Cronică de teatru de TUDOR SICOMAȘ

cronica de teatru tudor sicomas lut teatrul national bucuresti

Lut de Marijke Schermer, regia: Vlad Massaci, Teatrul Național „I. L. Caragiale” din București 

„Poate că nu este unul dintre subiectele cele mai dorite pe o scenă de teatru, de unde publicul vrea să plece încărcat cu o energie solară, dar cred că multe lucruri din sufletul femeii şi al bărbatului se regăsesc în melancolia şi în lirismul acestei piese”, spune Irina Movilă în caietul-program al spectacolului Lut de la Teatrul Naţional „I. L. Caragiale” din Bucureşti. Poate părea că ia apărarea spectacolului. Dar vă spun că nu este cazul. Nu este nevoie ca Lut să aibă un avocat al apărării, căci este unul din acele exemple rare de spectacole care se susţine prin simpla sa existenţă. Şi asta datorită atât regiei inspirate a lui Vlad Massaci, cât şi prin jocul actorilor.

cronica si imagini din spectacolul lut de Marijke Schermer tnb

Imagini din spectacolul Lut de Marijke Schermer, regia: Vlad Masssaci, Teatrul Național „I. L. Caragiale” din București. Foto: Florin Ghioca. Sursa: TNB 

În primul rând, trebuie menţionat că Vlad Massaci – creator al atâtor spectacole după texte de teatru contemporan – este la prima creaţie pe o scenă a Teatrului Naţional din Bucureşti. Şi ce creaţie! Alegerea textului pare să fie întâmplătoare, dar nu este aşa. Poate că, la prima vedere, o „tragedie în 5 acte” (aşa cum îşi numeşte Marijke Schermer piesa), a cărei acţiune se petrece într-o mlaştină de lut din nordul Olandei nu pare să impresioneze publicul bucureştean care caută atât de mult comedia. Cu toate acestea, spectacolul lui Massaci reuşeşte să scoată textul din zona lui geografică şi să îi dea o aură universal-valabilă. Chiar şi pentru spaţiul oarecum mai luminos al ţării noastre. Scenografia (reprezentând mlaştina de lut printr-un material moale întins pe întreaga suprafaţă a scenei, împreună cu o casă ca cea a păpuşilor), alături de light design-ul şi proiecţiile video, create de Andu Dumitrescu subliniază starea gri, înnegurată şi grea dată de ploile permanente şi de mlaştina lutoasă olandeză. În plus, un ochi atent poate observa relaţiile pe care regizorul le-a creionat între personaje, prin apariţiile acestora din diverse colţuri ale scenei şi ale casei construite pe scena Sălii Atelier.

irina movila lut

Irina Movilă în spectacolul Lut 

Din nou, Irina Movilă mă surprinde în rolul principal, Dora. Deşi, pe alocuri, am surprins flash-uri din personajul Marta, din Neînţelegerea lui Camus, actriţa a reuşit să îmbine momentele dramatice, aproape de tragedia greacă antică, cu accente uşor ironice, care au adus pe buzele spectatorilor un zâmbet amar. Continuă, deci, să rămână una dintre favoritele mele, atât în rolurile comice, cât şi în cele mai sumbre.

Natalia Călin

Natalia Călin

Cel de-al doilea personaj feminin al spectacolului, Nele, i-a fost încredinţat Nataliei Călin. O actriţă cu multe valenţe, pe care am descoperit-o odată cu spectacolul lui Radu Afrim, Hoţi, unde a reuşit să mă impresioneze într-atât de mult, încât am început să o caut şi în alte distribuţii. Şi iată că nici în Lut nu s-a lăsat mai prejos. Cu fineţe a creionat un personaj extrem de interesant. Nele, sora mai mică a Dorei, mereu năpăstuita şi ratata familiei, cu zeci de frustrări pe care, în momentele de disperare le afişează, fără a deveni însă patetică şi păstrându-şi un anumit şarm comico-ironic. Cristina Constantinescu întregeşte trio-ul feminin al spectacolului, prin interpretarea fetiţei Dorei, ciudata Imme. Deşi fără mult text, tânăra actriţă demonstrează că, deşi este la început de drum, are talentul de a transmite emoţie publicului şi de a crea chiar un personaj de compoziţie.

claudiu istodor

Claudiu Istodor

Bărbaţii, în această piesă şi în acest spectacol sunt, oarecum, defavorizaţi, atât ca număr, cât şi din punct de vedere al consistenţei. În prim-plan se află Titus, bărbatul Dorei, cu care relaţia este incertă – sunt sau nu căsătoriţi, au sau nu un copil – şi pe care Claudiu Istodor, cu vocea sa inconfundabilă îl construieşte cu atenţie la detaliile gesturilor, ale intonaţiilor şi intenţiilor. Nu în ultimul rând, Mircea Rusu este Vink, amantul demult pierdut al Dorei. Aşa cum şi-a obişnuit publicul, actorul îşi foloseşte acel tip de vorbire într-o măsură şuierat, printre dinţi, cu multă ironie şi, poate, chiar răutate, făcând din personajul său un om greu de privit şi de acceptat – exact aşa cum îl descriu celelalte personaje.

Mircea Rusu

Mircea Rusu

Un loc aparte ocupă ilustraţia muzicală aleasă de Vlad Massaci şi Andu Dumitrescu. Căci într-un colţ al casei tronează un pick-up vechi din interiorul căruia se aud diverse melodii de rock’n’roll, canţonete şi multe altele, muzică ce ajută transformării personajelor şi trecerii de la o scenă la alta.

Matei Vişniec spunea într-un foarte scurt interviu: „Veniţi la Teatrul Naţional, căci se petrec lucruri minunate!”. Poate că nu toate spectacolele acestei instituţii merită atenţie. Dar, cu siguranţă, Lut este una dintre excepţii. O excepţie care a reuşit să mă convingă şi să mă facă să mă gândesc la destinul omului pe pământ. O tragedie modernă cu un rezultat cathartic impresionant.

Lut de Marijke Shermer, regia: Vlad Massaci. Distribuția: Dora: Irina Movilă; Vink: Mircea Rusu; Nele: Natalia Călin; Titus: Claudiu Istodor; Imme: Cristina Constantinescu. Scenografia: Andu Dumitrescu. Ilustrația muzicală: Vlad Massaci, Andu Dumitrescu. Lighting design și video: Andu Dumitrescu. Regia tehnică: Laurențiu Andronescu, Cristian Paraschivescu. Teatrul Național „I. L. Caragiale” din București, Sala Atelier.

Următoarele spectacole: 18, 19 (premiera oficială), 23, 25 februarie 2016, 6 martie 2016, ora 20.00, Sala Atelier. 

Bilete online: click aici.

Vezi și: „Lut” de Marijke Schermer, o terifiantă poveste de dragoste cu două despărţiri

Tudor Sicomaș

Tudor Sicomaș

logo revista teatrala radioVezi și: O farsă cât se poate de reală, cronică de teatru de Tudor Sicomaș

Cea mai frumoasă pledoarie pentru libertate, cronică de teatru de Tudor Sicomaș

Arhiva rubricii Cronica de teatru

costintuchilaCRONICA DE TEATRUclaudiu istodor,Cristina Constantinescu,cronică de teatru rtr,Irina Movilă,lut de Marijke Schermer,matei vișniec,mircea rusu,Neînţelegerea lui Camus,teatrul national radiofonic,tudor sicomas,vlad massaci
Cronică de teatru de TUDOR SICOMAȘ Lut de Marijke Schermer, regia: Vlad Massaci, Teatrul Național „I. L. Caragiale” din București  „Poate că nu este unul dintre subiectele cele mai dorite pe o scenă de teatru, de unde publicul vrea să plece încărcat cu o energie solară, dar cred că multe lucruri...