de PUȘA ROTH

trilogia orestia de eschil cristian munteanu pusa roth fonoteca de aur

mari spectacoleLuni, 27 ianuarie 2014, la ora 0.30, în seria „Mari spectacole” de la Radio România Cultural, Teatrul Național Radiofonic va difuza un spectacol de referință din Fonoteca de Aur, aproape semicentenar: Orestia de Eschil, în regia lui Cristian Munteanu, o înregistrare care, ascultată azi, rămâne ologo rrc excelentă versiune a trilogiei eschiliene, realizată în spirit modern, dar conservând cu atenție structura, sensurile, poate chiar aspectul magic, resimțit astăzi, al tragediei antice. Traducere de Alexandru Pop (Alexandru Miran, prima traducere a autorului). În distribuție: Vasile Gheorghiu (Oreste), Ileana Predescu (Cassandra), Gilda Marinescu (Electra), Mircea Albulescu (Agememnon), Leopoldinacristian-munteanu eschil Bălănuţă (Atena), Dan Nasta (Egist), George Oancea (Apollo), Nicolae Luchian-Botez (Corifeul), Lucia Mureşan (Corifeea Eumenidelor și Choeforelor), Emil Liptac (Solul), Jean Reder (Primul bătrân), Petre Dragoman (Al doilea, Cristina Tacoi, Maria Marcelos, Doina Mavrodin, Isabela Gabor, Luiza Marinescu, Letiţia Buzdugan (Corul Eriniilor și Choeforelor), Ion Anastasiad, Ion Ilie Ion, Mircea Medianu, Traian Marinescu, Paul Nadolschi, Nicolae Crişu (Corul bătrânilor). Regia muzicală: Marga Capitanovici. Regia tehnică: ing. Tatiana Andreicic. Data difuzării în premieră: 28 aprilie 1966.

Tragedia lui Eschil (525 î.Hr.–456 î.Hr.) consfinţeşte, poate, un paradox. Reprezentând o manifestare umană extremă, înfăţişând fapte care, în ordinea firii, sunt teribile, ea păstrează o formă şi un echilibru desăvârşite. Eschil reuşeşte să realizeze un raport deplin între cauză şi efect, spune Vito Pandolfi în Istoria teatrului universal. Substratul iniţial îi oferă, el însuşi, premisele evoluţiei de la o structură rituală la viziunea profetică din Prometeu înlănţuit, singura păstrată din trilogia dedicată eroului. Zeus îi domină pe titani, dar nu-i poate înfrânge.

orestia de eschil cristian munteanu pusa roth fonoteca de aur

Fragilitatea fiinţei umane poate fi, în vechea tradiţie homerică, prima consecinţă a predestinării. Numiţi predestinarea, printr-un paralelism cu lumea zeilor din Olimp, atât de vie în imaginaţia grecilor, blestem sau fatalitate. Blestemul fratricidului din Cei şapte contra Tebei, blestemul posibilei catastrofe în Perşii, paricidul care ameninţă figura lui Oedip sau tentaţia crimei transmisă ereditar în neamul Atrizilor din care face parte Agamemnon. Toate acestea constituie pentru tragedie cadrul legitimităţii mitologice sub care este aşezată dezbaterea morală. În fond, pare a spune Eschil, în cer şi pe pământ, lumea este alcătuită din trădări: trădarea aproapelui, trădarea rudei de sânge, trădarea sentimentelor sau dezertarea de la condiţia umană prin lanţul de crime prevestit de zei.

aischylos eschil revista teatrala radio

Eschil

A afla originea lucrurilor înseamnă deopotrivă a săvârşi un act iniţiatic şi mai ales a cunoaşte calea de a-l transmite semenilor. Din această perspectivă, ultima trilogie a lui Eschil, Orestia, este, scrie Vito Pandolfi, „prima mare frescă a umanităţii şi a destinului ei, cu cer şi pământ laolaltă, cu deplină conştiinţă, într-o elaborare ilustrată de figurile sale, oglindind lumea lui, Atena lui, cu respectivele împrejurări istorice.” (Istoria teatrului universal, vol. I, București, Editura Meridiane, 1971).

oresteia aischylos

Planul mitic şi religios parcurge etapele unei expresive umanizări. Odată cu generaţia lui Eschil, se petrece căderea eroilor din mit în istorie. Primul act al trilogiei Orestia, Agamemnon, se desfăşoară rapid, precipitat. Fastul sosirii regelui în cetatea Argos nu este de natură să întârzie desfăşurarea teribilelor întâmplări. Deşi tragedia îi poartă numele, Agamemnon este un personaj episodic. Spectatorul îl vede doar în scena covorului de purpură, culoarea având desigur funcţie simbolică. Regele ezită să calce pe „drumul de purpură” aşternut de Clitemnestra. Detaliul se va lămuri îndată în profeţia Cassandrei, luată ca pradă de război de Agamemnon. Citeşte integral în pagina Teatrul Naţional Radiofonic. Fragment din spectacol.

costintuchilaTEATRUL NAȚIONAL RADIOFONICaischylos,alexandru miran,cei șapte contra tebei,cristian munteanu,eleusis,fatalitate,gilda marinescu,grecia antică,ileana predescu în cassandra,olimp. originea lucrurilor,oreste,persii,piese regizate de cristian munteanu,profeţia cassandrei,teatru antic
 de PUȘA ROTH Luni, 27 ianuarie 2014, la ora 0.30, în seria „Mari spectacole” de la Radio România Cultural, Teatrul Național Radiofonic va difuza un spectacol de referință din Fonoteca de Aur, aproape semicentenar: Orestia de Eschil, în regia lui Cristian Munteanu, o înregistrare care, ascultată azi, rămâne o...