe scenele teatrelor din țară: ”Veghea” la Teatrul „Victor Ion Popa” din Bârlad, și, cu titlul ”Corigență la dragoste”, la Teatrul ”Ion Vasilescu” din Giurgiu, ambele în direcția de scenă a lui Constantin Dinischiotu, ”Ospățul lui Trimalchio” la Teatrul ”Al. Davila” din Pitești, în regia lui Mihai Lungeanu. ”Trecutul nostru cel fără de prihană” a fost citită la Uniunea Scriitorilor, unde ”a ieșit bine […] actorilor le-a plăcut textul și au apreciat complexitatea personajelor” – nota C. Munteanu într-o însemnare din Jurnal inserată în prezenta carte. Cât privește ”Inocentul”, aceasta a fost montată, după o adevărată odisee provocată de rigorile strâmbe impuse de autorităților timpului, cum aflăm tot din paginile acestei cărți, dintr-o altă filă de Jurnal, pe scena Teatrului Național din București chiar sub bagheta regizorală a lui Cristian Munteanu. Premiera a fost în septembrie 1982, spectacolul a avut un număr de 160 de reprezentații, distribuția suferind mai multe modificări de-a lungul timpului. Piesele montate pe scenă sunt însoțite de unele note despre echipa de realizatori, extrase din presa de specialitate a vremii, care nu eludează nici atitudinea critică acolo unde ea a fost exprimată în legătură cu respectivele texte sau spectacole, propriile însemnări ale autorului deja amintite aici, menite și ele să ne apropie ”misterul creației scriitoricești”, cum este notat în prefață. Din păcate, textele altor două piese care au văzut lumina rampei, scenariul pentru musicalul ”Adela”, după Ibrăileanu, montat de Constantin Codrescu la Teatrul din Sf. Gheorghe, și piesa în trei acte, ”Dragul meu adolescent”, montată la Teatrul de Stat din Turda, în regia lui Virgil Andrei Vâță, nu au putut fi recuperate, încât menționarea lor în volum rămâne, cu titlul ”Remember – două spectacole”, doar la nivelul unui aparat critic destul de firav și acela, dar important în ansamblul restituirii de față. Cea mai incitantă parte a cărții o constituie desigur piesele inedite, sub titluri precum ”Clepsidra”, ”Cântecul lui Orfeu”, ”Ieruga sau Iazul morții care macină vreme” etc. Descoperim aici, ca și în piesele amintite mai înainte o dramaturgie preocupată de individul marcat, dacă nu chiar măcinat de luciditate, pradă unei implacabile crize de conștiință, o sinuozitate fascinantă a trăirilor complexe ale personajelor, trădată până și în didascaliile unde regizorul nu îl părăsește nicicând pe dramaturg. Fascinează ”povestea” unor destine, ca efigii ale mereu mirabilei condiții umane, redată printr-un provocator echilibru între realismul faptelor și valoarea lor metafizică ori simbolismul unor întâmplări, personaje și relații dintre ele, prin replici de un firesc și o naturalețe desăvârșite.

cristian-munteanu-fotografie-din-vol.-Jocul-inchipuirii

Cristian Munteanu, fotografie din vol. ”Jocul închipuirii”

Fiecare dintre cele două volume cuprind pagini edificatoare cu fotografii din montările cu piesele scrise de Cristian Munteanu, cu unii dintre interpreți în scene de lucru în teatre ori în studio, distribuții, schițe, cronici de presă, afișe în facsimil. O postfață cu titlul ”Teatrul lui Cristian Munteanu”, sub semnătura avizată a lui Costin Tuchilă, trasează traiectoria profesională a omului de teatru, importanța sa majoră în viața teatrului radiofonic românesc și ”secretele” născute din profunda lui experiență în acest domeniu, pe care l-a îmbrățișat cu pasiune, dăruire și talent nepereche, și relevă valoarea operei literare, ”pusă în umbră de creația sa regizorală”, a poeziei, eseisticii și mai ales a celor treizeci de piese care sunt astăzi, cu rare excepții, ca și necunoscute nu doar publicului, dar și profesioniștilor artei spectacolului. Analiza pertinentă este la rândul ei o invitație convingătoare în direcția apropierii de această operă, lansată implicit iubitorilor de teatru și mai ales creatorilor de teatru. Argumentele? Piesele ”confirmă pe deplin capacitatea de a fabula atât cât trebuie pentru scenă”, respiră ”prospețimea faptului de viață”, înfățișează un ”teatru de idei” viabil și accesibil, grație construcției dramatice care denotă ”excelenta cunoaștere a mecanismului teatral”, mustind de replici ”memorabile atât prin conținutul de idei, cât și prin limbajul dramatic” – sintetizează Costin Tuchilă. Acestea și alte desfătări intelectuale vor fi evidente pentru lectorul celor două volume.

Cronici, reportaje și interviuri de Mariana Ciolan:

Pălăria florentină

„Solitaritate”, un strigăt contemporan

„Blackbird” la UnTeatrumariana ciolan

Teatrul Tineretului în turneu la Bucureşti

„Titanic Vals” deschide anul teatral la „Odeon”

„Construim poduri, trecem graniţe”…

Sincronism european, cronică la spectacolul O poveste ciudată cu un câine la miezul nopţii

Strălucire și sens, cronică la spectacolul Cabaret

Lucian Vărșăndan: „Creșterea trupei Teatrului German din Timișoara este principalul nostru obiectiv”

Annie Muscă: „O lună dedicată unei actrițe inconfundabile”

Spre lumea largă… 

Shakespeare al tuturor

Cei doi Richard…

FITS 2014. Flash – Începutul

FITS 2014. Flash – Orașul pe scenă

FITS 2014. Flash – Omul-spectacol

FITS 2014. Flash. Bursa de spectacole – construind viitorul

Amintiri cu actori, amintiri despre actori: George Constantin

Annie Muscă – biograful și personajele sale

Mircea Cornișteanu: „Robert Wilson vorbește o altă limbă teatrală, pe care nici noi, nici alții nu o cunoaștem”

Eveniment: „Rinocerii” la Teatrul Naţional din Craiova

Saviana Stănescu pe scena Teatrului Odeon – interviu

Festivalul Internaţional de Teatru de la Oradea se deschide cu „Muzicanţii din Bremen”

Orădenii în festival

Premieră la Întâlnirile Internaționale de la Cluj-Napoca

Moartea pentru patrie sau râsu-plânsu… la bloc

Pledoarie pentru teatru

Aniversare Ștefan Mihăilescu-Brăila

Aniversarea a 10 de ani de audiții la Majestic

Bocsárdi László: „Dacă un spectacol de astăzi este și poetic, nu se strică teatrul”, interviu

Aura Corbeanu: „«Clipe de viață», un omagiu adus de artiști importanți din România colegilor lor”, interviu

„Adunarea păsărilor” la Teatrul „Țăndărică”

La Teatrul Excelsior, in focus: tinerii, cronică de teatru

Lucian Vărșăndan: „«Bremen», un spectacol în viziune ludică”, interviu

Constantin Chiriac: „Noi suntem aici pentru dialog”, reportaj

Școlile și academiile de teatru împreună, cronică de festival

Un spectacol-eveniment: „Dialog imaginar cu Anton Pann” de Pușa Roth

Ecouri FITS 2015, cronică de festival

Spectacolul-lectură la Teatrul „Nottara” – interviu cu Mădălina Negrea

Doina Lupu: „Gala Tânărului Actor – HOP 2015, o ediție cu multe noutăți”, interviu

Mircea M. Ionescu: „Există dramaturgie română. Trebuie doar să fie citită”, interviu

Luminița Puiuleț despre „Antisocial” și alte proiecte teatrale ale studenților sibieni

Alexandru Darie: „«The Bach Files», o poveste despre iubire și căutarea de sine”, interviu

Gala Tânărului Actor HOP în primele zile, reportaj

În căutarea actoriei în stare pură…, cronică de teatru

Festivalul de Teatru Scurt 2015, o ediție atipică, cronică de teatru

„Mai tare decât moartea e iubirea”, recital Emil Boroghină la Tel Aviv, interviu

Lucian Vărșăndan despre „Fuchsiada”, interviu

Petru Hadârcă: „Ne propunem să continuăm proiectul de teatru românesc pe ambele maluri ale Prutului”, interviu

„Omul din La Mancha” – celebrare pe scena FITO, interviu cu actorul Daniel Vulcu

Tragos – „un festival al iubirii de teatru”, interviu cu criticul de teatru Doru Mareș

Festivalul Tânăr de la Sibiu, interviu cu Adrian Tibu

Festivalul Internațional de Teatru pentru Publicul Tânăr Iași își onorează titlul de festival european, interviu cu Oltița Cîntec

Tudor Lucanu: „Îmi plac poveștile care să mă emoționeze mai întâi pe mine”, interviu

Liviu Timuș: „Teatrul a prins din nou viață, interviu

Festivalul Național de Teatru – în jurul scenei, cronică de teatru

La Teatrul „Nottara”, plăcerea lecturii continuă, cronică de teatru

Trupa Arcadia – două spectacole, două festivaluri, cronică de teatru

„Omul care mânca lumea” la Teatrul de Artă, cronică de teatru

George Albert Costea: „Un gen inedit deocamdată pentru Craiova”, interviu

Claudiu Goga: „«Dansând în noapte» este un spectacol care propune un stil”

Teatrul „Sică Alexandrescu” din Brașov – scenă a dramaturgiei contemporane, cronică de festival

Aplauze pentru Lena… la București, cronică de teatru

Trupa românească permanentă din Oradea a împlinit 60 de ani!, cronică de teatru

Lucian Vărșăndan: „Spectacolul «De fapt e frumos» aduce în prim-plan o realitate specifică oamenilor tineri, dar nu numai lor”, interviu

Alexandru Gherman: Proiecte de film și teatru, interviu

Trupa Osonó încheie anul 2015 cu două reprezentaţii la Sfântu Gheorghe, interviu cu actorul și regizorul Fazakas Misi

În căutarea… anului dispărut, cronică de teatru

Vlad Cristache: „Învăluite în umor, problemele grave capătă o valoare mult mai mare”, interviu

Teatrul „Nottara” deschide anul teatral cu un spectacol de Alexander Hausvater, reportaj

„Să fim atenți cum construim prezentul!”, cronică de teatru

Turneul Teatrului Național din Chișinău la București, cronică de teatru

Matei Vișniec: „Fiecare fapt divers are un fel de etaj metafizic”, interviu

Sânziana Stoican: „Caut locul și oamenii cu care să spunem ceva prin spectacolele noastre”, interviu

Teatrul Național din București – între Centenarul Dada și Anul Shakespeare

În retortele trăirii: „Respiră” la Teatrul „Anton Pann” din Râmnicu Vâlcea, cronică de teatru

Teatru la Arhiepiscopia Râmnicului – interviu cu Doina Migleczi

Lucian Sabados: „Am adus întotdeauna la București spectacolele pe care le consider reprezentative”, interviu

Curajul de a-ţi asuma alteritatea: „Eu, Oblio” la Teatrul „Ţăndărică”cronică de teatru

În căutarea „Omului aproximativ”, cronică de teatru

Teatrul la Gala Premiilor Radio România Cultural

Debutul în teatru al regizorului Radu Jude, cronică de teatru

Concursul New Drama prinde contur scenic: „Umbre” la Teatrul Excelsior, cronică de teatru

Doru Mareș despre Festivalul Internațional al Recitalurilor Dramatice „Valentin Silvestru”, interviu

Laura Vlad: „Din dorința de schimbare, putem deveni avizi de putere”, interviu

Deschiderea Festivalului Internațional Shakespeare Craiova, 2016, reportaj

Agenda Festivalului Shakespeare (1) 

Agenda Festivalului Shakespeare (2) 

Agenda Festivalului Shakespeare (3) 

Agenda Festivalului Shakespeare (4)

La Teatrul Național din Timișoara – o stagiune sub semnul diversității

Ada Lupu: „Teatrul este cea mai bună formă de a intra repede în hainele timpului”, interviu

Trupa de teatru școlar NIL la 20 de ani de existență, interviu cu Lucian Vărșăndan

„Oameni obișnuiți” deschide seria premierelor de primăvară la Teatrul Național „Radu Stanca” din Sibiu, interviu cu actrița Ofelia Popii

Sub zodie orădeană: Gala UNITER în 2016

Liceenii au dat… relief pasiunii pentru teatru, cronică de festival

Călin Mocanu: „Festivalul «Teatru, stradă și copil» – puncte forte pe harta culturală a Capitalei, interviu

Actorul Bálasz Attila despre Festivalul Euroregional de Teatru Timișoara, interviu

Mc Ranin: „Tema Festivalului «Babel» 2016 este corpul”, interviu

Sfârşit de partidă pentru un strălucit… început, cronică de teatru

Arhiva rubricii Cronică de festival – 6 cronici despre Festivalul Internațional de teatru de La Sibiu, ediția 2016

„Povestea alfabetului”, un dar la începutul vacanței, cronică de teatru radiofonic

Paul Chiribuță: „Festivalul Internațional al Școlilor de Teatru de la Suceava, o mare sărbătoare a teatrului studențesc european”, interviu

O probă de maturitate: „Incendii” de Wajdi Mouawad, la „Bulandra”, cronică de teatru

Gáspárik Attila: „Într-un teatru național, valorile trebuie păstrate, dar regândite”, interviu

Startul festivalurilor autumnale se dă anul acesta la Timişoara

La Teatrul „Tony Bulandra” din Târgoviște, Shakespeare – o continuă aventură spirituală, cronică de teatru

Miklós Bács: „La Gala HOP, aș vrea să văd actori care să-și clarifice poziția de artiști independenți, creativi”, interviu

„Teatrul și frica”, cronică de carte

Cazul „Nottara”: Final fericit pentru un nou început

UnTeatru. Povestea merge mai departe, cronică de festival

Simplitate și adâncime, cronică de teatru radiofonic

Chris Simion: „În teatrul independent, experiment înseamnă laborator”, interviu

„Călătorie dansantă” alături de Cosmin Manolescu

O celebrare marca UNDERCLOUD, cronică de festival

Arhiva Gala HOP

Festivalul Internațional de Teatru de la Oradea, 2016, interviu cu Victoria Balint

Poveste despre tatăl meu, cronică de teatru

Daniel Vulcu: Scena orădeană la o nouă întâlnire cu Victor Ioan Frunză, interviu

În căutarea autorului, la Întâlnirile Internaționale de la Cluj, cronică de festival

Viorica Samson Manea despre regizorul Aureliu Manea, interviu

Vlad Cristache: „«Suflete moarte» de Gogol, un roman de mare actualitate”, interviu

Citiți-ne, poftiți la teatru!

Teatrul Municipal „Matei Vișniec” din Suceava – anul 1, interviu cu Carmen Veronica Steiciuc

Dedicație cu dragoste: Miriam Răducanu, cronică de festival

Maria Zărnescu: „Un festival este un creuzet alchimic”, interviu

Regia românească, de la act de interpretare la practici colaborative, cronică de carte

Deschiderea primului teatru țigănesc din România, interviu cu Mario Grosu

Eliza Noemi Judeu: „Remodelarea trupei Teatrului «Bacovia» din Bacău este obiectivul meu major”, interviu

În oglinda sufletului, cronică de teatru

Liviu Timuș: „Tinerii actori, acești copii ai unui Dumnezeu mai sărac, trebuie ajutați”, interviu

Helmut Stürmer a primit Premiul „Vlad Mugur” la Festivalul „Interferențe”

Festivalul „Interferențe” a împlinit zece ani, interviu cu Tompa Gábor

Emil Boroghină despre Anul „Shakespeare – 400” în România, interviu

Bucurie și speranțe redeșteptate

Caruselul premierelor la Teatrul Național din Cluj-Napoca, interviu cu Ștefana Pop Curșeu

S-a născut un autor dramatic, reportaj

Anul 400. Shakespeare trăiește!

Centrul Independent Coregrafic LINOTIP lansează primele spectacole, interviu

Vlad Cristache: ”Deșteptarea primăverii” de Frank Wedekind este poate cel mai important text despre adolescență din dramaturgia universală, interviu

Alexandru Mâzgăreanu: ”«Somnambulism» este o metaforă care se referă la o întreagă societate”, interviu

Adrian Roman: ”«Yen», un spectacol pe o temă provocatoare”, interviu

Controversa de la Valladolid… a ajuns la Timișoara, cronică de teatru

”Întâlniri la arlechin”, cronică de carte

O cronică a Teatrului Național ”Mihai Eminescu” din Chișinău, în deschiderea celei de-a 95-a stagiuni, cronică de carte

Regizorul Mc Ranin despre spectacolul ”Mofturile lui nenea Iancu”, interviu

Alexandru Boureanu: ”În ultimul timp, repertoriul Teatrului Național «Marin Sorescu» din Craiova este bazat pe tineri regizori”, interviu

Doru Mareș despre noua ediție a Festivalului Internațional al Recitalurilor Dramatice ”Bacău Fest-Monodrame”, interviu

Lucian Vărșăndan: ”«Antigona» de Bertolt Brecht, un spectacol, sper, cu viață lungă”, interviu

Bacău Fest-Monodrame – un festival în evoluţie, cronică de festival

Codruța Popov: ”Identitatea, un subiect pe care istoria ne forțează să-l repunem în discuție”, interviu

Mc Ranin: ”Obligația unui om de cultură este de a crea un Babel al înțelegerii”, interviu

FITS 2017, cronici de festival

Ovidiu a fost omagiat în Festivalul Internațional de Teatru ”Miturile cetății”, cronică de festival

Showcase: Tineri regizori, cronică de festival

Doina Lupu despre Gala HOP 2017, interviu

”Eine Kleine Nacht Musik. O metaforă”, cronică de teatru

Fete/Băieți, cronică de teatru

Chris Simion: ”Festivalul «Undercloud» este o inițiativă de susținere și promovare a teatrului independent”, interviu

Să nu admitem!

Alexandru Colpacci: ”Mi-am pus foarte des întrebarea cum evoluează commedia dell’arte în timpul nostru”

Festivalul Internațional de Teatru de la Oradea (FITO): Privire înainte, cronică de festival

Ștefana Pop-Curșeu despre expoziția ”Extremele cărții”, interviu

„Teatrul: intrigă și iubire”, cronică de carte

Matei Vișniec și chipurile lumii, cronică de festival

Bambi a venit la… Țăndărică, cronică de teatru

Eliza Noemi Judeu: ”M-a atras în primul rând tipul de limbaj abordat de Matei Vișniec în «Țara lui Gufi»”, interviu

Teatrul ”Nottara” – ”100 de ani împreună”, cronică de teatru

Ziua porților deschise la Teatrul de Artă din București

Festivalul Național de Teatru și lumea (artistică), cronică de festival

”Visul unei nopți de iarnă” – o nouă premieră la TVR, cronică de teatru tv

Radu Afrim revine pe scena de la Piatra Neamț, cronică de teatru

Gabi Popescu: ”Dorința mea legitimă este ca despre Teatrul Municipal «Ariel» să se vorbească în curând ca despre un teatru de artă”, interviu

”Împăratul muștelor”, un demers artistic binevenit la Teatrul ”Excelsior”, cronică de teatru

Caruselul vieții, cronică de teatru

logo revista teatrala radio

Vezi și: Arhiva Teatrul Național Radiofonic

Arhiva rubricii Evocări

Arhiva Cristian Munteanu în Revista Teatrală Radio

costintuchilaEVOCĂRIadela,constantin codrescu,constantin paraschivescu,cristian munteanu,doina papp,Editura Semne,elisabeta munteanu,mariana ciolan,marina spalas,MNLR,moartea lui ivan ilici,Orfei,pusa roth,Vremea secerișului
de MARIANA CIOLAN În eleganta ambianță de la Muzeul Literaturii Române am trăit bucuria unui privilegiu deosebit. Comemorarea regizorului Cristian Munteanu (n. 25 aug. 1936–d. 31 ian 2008), figură de primă mărime a Teatrului Național Radiofonic, la un deceniu de la trecerea sa în eternitate, a fost o rară întâlnire...