Cronică de teatru de RĂZVANA NIȚĂ

cronica de teatru n_ai tu treaba dupa danila prepeleac razvana nita rev teatrala radio

N-ai tu treabă de Cătălin Ştefănescu după Dănilă Prepeleac de Ion Creangă, regia: Alexandru Dabija, Teatrul ACT, Bucureşti

Se spune că drumul spre Iad, ba chiar şi Iadul, sunt pavate cu bune intenţii. Asta poate fi doar o vorbă din seria ”gândire cu premeditare” stârnită de vreo drăcovenie care viza – fără rezultatul scontat –, postul de ministru infernal al sistematizării teritoriului. Dar că viaţa unui om poate ajunge un iad, asta da, se prea poate. Uite, bunăoară Dănilă Prepeleac. Ce vină are el că e leneş, sărac şi cam plecat cu sorcova? Mai are şi o droaie de copii, o nevastă potolită şi o minte odihnită care născoceşte tot felul de planuri trăznite.

marcel iures n-ai tu treaba cronica

Marcel Iureș în spectacolul ”N-ai tu treabă”

Dezastrul s-a pornit într-o zi de târg când, hotărât să-şi vândă carul cu boi pentru a scăpa de sărăcie, ajunge să vină acasă cu o pungă. Apoi face praf carul şi boii fratelui său (dintr-o eroare de calcul), îi fură acestuia şi iapa şi, vrând să se călugărească, ajunge să se ia la întrecere cu Scaraoţchi şi subalternii lui. Numai că povestea e cu happy-end – diavolii sunt mai fraieri, Dănilă e mai relaxat (poate unde nu mai are nimic de pierdut), mai isteţ şi, nu numai că ”îi face” pe fraieri, dar mai şi câştigă o avere nemăsurată. De unde rezultă că cel mai profitabil în viaţă e să faci ce ştii mai bine, dar şi că socoteala de acasă nepotrivindu-se mai niciodată cu cea din târg, nu prea e cazul să-ţi faci planuri în avans.

n ai tu treaba teatrul act

Acuma, noi nu ştim care a fost primul cu ideea. Adică, ori Alexandru Dabija şi-a continuat proiectul lui cu re-povestitul poveştilor româneşti şi l-a atras în această ”capcană” pe Cătălin Ştefănescu, ori invers, ori şi-şi. Cert este că N-ai tu treabă este un şiret demers antropologic cu fine şi de esenţă mijloace teatrale, o incursiune deloc dureroasă în mentalul colectiv. Şi uite aşa, descoperim doi drăcuşori compatibili (Andrei Seuşan şi Alexandru Voicu), cu veleităţi de rafinaţi cunoscători ai artei plastice (audiovizual, instalaţii, leduri, cai înfipţi în pereţi, iepuri diamantini, strigăte expresioniste celebre, crucifix de firmă), rutinaţi în simulări, prinşi la înghesuială dar jucându-şi abil atuul: eternitatea, veşnicia, ne-moartea.

De partea cealaltă, partenerul de rămăşag, senin, calm, Dănilă (Marcel Iureş) afişând în subtext o subtilă cunoaştere, nemărturisită şi accesibilă doar celor obişnuiţi să ştie viaţa de la firul ierbii, în chip nemijlocit. Transplantat în noul său destin prosper, Prepeleac îşi păstrează un soi de scepticism bazat pe experienţă, ca şi o bonomie hâtră care-l împiedică să se smintească sau să-şi închipuie că a devenit vreo mare sculă.

foto n-ai tu treaba act creanga

N-ai tu treabă nu e chiar un spectacol de teatru, în sensul că nu întâlnim desfăşurări de forţe scenotehnice, tirade spectaculoase, soluţii regizorale uimitoare sau nemaiîncercate. Este o mostră de teatru esenţial, un reţetar nostim ce include: mimică, gest, replică, extratext.

De ani buni, în subsolul unei clădiri de pe Calea Victoriei, Marcel Iureş se reinventează. După ce a jucat Hamlet, Richard II şi III, a fost rege, prinţ, personaj bântuit de himerele gloriei, iubirii, adevărului absolut, azi regăseşte puritatea, farmecul şi rostul lumii în Dănilă Prepeleac sau Ivan Turbincă. Ei, da, asta numesc eu o metamorfoză spectaculoasă, cu atât mai mult cu cât e ceva Skakespeare şi în Creangă, ca şi în Moromeţii lui Marin Preda.

În fond, cred că e obligatoriu să vină o vreme în care să ne aşezăm în noi înşine, în ale noastre, în matca acumulării de o viaţă, să simplificăm, să cristalizăm, asemenea omului gospodar la casa lui. Şi să nu mai punem orice la suflet. E Altul, cu o viziune mai de ansamblu, care are în grijă mersul lumii. N-ai tu treabă!

Următoarele spectacole: 5, 6, 21, 22 aprilie, ora 19.30. 

razvana nita

Răzvana Niță. Foto: Petre Lupu

logo revista teatrala radio

Vezi: Arhiva rubricii Spectator, ca la teatru de Răzvana Niță

Alte articole de Răzvana Niță: Va fi ora exactă

Quo Vadis, Marie…cronică de teatru

„Port doliul vieţii mele…”, cronică de teatru

Cu seriozitate, despre umor, cronică de teatru

Sub semnul creativităţii, cronică de teatru

Mozart rulz, cronică de teatru

Conformism şi nonconformism sau Viaţa pe brânci şi aplauzele în picioare, cronică de teatru

Între istorie şi destin, cronică de teatru

Starea națiunii, la umbra salcâmului tăiat, cronică de teatru

Destine în majuscule, recunoştinţă minusculă, cronică de teatru

Eu, tu, noi…, cronică de teatru

Triaj, cronică de teatru

Înainte ca cenuşa să acopere totul, cronică de teatru

Drumul acesta… De ce?, cronică de teatru

Punctul mort, cronică de teatru

Stella… de la stea. Ca o boîte à musique… Blanche, cronică de teatru

Păsările, ca şi oamenii… visează să zboare, cronică de teatru

Instinctul fericirii, cronică de teatru

Exerciţii de rezistenţă cu Familia Tót, cronică de teatru

Et in Portugalia ego…, cronică de teatru

Cine iubeşte şi lasă…, cronică de teatru

Dance me to the end of love

Istoria pe scenă

Seducţia vocilor şi actualitatea clasicilor, cronică de teatru radiofonic

Constantin Brâncoveanu – cu trei zile înaintea Învierii, cronică de teatru radiofonic

Tablouri într-o expoziţie, cronică de teatru radiofonic

Aventura care schimbă destine, cronică de teatru radiofonic

Moartea glumeşte până la capăt, cronică de teatru radiofonic

Tectonica dansului, cronică de teatru

Ca degetele de la o mână, cronică de teatru

Cum se construieşte o cădere, cronică de teatru

Păsări de pradă, cronică de teatru

Liberă trecere către tine însuţi, cronică de teatru

Cum gestionezi o pleaşcă, cronică de teatru

Pe speaker, cronică de teatru

Povestiţi, povestiţi, tot va rămâne ceva, cronică de teatru

Taina întâmplării: Felix şi Pietro – Such a perfect day, cronică de teatru radiofonic

Între Mitică, prinţul mahalalei şi Hamlet, prinţul Danemarcei 

Teatru în grădină – Comedii, capriţuri, pamplezircronică de carte

Caragiale – între exces şi blestemul veşnicei actualităţi, cronică de carte

La umbra cireşilor în floare, despre actorul total, cronică de carte

Calul din piatră şi teatrul din pâine, cronică de carte

Din Paris, cu dragoste

Apartamentul personal – confesional și altar al prieteniei, cronică de carte

Caietul caietelor de regie, cronică de carte

Există și întâmplări fericite 

Şi mâna trup şi suflet se făcu, cronică de teatru 

La bâlci, cu capu-n jos, cronică de teatru

E pur si muove, cronică de teatru

Japonia – între viaţă şi artă, cronică de carte

Teatrul, această incredibilă metaforă a vieţii, cronică de carte

Când teatrul nu te mişcă, cronică de teatru

Dincolo de perete, cronică de teatru

Lecțiile „Lecției”, cronică de carte

Sfânta treime şi cele două jumătăţi, cronică de teatru

Când filmul – ca şi maioneza – se mai taie, cronică de teatru

Fascinaţia omului cu cap de perlă, cronică de teatru

Escrocherii sentimentale, cronică de teatru

Desprinderea din soare şi dreptul la eternitate, cronică de teatru

Dansând povestea, cronică de teatru

Locuri de joacă pentru adulţi, cronică de teatru

Scene din viaţa lui Gigel. Cu Gigi, cronică de teatru

Repetiţii generale, cronică de teatru

Vânare de vânt, cronică de carte

Pe muchia de cuţit a spectacolului, cronică de carte

Exerciţii de imaginaţie, cronică de carte

Fandacsia, cronică de teatru

Teachers, leave those kids alone, cronică de teatru

În contratimp, cronică de teatru

logo-revista-teatrala-radioVezi și: arhiva rubricii Cronica de teatru 

costintuchilaCRONICA DE TEATRUalexandru dabija,Alexandru Voicu,Andrei Seuşan,calea victoriei,cronica de teatru revista teatrală radio,Dănilă Prepeleac,hamlet,ion creangă,ivan turbinca,marcel iureș,ministru infernal,morometii,N-ai tu treabă de Cătălin Ştefănescu,richard II,teatrul act
Cronică de teatru de RĂZVANA NIȚĂ N-ai tu treabă de Cătălin Ştefănescu după Dănilă Prepeleac de Ion Creangă, regia: Alexandru Dabija, Teatrul ACT, Bucureşti Se spune că drumul spre Iad, ba chiar şi Iadul, sunt pavate cu bune intenţii. Asta poate fi doar o vorbă din seria ”gândire cu premeditare” stârnită...