Cronică de teatru de ȘERBAN CIONOFF

cronica euro savoy revista teatrala radio

Dacă tot ne-au făcut-o (sau ne-am făcut-o?) anul acesta la Eurovision, ce și-au zis cei care alcătuiesc inimoasa trupă a Teatrului de Revistă ”Constantin Tănase’’: ia să le arătăm cum se face un concert spectacol, ca la noi, la Savoy! Așa s-a născut acest festival al bunului gust și al frumuseții care se numește atât de nimerit: Euro Savoy. Un dialog, pe strune și pe clape, un dialog al unor voci lirice de excepție, un dialog al dansurilor și al vorbelor în dungă – adică spuse cum trebuie și pentru cine trebuie – despre care nu v-aș putea spune, la rândul meu, decât că este o încântare.

euro savoy jpg

Aș dori, în mod deosebit, să remarc atât calitatea repertoriului , cât și echilibrul fericit între să-i spun așa ”elementul național’’ și ”piesele din repertoriul european sau internațional’’. Fapt cu atât mai demn de reținut atâta vreme cât, pe la noi, unii cântăreți și unele formații țin cu orice preț să fie în trend, adică să ne spargă timpanele (și la propriu și la figurat!) cu niște însăilări onomatopeice, vulgare, zgomotoase, țipătoare, care numai a melodie nu seamănă. Și asta numai și numai pentru că se cântă pe la nu știu ce spectacol și de către nu știu ce fițoase fețe anonime, iar noi, firește, trebuie să le ținem isonul. În schimb, piese valoroase, durabile, din repertoriul unor interpreți cu adevărat reprezentativi români sau străini sunt uitate sau de-a dreptul ignorate. Ca să nu mai vorbesc de tezaurul muzicii ușoare românești peste care unii trec cu o vinovată nepăsare preferând să se etaleze cu niște giumbușlucuri fițoase, doar-doar de vor avea un loc acolo, în foarte-iute pieritoarea galerie a consumerismului și a kitsch-ului demi-monden…

Monica Anghel

Monica Anghel

De aceea, nu pot decât să salut ideea rostită în fața publicului – ”Nu vrem să vă aducem pe scenă vedete, ci valori” –, pe care acest concert spectacol a confirmat-o pe deplin. Este, desigur, meritul celor două reputate interprete, Monica Anghel și Luminița Anghel, care au dovedit de-acum buna știință a alcătuirii repertoriului. Știință și vocație pe care le-au confirmat în chip admirabil și cele două recitaluri pe care le-au susținut cei doi tineri interpreți, Adriana Gavrilă și Alin Gheorghișan. Fiecare dintre ei dovedindu-ne că valoarea nu așteaptă ca vârsta să o măsoare. Aș mai face o mențiune aparte atât pentru Adriana Gavrilă, o voce expresivă, cu o capacitate aparte de a nuanța subtilitățile melodice, ca și pentru explozivul și captivantul Alin Gheorghișan. Și fac asta pentru cel puțin două motive. În primul rând pentru că amândoi sunt laureați ai unui festival care poartă numele neuitatului Aurelian Andreescu, el însuși personalitate emblematică a Teatrului de Revistă ”Constantin Tănase’’. În ceea ce o privește pe Adriana Gavrilă doresc să o felicit pentru că a tălmăcit într-un mod aparte piesa Of, inimioară, scrisă de regretatul Edmond Deda, care, după cum ne amintim, a fost și el, ani la rând, o prezență de marcă pe scena și în viața aceluiași teatru. Ceea ce – pentru mine și sunt convins nu doar pentru mine este un omagiu adus înaintașilor din a căror lecție generoasă învață ei, tinerii artiști de azi și pe care vor să o sporească și să o ducă mai departe. Mi-aș mai permite chiar o sugestie pentru Adriana Gavrilă și anume să încerce să dea o versiune nouă unei piese care, zic eu, se potrivește de minune vocii sale și stilului său. Mă gândesc la acea răvășitoare melodie cu titlul După noapte, vine zi,’ scrisă de Aurel Giroveanu pe versurile lui Tudor Mușatescu și care, cu ani în urmă, a fost una dintre piesele de mare succes ale unei cântărețe care se afla la început de carieră, Angela Similea. Este o melodie pe care, sunt convins, tânăra solistă are mari șanse să o tălmăcească într-o variantă personală.

Adriana Gavrilă

Adriana Gavrilă

Iar, pentru că am făcut o anume referire la tradițiile Teatrului ”Constantin Tănase’’ era de așteptat să mă opresc, în mod deosebit, la specia cupletului. Specie pretențioasă, cu multe capcane de tot felul care, după cum prea bine se știe, a fost unul dintre punctele forte ale acestui for al artei adevărate, în buna tradiție deschisă de Constantin Tănase și continuată de Stroe și Vasilache, de Mircea Crișan sau de Toma Caragiu, Horia Șerbănescu și Radu Zaharescu, de Stela Popescu și Alexandru Arșinel, de Alexandru Lulescu și Nicu Constantin, ca și de Nae Lăzărescu și Vasile Muraru, atât pe scena Teatrului ”Tănase”, cât și pe alte scene de renume. Firește că nici de data aceasta cupletul ”cu à propos’’ nu putea lipsi din spectacol. Și chiar dacă, acum, Alexandru Arșinel, un clasic al genului, a preferat să fie solist vocal – sincere felicitări pentru piesa Samba, al cărei autor și interpret a fost! –, această misie a revenit Anei Maria Donosa. Frumoasa și distinsa artistă care a făcut oficiile de gazdă, în calitate de prezentatoare a spectacolului și care a excelat cu un cuplet ”la țanc’’, în care, plecând de la felurite povești din istoria nescrisă a Eurovisionului, duce lucrurile ceva mai departe, așa încât umorul de bună calitate și șarmul interpretării s-au regăsit într-o inspirată convergență.

Alin Gheorghișan

Alin Gheorghișan

Nu aș putea încheia aceste notații fără mențiuni speciale atât pentru corpul de balet și pentru coregraful Cornel Popovici, pentru orchestra teatrului și pentru dirijorul Dan Dimitriu, ca și pentru ambianța scenică pe care a creat-o Ana Iulia Popov.

Alexandru Arșinel

Alexandru Arșinel

Aș avea, desigur, multe feluri de a încheia aceste notații, dar prefer să o spun direct, fără cine știe ce întorsături de fază: mergeți neapărat să vedeți acest regal de frumusețe, de armonie și de bun gust care este concertul-spectacol Euro Savoy și, cu siguranță, îmi veți da dreptate!

 

logo revista teatrala radioCronici și articole de Șerban Cionoff: „Istoria teatrului universal”, debut de bun augur

Dialoguri între două singurătăți paraleleserban cionoff

Despre „Loser”-i numai de bine!

Dan Puican, un monstru sacru al Radioului, se mărturisește

„Lipsesc doi morți VIP!!!”

Cinci personaje în căutarea unei mâini de ajutor

Gina Patrichi: o actriță ca o metaforă, ca un fior, ca o iubireDouă personaje care și-au găsit autorul

Niște oameni care stau de vorbă. Punct!

Irina Petrescu, asemenea unei unde, asemenea unui vis

Un vis de vară în raza marelui Will

La Institutul Cultural Român din Londra, se povestesc adevăratele povești despre români

Ştefan Iordache – omul și actorul nemuritor

„Banii din cer” nu aduc (numai) fericirea!

„Şi totuși, ce frumos era cândva!”

Gară pentru 4

Nenea Tudorică sosește în fiecare seară!

Gaițele vechi și noi

Casanova, sens sau non-sens

„Un baladist care, până și în miezul zilei, se visează pe scândurile scenei’’

costintuchilaCRONICA DE TEATRUAdriana Gavrilă,alexandru arsinel,Alin Gheorghișan,elementul național,Euro Savoy,Luminița Anghel,Monica Anghel,revista gen,serban cionoff,stela popescu,stroe și vasilache,teatrul de revista constantin tanase
Cronică de teatru de ȘERBAN CIONOFF Dacă tot ne-au făcut-o (sau ne-am făcut-o?) anul acesta la Eurovision, ce și-au zis cei care alcătuiesc inimoasa trupă a Teatrului de Revistă ”Constantin Tănase’’: ia să le arătăm cum se face un concert spectacol, ca la noi, la Savoy! Așa s-a născut acest...