Remember, rubrică de ANNIE MUSCĂ

annie musca despre nicu constantin

Astăzi, 31 iulie 2014, ne amintim de actorul Nicu Constantin (31 iulie 1938–15 septembrie 2009).

Nume de  Revistă

annie musca rubrica biografii eterne reveniri luna iulie cuptorUn comedian de excepție, un artist cult, „un Harold Lloyd”, cum îl numea bunul său prieten, Dan Mihăescu, sau „Optinova‘‘, etern botezat de același umorist pentru ingenua figură ce se desprindea de sub ochelarii cu ramă neagră. A fost atras de Drept, dar iubea în taină Teatrul de Revistă. A ajuns vedetă la „Tănase”, iar felul lui de a interpreta a primit toată simpatia și admirația publicului din sala de spectacol, din grădina de vară, din teatrul de operetă sau de pe stadioane, chiar și din barurile de noapte.

Mii de reprezentații la Teatrul de Revistă în 40 de ani, sute de emisiuni derubrica remember annie musca revista teatrala radio televiziune și mii de emisiuni la „Unda veselă”. A prețuit publicul prin rostire și purtare, prin vestimentația impecabilă.

„Gălăgios, certăreț, cu împăcarea la purtător, pe unde trece face fum, e rău de rupe lațul și când mai scapă câte o lacrimă dă vina pe ochelari”, așa îl caracteriza umoristul Dan Mihăescu în postfața biografiei actorului scrisă de Cristian Brancu (Ochelari miraculoși, București, Editura Cuvântul, 2000).

 nicu constantin biografie annie musca

Nicu Constantin

Cum este să-ți începi viața la malul mării…

Născut la Eforie Sud (fostă Carmen Sylva), într-o familie cu șapte copii, chiar îl ultima zi a lunii lui Cuptor a anului 1938, Nicu Constantin era aromân după tatăl său, Tudor – fugit din Korcea în România prin 1912, în prag de adolescență, la rudele sale de aici, constructori vestiți – și grec după mamă, Ecaterina, născută la Ioannina și sosită la Constanța pentru studii la Școala Greacă.

Multe case din fosta stațiune Carmen Sylva, la începuturi Movilă˗Techirghiol, poartă amprenta lui Tudor Constantin care se va căsători cu frumoasa Caterina în anii ʹ20 și își va construi o vilă cu opt camere la malul mării, unde se va naște penultimul său fiu, Nicu, vestit personaj de comedie, care a asistat cu inima strânsă la demolarea statuii lui Ioan Movilă din localitatea natală și la schimbarea denumirii localității din Carmen Sylva în Vasile Roaită, odată cu instalarea comuniștilor. Nicu Constantin și-a promis atunci să răzbune această nedreptate. Visul i s-a împlinit în 1996. Astăzi, filantropul Ioan Movilă stă falnic vizavi de hotelul Parc din stațiune.

annie musca eforie sud statuia lui ioan movila

ioan movila eforie sud

Statuia lui Ioan Movilă, Eforie Sud, iulie 2014

Părinții se înțelegeau în mai toate limbile pământului, iar frații lui Nicu au fost șase la număr: Petre și Constanța, copiii tatei din prima căsătorie, și Tefta, Gică, Titi și Lică, toți rămași din 1953 doar în grija mamei. Tânăra văduvă și-a crescut odraslele în dragoste, în frica lui Dumnezeu, în bun-simț și dreptate după moartea neașteptată a lui Tudor. După terminarea războiului, pe timpul foametei din 1947, Tudor a adus acasă un băiat din Moldova, Ștefan, ce avea să devină căpitan pe vasul „Independența”, dar care avea să-și găsească sfârșitul odată cu scufundarea acestuia în Bosfor.

Nicu Constantin a trăit războiul alergând și furișându-se printre „Popovici” și „Pompilian”, „Bunicuța” sau „General Apostolescu”, vile din stațiune. Încă din copilărie a urmat sfatul mamei de a se bucura de fiecare clipă și de a trece prin viață zâmbind.

Nu știm cum a trecut Nicu Constantin prin viață, dar cert este că pe noi ne-a făcut să zâmbim și să uităm multe neajunsuri sau paradoxuri ale vieții.

nicu constantin foto victor ciupuliga publimedia

Foto: Victor Ciupuligă, Publimedia

Stofă de artist…

În primii ani de școală, fiul familiei Constantin recita poezii lungi la serbările școlare, instruit de Tanța, sora sa după tată, iar de Sfintele Sărbători de Crăciun și de An Nou, mergea cu Irozii.

La serbări, printre spectatori se aflau mai marii Statului, Gheorghe Gheorghiu-Dej și Ana Pauker, Teohari Georgescu…

În copilărie, cel căruia i se spunea deja „Artistul”, a făcut toate năzbâtiile, dar în vacanțe a muncit pentru a avea un ban de buzunar. De la vândutul limonadei pe plajă, pe care o prepara singur, și până la comerțul cu iaurt făcut în casă sau guvizii pe care-i vindea „pe post” de creveți, până la vândutul ziarelor, Nicu Constantin își exersa veleitățile de actor prin textele improvizate rostite în prezentarea mărfii.

Gândul către actorie începuse să-i încolțească în minte prin anii ʹ50. În stațiunea Carmen Sylva sosea vara toată protipendada românească. De la politicieni de clasă, ca Iuliu Maniu sau cei din neamul Brătienilor și Regele Mihai, până la artiștii Ion Dacian, Petre Ștefănescu-Goangă, Arta Florescu sau Bimbo Mărculescu, pe toți îi studiase copilul născut la câțiva metri de malul Mării Negre.

Ba îl cunoscuse până și pe Chivu Stoica, prin 1943 când mama sa, Ecaterina, îl scăpase de la moarte ascunzându-l de Siguranța Statului în vila Dodona timp de 5 zile.

În lumea aceasta cosmopolită, îl întâlnise, nu o dată, pe George Vraca. Actorul avea o vilă în stațiune, dar era și oaspete frecvent al casei lor, că doar era aromân.

În 1944 îl văzuse pe marele Tănase la un spectacol la Eforie Sud. Deja visul de a ajunge în Capitală începuse să se contureze…

nicu constantin actori de comedieAni de școală

Sfătuit de tată, Nicu susține examen la Școala de Construcții din Brașov, dar întreținerea fiind foarte costisitoare, se transferă la Școala Medie Tehnică de Marină de la Constanța și va locui în cămin. Cucerea atât de ușor fetele, deși – spunea el – „eram mai urât decât colegii mei”. Nu i-a trebuit mult timp să realizeze ce farmec irezistibil avea.

Și în liceu a cochetat cu creația artistică, dar entuziasmul său a fost umbrit o perioadă de moartea tatălui, venită pe nebănuite în 1953.

Cu 60 de ani în urmă, orfan de tată, Nicu se îndrepta spre Capitală, unde o cunoștință a familiei îi promisese un loc la circ după ce sperase în angajarea la Ansamblul de Estradă al Armatei. Acolo însă, nu i-a fost permis deoarece era minor. Cu dorința de muncă insuflată de acasă, Nicu se angajează la Întreprinderea „Electromontaj”, pe post de electrician.

Destinul face să-l întâlnească în București pe fostul lui profesor de la Marină, Andrei Müller, alături de care va închega o brigadă artistică în întreprindere, numită „Scurtcircuit”.

nicu constantin revista teatrala radioTânărul Nicu muncea timp plin. Urma și cursurile Liceului „Matei Basarab” din București, muncea și la fabrică, seara mergea și la Școala Populară de Artă, la clasa profesorului Frunzetti, unde lua lecții de istoria teatrului, de literatură și dicție, iar pe deasupra mai era și artist. Institutul de Teatru nu l-a urmat pentru că Sică Alexandrescu i-a spus lui Nicușor Constantinescu, celebru regizor și scriitor la Teatrul de Revistă, că institutul o să-l strice.

Pentru tânărul Nicu Constantin, care muncea enorm, banii nu erau o problemă. În anii ʹ50 organiza brigăzi artistice și pe la Institutul de Fizică Atomică de la Măgurele. La 18 ani era deja instructor la Casa de Cultură a sectorului 5 și „încasa” primele premii pe țară. La Arenele Romane îi cunoaște pe Vasile Tomazian, pe Mircea Crișan și Puiu Călinescu.

Pentru Nicu Constantin, artiști la tot pasul…

Ajunsese să locuiască la un moment dat într-o casă de pe strada Galați, colocatari fiindu-i dramaturgul Alexandru Mirodan și compozitorul Richard Stein, autorul celebrei melodii Sanie cu zurgălăi.

În 1958 termină Școala Populară de Artă și primește, în sfârșit, diploma de instructor de brigăzi artistice. Devenise foarte cunoscut. Era „ăla cu ochelari”…

Lansare în Televiziune

În televiziunea proaspăt apărută, debuta în 1959, în același timp cu Margareta Pâslaru și Marina Voica, într-o emisiune dedicată mișcării artistice de amatori, cu un cuplet semnat de George Mihalache, intitulat Holteiul. Cei 25 de ani de televiziune, locul unde i se spunea „Colega”, au însumat sute de scheciuri în emisiuni de umor, semnate de realizatori cunoscuți, apoi revelioanele maraton, primele din istoria televiziunii în direct. Inimitabilul Nicu Constantin era nelipsit de pe micul ecran.

High quality cu Dem Rădulescu și Nicu Constantin, TVR

Multe dintre momentele umoristice din televiziune poartă amprenta realizatorilor de televiziune, Dan Mihăescu și Octavian Sava. Telespectatorii nu ar trebui să piardă sceneta Sărbătoritul (1977) de Ion Băieșu, în care i se alătură actorii Dem Rădulescu și Tamara Buciuceanu. Cu Tamara ne˗a făcut să râdem și în Anecdote pierdute, iar cu Dem Rădulescu s˗a întâlnit și în emisiunea „Invitație în Studioul Varietăților” (1984). Fenomenal rămâne alături de colegul său de scenă, Alexandru Lulescu, în Borvizomanii (1988), după un scenariu de Grigore Pop.

Anecdote pierdute cu Tamara Buciuceanu și Nicu Constantin, TVR

Și pentru că Nicu Constantin era un artist complet care glumea și cânta, a fost ales în 1972 în momentul umoristico-muzical Te rog ai răbdare cu mine, alături de interpretul de muzică ușoară Aurelian Andreescu. Remarcabilă pentru umorul românesc rămâne sceneta semnată de Petre Bărbulescu, Lupușor și Mielu (1975) în regia lui Ovidiu Dumitru în care aduce zâmbete pe micul ecran împreună cu minunatul Ștefan Mihăilescu-Brăila.

Nicu Constantin în Lupușor și Mielu de Petre Bărbulescu, TVR, 1975

Aurelian Andreescu și Nicu Constantin, Te rog, ai răbdare cu mine, TVR, 1972

Teatrul „Tănase” – un vis împlinit

Tânărul de 20 de ani visa să ajungă vedetă la „Tănase”, dar erau doar două locuri pentru 250 de candidați. A hotărât să meargă la examen doar să-l încurajeze pe unul dintre prietenii săi, regretatul Marian Iorga. Profesorul Frunzetti a pus ochii pe el și l-a invitat pe scenă, știindu-i talentul din școală. Astfel, Nicu Constantin urcă pe scenă și cântă acompaniat la pian de Gelu Solomonescu. Fără ezitări este angajat la teatrul mult visat, dar a trebuit să facă o cerere în care accepta să treacă de la salariul de 1400 lei la 615 lei.

A jucat în Concertul tinereții, montat de Cezar Grigoriu, apoi în Revista oglinzilor de Mircea Crișan cu Maria Tănase, I. Antonescu-Cărăbuș, Radu Zaharescu și Horia Șerbănescu, cu Puiu Călinescu; a cântat și prin restaurante chiar dacă îl „alerga mama cu bățul” când o făcea pe „lăutarul”. Libertatea din Bucureștiul anilor ʹ60 îi oferise intrarea și în celebrele baruri de noapte, „Continental” și „Melody”, unde „răspundea” de partea umoristică, pe baza textelor scrise de „veteranii” Nicu Canner și Mircea Crișan sau de mai tinerii Conți Bărbulescu, Dan Mihăescu, Grigore Pop și George Mihalache.

La 23 de ani, Nicu Constantin era deja șef de trupă la „Tănase”, afirmându-se în multe spectacole.

duetul Nicu Constantin Alexandru Lulescu la începuturi la Tanase în Colibri Music Hall 1967

Duetul Nicu Constantin–Alexandru Lulescu la începuturi, la „Tănase”, în Colibri Music Hall (1967)

A devenit cunoscut marelui public în spectacolul Șapte păcate de Mircea Crișan, în care formează un cuplu extraordinar cu Alexandru Lulescu, un duet nou la concurență cu Radu Zaharescu–Horia Șerbănescu. Au urmat Colibri music-hall, Palatul melodiilor sau Jos pălăria, apoi un turneu la Paris și altul la München, succese extraordinare. Concertul tinereții sau Scandal la Boema, alte spectacole de marcă ale Teatrului de Revistă.

Nicu Constantin a compus și texte pentru scenă, dar și texte pentru cântece. Există și compact-discuri cu melodii în interpretarea sa.

Un moment de referință în cariera actorului a fost rolul Oacă din Groapa (1967) lui Eugen Barbu, cu Ion Dichiseanu, în rolul lui Paraschiv, cu Lulescu în Gheorghe Caiafa și Olga Bucătaru în Didina. A avut parte de cronici pozitive, mai ales „Cronica galbenă” semnată de Radu Popescu, pe care actorul n-a uitat-o: „La Teatrul Tănase se joacă «Groapa» după Eugen Barbu. Nicu Constantin și atât.”

A fost Gae, tăntălăul tehnician de la ferma de găini din Belmondo al II-lea (1980–1991), o piesă preluată după Arnold și Bach de Tudor Mușatescu, jucată de vreo 750 de ori, apoi personaj încântător în Salutări de la Vasile, o comedie specială scrisă de Aurel Storin pentru el și pentru Dem Rădulescu, Profesorul de franceză după Tudor Mușatescu sau Cafea cu lapte de adio (1981) de Aurel Storin.

nicu constantin alaturi de aurelian andreescu

Alături de Aurelian Andreescu

Între 1978–1981, a stat mai departe de „Tănase” din cauza conducerii teatrului, transferându-se la Teatrul de Operetă pe care îl adora din tinerețe. Și publicul îl adora în Vânzătorul de păsări de Carl Zeller.

Unul dintre spectacolele de la Teatrul „Tănase” a fost Nimic despre elefanți (1986), în care a avut bucuria de a fi în scenă cu Gică Petrescu.

Se pare că ultimul spectacol în teatrul iubit a fost Poftă bună la Tănase, cu Cristina Stamate, parteneră frecventă pe scenă…

Un actor care umplea stadioanele

Show-uri cu distribuții generoase. Stadioane pline ochi…

În 1964, Nicu Constantin făcea cunoștință cu publicul numeros de pe Stadionul Republicii din Capitală, într-un spectacol amplu cu actori și cântăreți, dar și sportivi. De pomină au rămas și spectacolele de la Giulești, unde se adunau mulți actori microbiști în teren. De la Ștefan Bănică și Colea Răutu la Puiu Călinescu și tânărul George Mihăiță sau Dan Spătaru care făcuse fotbal de performanță, Alexandru Arșinel, dar și profesioniștii Dobrin și Rică Răducanu, iar Stela Popescu, Rodica Popescu Bitănescu și Cristina Stamate pe post de arbitre.

nicu constantin Ștefan Bănică și Puiu Călinescu pe teren pregătiți pentru spectacolul Dinamo și râsul lumii (1979)

Nicu Constantin, Ștefan Bănică și Puiu Călinescu pe teren, pregătiți pentru spectacolul Dinamo și râsul lumii (1979)

Ieșirile pe teren îi aminteau de anii de adolescență când jucase fotbal la „Dezrobirea Constanța” și demonstrau dragostea lui de o viață, „Rapidul”. Nicu făcuse și box prin 1942, dar ochelarii și, mai ales, duritatea acestui sport l˗au împiedicat să continue. Atunci îi cunoscuse în ring pe Nicolae Linca, laureatul cu aur la Melbourne în 1956, pe Gheorghe Negrea, Ion Monea (de la care primise și un pumn pe cinste în timpul jocului), aflați la antrenamente cu vestitul antrenor Constantin Nour.

Peste ani, Nicu Constantin avea să întruchipeze pe marele ecran un elegant și cultivat comentator sportiv în filmul lui Andrei Blaier, Totul pentru fotbal (1978).

Seriozitate și grijă pentru cămin

De acasă a plecat în lume cu lecția învățată despre respectul pentru soție și grija căminului.

Prima soție a fost Florența, fiică de preot, pe care a luat-o în căsătorie „de două ori” în 1967. O dată la Stoenești, cu cununie după tradiția creștinească, iar părinte spiritual le˗a stat alături actorul Ștefan Bănică. Și altădată, la Snagov „fără popă”, în fosta casă a întreprinzătorului Malaxa, petrecere animată de un recital al formației „Sincron” și udată cu vin de Focșani. Și nuntașii au fost celebri: George Calboreanu, Sile Dinicu, Colea Răutu, Vasilica Tastaman, Gheorghe Dinică, Titi Rucăreanu, Constantin Diplan, Florin Piersic…

Un an mai târziu s-a născut fiul lor, Răzvan, care a studiat regie de teatru și film, dar s-a îndreptat către avocatură ca și mama. Căsnicia cu Florența a durat 15 ani, iar despărțirea de femeia pe care o iubise cu pasiune i-a provocat o mare suferință. 

Nicu_Constantin in comedia la telefon

Nicu Constantin în comedia La telefon

Cea care i-a readus echilibrul a fost Măndița Damian pe care o cunoscuse în anii când juca la Operetă, ea fiind solistă a Teatrului de Operetă. Avea și ea o fiică, trecuse și ea printr-un divorț…

Cu Măndița s-a căsătorit doar civil în 1986 pentru că i se părea că devine ridicol la 46 de ani în rol de ginerică, deși Măndița nu îmbrăcase niciodată rochia de mireasă. Dar în anul 2000, în ziua de 28 ianuarie, i s-a pregătit o surpriză. Aflat în turneu la New York se trezește că este invitat la propria nuntă în biserica românească de pe Fourth Avenue. Complice a fost Măndița.

nicu constantin actori de comediePersonaj pitoresc pe Marele Ecran

A debutat alături de Iurie Darie în 1962 în filmul fantastic fără dialoguri semnat de Ion Popescu Gopo, S-a furat o bombă, în rolul episodic al unui chitarist.

A urmat tot un rol de chitarist în Împușcături pe portativ (1966), o comedie muzicală de excepție, un film-spectacol de Cezar Grigoriu, cu Margareta Pâslaru și Cornel Fugaru, cu Mihai Berechet și Puiu Călinescu, Ștefan Bănică, Dumitru Furdui, Alexandru Lulescu și corpul de balet al Operei Române.

Filmul cu numărul trei îl va consacra. De data aceasta este chiar Nicu din Vin cicliștii (1968), un film de Aurel Miheleș care prezintă aventurile sportive şi amoroase ale membrilor echipei de ciclism „Trotineta”. Un film cu peripeții, cu accidente și ciclism adevărat, cu frumoasa Ana Szeleș, Mircea Albulescu, Ștefan Tapalagă.

Nicu Constantin în filmul Vin cicliștii, regia: Aurel Miheleș (1968) – filmul integral

Anii ʹ70 îi aduc actorului rolul ospătarului din drama lui Timotei Ursu, intitulată Septembrie (1977), având˗i ca protagoniști pe Anda Onesa și Geo Costiniu, și rolul comentatorului sportiv din Totul pentru fotbal (1978) de Andrei Blaier, urmat de rolul din Ora zero (1979) de Nicolae Corjos. Cu același regizor se va revedea în 1981 în comedia savuroasă, Alo, aterizează străbunica!, în care joacă rolul lui Jenică, alături de Sebastian Papaiani, Adela Mărculescu, Mimi Enăceanu, Coca Andronescu.

Am o idee!… (1981), o continuare a filmului Totul pentru fotbal în stilul lui Alecu Croitoru în care se întâlnește din nou cu Jean Constantin și Petre Gheorghiu, cu Mihai Mereuță și Nicolae Praida, dar și cu divele ecranului, Stela Popescu, Rodica Popescu Bitănescu, Vasilica Tastaman și Melania Cârje. Grăbește-te încet (1981) de Geo Saizescu, Întoarcere la dragostea dintâi (1981) de Mircea Mureșan, cu Radu Beligan și Ioana Bulcă.

Nicu Constantin în filmul Am o idee!… de Alecu Croitoru (1981) – filmul integral

Nicu Constantin este și protagonist al unui film de referință din istoria cinematografiei românești, Secretul lui Bachus (1984) de Geo Saizescu. A fost distribuit și de regizorul Savel Stiopul în filmul Mușchetarii în vacanță (1984), alături de Coca Andronescu.

După 1989 a jucat în Harababura lui Geo Saizescu, un mozaic de scenete despre peripețiile unor turiști din București la Brașov, prilej de a se reîntâlni în platouri cu bunii săi prieteni, comedienii, iar în 1999 a răspuns invitației lui Horațiu Mălăele de a filma în Ministerul comediei.

Ultima sa apariție pe marele ecran a fost de star internațional în coproducția semnată de Joel Soisson, The Prophecy: Forsaken (2005), în rolul lui Throne #1, alături de Cristi Iacob.

nicu constantin si dan mihaescu pregatiri pentru Revelion in TVR

Nicu Constantin și Dan Mihăescu, pregătiri pentru Revelion la TVR. Fotografie din vol. Dan Mihăescu. Spovedania unui umorist de Annie Muscă (Focșani, Editura Terra, 2010)

Record de emisiuni în Radio

Debutul în televiziune i-a prilejuit întâlnirea cu Marin Traian care lucra la sfârșitul anilor ʹ50 la „Unda veselă”. Îl recomandă așadar, maestrului Ion Vova. Ani întregi nu a existat undă veselă fără Nicu Constantin.

Prietenia cu Vova s-a păstrat peste timp. Vara, regizorul de teatru radiofonic poposea în casa actorului din Eforie.

Vocea lui Nicu Constantin poate fi ascultată și în ediția specială a emisiunii Mari actori de comedie, intitulată Nicu Constantin in memoriam (20 septembrie 2009, Radio Romania Actualități), în regia lui Ion Vova. Realizator: Vasile Manta. 

nicu constantin ion vova vasile blendea mihai ciuca cristina stamate

Nicu Constantin, Ion Vova, Vasile Blendea, Mihai Ciucă, Cristina Stamate în Studioul T1 al Radiodifuziunii. Fotografie din arhiva Teatrului Național Radiofonic

Un drum încheiat la Eforie Sud

Drumul artistului începuse la malul mării la sfârșitul anilor ʹ30 și se încheia tot aici după 71 de ani, cifră parcă improprie plecării definitive.

A murit într˗o zi de 15 septembrie a anului 2009, cu o oarecare tristețe privind la umorul ne˗umor, la vulgaritatea și lipsa de respect a așa-zișilor umoriști față de publicul lor.

Nu cred să existe coleg, telespectator, iubitor de radio sau cinefil care să nu își amintească de actorul Nicu Constantin, pe care Octavian Sava, care îi scrisese nenumărate texte pentru televiziune și pentru Teatrul de Revistă, îl numea „un matador din marea galerie a comicilor”.

nicu-constantin-foto-mediafax-remember-annie-musca.

Nicu Constantin, laureat al Premiului UNITER, 3 aprilie 2006. Foto: Mediafax

Amintirea actorului binecuvântat la naștere de preot, de părinți și de benefica mare, o vom purta în noi, așa cum a purtat˗o și bunul său prieten, scriitorul umorist Dan Mihăescu:

„Și în casa lui din Eforie se înmulțesc vara musafirii ca pe trecerea de pietoni. Am fost acolo și în cazul meu a împins ospeția până dincolo de moarte. Mi-a arătat un cavou somptuos, o minipiramidă dobrogeană, la malul mării și mi˗a zis că dacă n-am unde să-mi fac veacul, mă invită să stau cu el având spațiu excedentar. Am stabilit în deplin consens că nu trebuie să ne grăbim.” (Cristian Brancu, Ochelarii miraculoși, București, Editura Cuvântul, 2000)

Fragmente din emisiunea Mari actori de comedie, ediție specială, Nicu Constantin in memoriam, regia: Ion Vova. Realizator: Vasile Manta. Data difuzării: 20 septembrie 2009, ora 15.07, Radio Romania Actualități



Cristina Stamate despre Nicu Constantin

Stela Popescu despre Nicu Constantin

Cuplete umoristice cu Nicu Constantin, realizator: Silvia Cusursuz, emisiune difuzată la Radio Antena Satelor, 2012

Nicu Constantin la emisiunea „Maeștri”, realizator: Lenormanda Florențiu, Atlas TV Focșani

annie musca revista teatrala radio

Annie Muscă

Grafică, ilustrații și editare multimedia: Costin Tuchilă.

Vezi: arhiva rubricii Remember

costintuchilaREMEMBERalecu croitoru,andrei blaier,annie muscă,annie muscă biografii,aurel miheleș,aurelian andreescu,bibanul,cinefil,comedian,costin tuchilă,cristina stamate,dan mihăescu,dem rădulescu,dinamo,eforie sud,evocare nicu constantin,filmografie nicu constantin,george vraca,gică petrescu,horațiu mălăele,ioan movilă,ion vova,mari actori de comedie,mircea mureșan,nicolae corjos,nicu constantin,nicu constantin și alexandru lulescu,portret nicu constantin,rapid,roluri nicu constantin,scandal la boema,silvia cusursuz,stela popescu,teatrul tănase,totul pentru fotbal,umor românesc,vin cicliștii,volume de annie muscă
Remember, rubrică de ANNIE MUSCĂ Astăzi, 31 iulie 2014, ne amintim de actorul Nicu Constantin (31 iulie 1938–15 septembrie 2009). Nume de  Revistă Un comedian de excepție, un artist cult, „un Harold Lloyd”, cum îl numea bunul său prieten, Dan Mihăescu, sau „Optinova‘‘, etern botezat de același umorist pentru ingenua figură ce...