Cronică de festival de MARIANA CIOLAN

cronica de festival miturile cetatii

Publius Ovidius Naso

Publius Ovidius Naso

Într-un festival intitulat ”Miturile cetății”, unde ”cetatea” este urmașa anticului Tomis, aproape că ar fi fost o impietate ca, la bimilenara sa comemorare pe plan mondial, de aici să lipsească Publius Ovidius Naso, personaj legendar prin excelență al locului, poetul adulat la Roma dar sughiunit din vrerea împăratului Octavian Augustus pe aceste meleaguri, unde după opt ani de chin fizic și psihic și-a sfârșit traiul pământean spre a începe o existență întru eternitate, opera sa bogată, devenind izvor de inspirație într-o perpetuă circulație a motivelor și temelor ei. Și chiar o privire asupra acestei moșteniri rămase de la Ovidiu, o radiografiere din câteva perspective contemporane a zestrei culturale și literare pe care a lăsat-o omenirii spre îndestulătoare hrană acest clasic al literaturii latine, a fost punctul de start al omagierii sale în festivalul internațional de teatru desfășurat la Constanța între 19 și 27 iunie 2017. Mă refer la o foarte selectă sesiune de comunicări derulată duminică, 25 iunie, dimineața, sub genericul ”2000 de ani pontici”. A fost organizată de Teatrul de Stat din Constanța, în parteneriat cu prestigioase instituții de cultură din oraș: Muzeul de Istorie și Arheologie (care a găzduit evenimentul), Universitatea ”Ovidius”, Biblioteca Județeană Constanța.

Statuia lui Ovidiu la Constanța

Statuia lui Ovidiu la Constanța

Conferențiarii, intelectuali de vază ai orașului, au conferit pe drept cuvânt o înaltă dimensiune culturală festivalului prin subiecte pe cât de variate, pe atât de incitante. Dr. Corina Apostoleanu, director al Bibliotecii Județene, a îmbrățișat o perspectivă globală (”Mărturia spirituală ovidiană în spațiul dobrogean”), iar prof. univ. dr Cristina Tamaș, decan al Facultății de Litere din cadrul Universității care poartă numele poetului, a vorbit despre ”Ovidius în literatura română”. Cu referiri mai precise la domeniul teatrului, s-au dovedit comunicările susținute de Traian Cliante, directorul MINAC (”Mărturii despre teatru în antichitate, pe actualul teritoriu al Dobrogei”), de conf. univ. dr. Ștefan Cucu (”Ovidius, personaj în dramaturgia românească”) și de Anaid Tavitian, consultant artistic, moderatorul simpozionului (”Ovidius la Teatrul de Stat din Constanța”), în timp ce conf. univ. Aurelia Lăpușan a lansat ”Un punct de vedere jurnalistic: despre Petru Vulcan, fondatorul la 1898 al primei reviste de cultură dobrogene”, care, și aceea, a împrumutat numele poetului ”iubirilor gingașe”.

Imagine din spectacolul Teatrului Astragali din Lecce

Imagine din spectacolul Teatrului Astragali din Lecce

Ultimele trei zile de festival au adus în fața publicului o ”triadă” teatrală, ca un exemplu viu de valorificare artistică îndrăzneață a operei literare a scriitorului omagiat. Începutul l-au făcut foarte tinerii actori italieni de la Teatrul Astragali din Lecce. Odată cu lăsarea nopții, au așteptat publicul în zona ruinelor din jurul mozaicului roman unde, la lumina câtorva lumânări, au demarat un spectacol care îmbina expresivitatea corporală (cu oarece nuanțe expresioniste) și rostirea, în italiană, în engleză dar și cu câteva sintagme în română, a unui text de real impact contemporan privitor la condiția femeii. Hrănit foarte liber din capodopera ”Metamorfoze”, spectacolul, care reevaluează raportul de forță între om și divinitate, într-o metaforă a drumului din întuneric către lumină, nelipsit de câteva momente de grație interpretativă, dar și de unele tratări destul de modeste, a continuat în mai multe spații de joc până în Piața străjuită de statuia poetului veșnic îngândurat, în fapt cel dintâi poet cunoscut care a creat în aceste locuri.

Emil Boroghina

Emil Boroghină

Rodul său literar pontic, faimoasele astăzi ”Tristele” și ”Ponticele” sunt axul unei monodrame ce ne-a fost înfățișată în spațiul confortabil și intim al teatrului de păpuși, aflat într-o clădire a comunității grecești situată chiar pe țărmul care a inspirat aceste elegii și scrisori cuprinse de disperare copleșitoare, amestecată cu infinită speranță umană, ceea ce a născut din start un fior, o stare frisonantă pentru public, atâta cât a fost el, la ceas fierbinte de după-amiază, dar care a savurat aproape cu evlavie această nouă propunere artistică. Spectacolul multimedia l-a avut în centrul lui pe neobositul menestrel modern al ultimilor ani, actorul Emil Boroghină și este o coproducție la modul deliberat omagială a Teatrului de Stat din Constanța și a Teatrului Național din Craiova, pe care acest actor l-a condus cu ani în urmă spre gloria pe cinci continente. Regizoarea Alina Hiristea a conceput spectacolul ca fiind o contemplare a propriei creații a poetului prin prisma nefericitului său destin. De la înălțimea detașării, a desprinderii de contingentul atât de nuanțat înfățișat în cele cinci cărți care alcătuiesc ”Tristia” și în cele patru din ”Pontica”, în drumul spre eternitate… Ideea este sugerată de o proiecție video din fundalul ce devine apoi un permanent comentariu sensibil al nuanțelor mereu șlefuite prin rostirea interpretului care, dincolo de o voluptuoasă aparentă monotonie, îndeamnă să descoperim prin aceste versuri de jale și de nostalgie și prin îndureratele scrisori de la Pontul Euxin un univers de trăiri profunde, clocotitoare, dominate de dorul fără margini de soție, de jinduirea de a-și revedea prietenii, patria, tot mai îndepărtată, teritoriu de ideal contrast cu o geografie neprietenoasă atent descrisă și o umanitate ostilă, unde sentimentul înstrăinării este acut resimțit până la identificarea cu condiția de ”barbar”, la contopirea cu imaginea străinului.

Ovidiu, ”Metamorphoze”, ediție George Sandy's, 1632

Ovidiu, ”Metamorfoze”, ediție George Sandy’s, 1632

Ca un veritabil finis coronat opus, festivalul s-a încheiat printr-un regal, artistic și cultural, anume prin poemul teatral inspirat de una dintre operele capitale ale lui Ovidiu, ”Metamorfoze”, acea poveste a lumii prin două sute cincizeci de legende în versuri, de la facerea ei la apoteoza lui Caesar. Prima mare atracție pentru public a fost faptul că la direcția de scenă a spectacolului se află nimeni altul decât Silviu Purcărete, și domnia sa un nume mitic în istoria teatrală a constănțenilor. El a lăsat o urmă de neșters prin montarea cu ”Legendele atrizilor” printre ruinele Histriei, rămasă indiscutabilă piatră de hotar în Serile de teatru antic, inițiate aici în anii ’70, ca lovitură de maestru a regizorului foarte tânăr atunci, despre care îmi vorbea cu o admirație neștirbită după atâția ani veterana trupei din Constanța, venerabila actriță Ileana Ploscaru, atunci interpretă dăruită în acea reprezentație unicat, acum spectatoare încărcată de pioasă amintire.

Metamorfoze

Metamorfoze

Atracția pentru numerosul public era firește dublată de o mândrie locală rezultând din faptul că se poate reprezenta aici acest spectacol-emblemă al țării, spectacol de patrimoniu pentru Teatrul Național din Sibiu, a cărui trupă l-a jucat la Constanța cu profesionalismul, dăruirea, disponibilitatea devenite și ele un mit teatral modern, ca și figura tutelară a directorului acestui teatru, actorul și profesorul Constantin Chiriac, prezent alături de actori pentru reprezentațiile din festivalul constănțean ale acestui spectacol montat pentru prima dată în curtea de la Abbaye de Neumunster, spre a marca deschiderea Capitalei Culturale Europene Luxemburg 2007, unde Sibiu a fost asociat.

Metamorfoze 2

Metamorfoze

Spectacolul, prezentat ulterior la FITS 2009, reluat cu un succes formidabil chiar și anul acesta în contextul aceluiași uriaș festival sibian, a plecat de altfel la Esch (pentru sărbătorirea unui deceniu de la dubla titulatură culturală europeană) imediat după cele două reprezentații care au avut loc la Constanța. Mai precis în ambianța nemijlocită a fostului Pontus Euxinus, în acele zile o Mare Neagră foarte departe de urgiile trăite de poetul antic pe aici. Cu imaginea macaralelor și a vapoarele ancorate la Poarta 1 a Portului Tomis, uriașul supradecor sau metadecor, tulburătorul mesaj al spectacolului se descifra pe îndelete, cu încărcătura lui de poezie și caldă umanitate, de luciditate și de comprehensiune față de tot ce poate ascunde sau dezvălui străfundul sufletului. Se descifra prin parcimonioasa selecție de versuri rostite în original, în latina clasică, dar mai ales grație sugestiei uluitoarelor imagini desenate pe fundalul unui cer înroșit de flăcările uriașe ale torțelor, mirosului valurilor din apropiere și al apei în care, scufundați ca în materia primordială, interpreții recreează spațiul și timpul unor sentimente dincolo de spațiu și de timp, sub bagheta vrăjită a lui Purcărete, care te îndeamnă ”să vezi și tu enorm și să simți monstruos”, sub puterea ambientului sonor învăluitor și înălțător. S-a putut observa un public cu adevărat fascinat de acest spectacol de inconfundabilă marcă de noblețe a unui Purcărete foarte inspirat, alături de o garnitură de colaboratori de mare vază, scenografii Helmuth Stürmer (decor) și Lia Manțoc (costume), compozitorul Vasile Șirli (muzica), scriitorul Alan Garlan (scenariu). Un lucru care te legitimează să visezi frumos, cu ochii deschiși, la o viitoare ediție de festival la malul mării. Ca spectator și, mai ales, ca organizator.

Vezi și: Dana Dumitrescu: ”Spațiul dobrogean oferă un decor extrem de potrivit pentru spectacole de teatru”, interviu realizat de Mariana Ciolan

logo revista teatrala radioCronici, reportaje și interviuri de Mariana Ciolan:

Pălăria florentină

„Solitaritate”, un strigăt contemporan

„Blackbird” la UnTeatrumariana ciolan

Teatrul Tineretului în turneu la Bucureşti

„Titanic Vals” deschide anul teatral la „Odeon”

„Construim poduri, trecem graniţe”…

Sincronism european, cronică la spectacolul O poveste ciudată cu un câine la miezul nopţii

Strălucire și sens, cronică la spectacolul Cabaret

Lucian Vărșăndan: „Creșterea trupei Teatrului German din Timișoara este principalul nostru obiectiv”

Annie Muscă: „O lună dedicată unei actrițe inconfundabile”

Spre lumea largă… 

Shakespeare al tuturor

Cei doi Richard…

FITS 2014. Flash – Începutul

FITS 2014. Flash – Orașul pe scenă

FITS 2014. Flash – Omul-spectacol

FITS 2014. Flash. Bursa de spectacole – construind viitorul

Amintiri cu actori, amintiri despre actori: George Constantin

Annie Muscă – biograful și personajele sale

Mircea Cornișteanu: „Robert Wilson vorbește o altă limbă teatrală, pe care nici noi, nici alții nu o cunoaștem”

Eveniment: „Rinocerii” la Teatrul Naţional din Craiova

Saviana Stănescu pe scena Teatrului Odeon – interviu

Festivalul Internaţional de Teatru de la Oradea se deschide cu „Muzicanţii din Bremen”

Orădenii în festival

Premieră la Întâlnirile Internaționale de la Cluj-Napoca

Moartea pentru patrie sau râsu-plânsu… la bloc

Pledoarie pentru teatru

Aniversare Ștefan Mihăilescu-Brăila

Aniversarea a 10 de ani de audiții la Majestic

Bocsárdi László: „Dacă un spectacol de astăzi este și poetic, nu se strică teatrul”, interviu

Aura Corbeanu: „«Clipe de viață», un omagiu adus de artiști importanți din România colegilor lor”, interviu

„Adunarea păsărilor” la Teatrul „Țăndărică”

La Teatrul Excelsior, in focus: tinerii, cronică de teatru

Lucian Vărșăndan: „«Bremen», un spectacol în viziune ludică”, interviu

Constantin Chiriac: „Noi suntem aici pentru dialog”, reportaj

Școlile și academiile de teatru împreună, cronică de festival

Un spectacol-eveniment: „Dialog imaginar cu Anton Pann” de Pușa Roth

Ecouri FITS 2015, cronică de festival

Spectacolul-lectură la Teatrul „Nottara” – interviu cu Mădălina Negrea

Doina Lupu: „Gala Tânărului Actor – HOP 2015, o ediție cu multe noutăți”, interviu

Mircea M. Ionescu: „Există dramaturgie română. Trebuie doar să fie citită”, interviu

Luminița Puiuleț despre „Antisocial” și alte proiecte teatrale ale studenților sibieni

Alexandru Darie: „«The Bach Files», o poveste despre iubire și căutarea de sine”, interviu

Gala Tânărului Actor HOP în primele zile, reportaj

În căutarea actoriei în stare pură…, cronică de teatru

Festivalul de Teatru Scurt 2015, o ediție atipică, cronică de teatru

„Mai tare decât moartea e iubirea”, recital Emil Boroghină la Tel Aviv, interviu

Lucian Vărșăndan despre „Fuchsiada”, interviu

Petru Hadârcă: „Ne propunem să continuăm proiectul de teatru românesc pe ambele maluri ale Prutului”, interviu

„Omul din La Mancha” – celebrare pe scena FITO, interviu cu actorul Daniel Vulcu

Tragos – „un festival al iubirii de teatru”, interviu cu criticul de teatru Doru Mareș

Festivalul Tânăr de la Sibiu, interviu cu Adrian Tibu

Festivalul Internațional de Teatru pentru Publicul Tânăr Iași își onorează titlul de festival european, interviu cu Oltița Cîntec

Tudor Lucanu: „Îmi plac poveștile care să mă emoționeze mai întâi pe mine”, interviu

Liviu Timuș: „Teatrul a prins din nou viață, interviu

Festivalul Național de Teatru – în jurul scenei, cronică de teatru

La Teatrul „Nottara”, plăcerea lecturii continuă, cronică de teatru

Trupa Arcadia – două spectacole, două festivaluri, cronică de teatru

„Omul care mânca lumea” la Teatrul de Artă, cronică de teatru

George Albert Costea: „Un gen inedit deocamdată pentru Craiova”, interviu

Claudiu Goga: „«Dansând în noapte» este un spectacol care propune un stil”

Teatrul „Sică Alexandrescu” din Brașov – scenă a dramaturgiei contemporane, cronică de festival

Aplauze pentru Lena… la București, cronică de teatru

Trupa românească permanentă din Oradea a împlinit 60 de ani!, cronică de teatru

Lucian Vărșăndan: „Spectacolul «De fapt e frumos» aduce în prim-plan o realitate specifică oamenilor tineri, dar nu numai lor”, interviu

Alexandru Gherman: Proiecte de film și teatru, interviu

Trupa Osonó încheie anul 2015 cu două reprezentaţii la Sfântu Gheorghe, interviu cu actorul și regizorul Fazakas Misi

În căutarea… anului dispărut, cronică de teatru

Vlad Cristache: „Învăluite în umor, problemele grave capătă o valoare mult mai mare”, interviu

Teatrul „Nottara” deschide anul teatral cu un spectacol de Alexander Hausvater, reportaj

„Să fim atenți cum construim prezentul!”, cronică de teatru

Turneul Teatrului Național din Chișinău la București, cronică de teatru

Matei Vișniec: „Fiecare fapt divers are un fel de etaj metafizic”, interviu

Sânziana Stoican: „Caut locul și oamenii cu care să spunem ceva prin spectacolele noastre”, interviu

Teatrul Național din București – între Centenarul Dada și Anul Shakespeare

În retortele trăirii: „Respiră” la Teatrul „Anton Pann” din Râmnicu Vâlcea, cronică de teatru

Teatru la Arhiepiscopia Râmnicului – interviu cu Doina Migleczi

Lucian Sabados: „Am adus întotdeauna la București spectacolele pe care le consider reprezentative”, interviu

Curajul de a-ţi asuma alteritatea: „Eu, Oblio” la Teatrul „Ţăndărică”cronică de teatru

În căutarea „Omului aproximativ”, cronică de teatru

Teatrul la Gala Premiilor Radio România Cultural

Debutul în teatru al regizorului Radu Jude, cronică de teatru

Concursul New Drama prinde contur scenic: „Umbre” la Teatrul Excelsior, cronică de teatru

Doru Mareș despre Festivalul Internațional al Recitalurilor Dramatice „Valentin Silvestru”, interviu

Laura Vlad: „Din dorința de schimbare, putem deveni avizi de putere”, interviu

Deschiderea Festivalului Internațional Shakespeare Craiova, 2016, reportaj

Agenda Festivalului Shakespeare (1) 

Agenda Festivalului Shakespeare (2) 

Agenda Festivalului Shakespeare (3) 

Agenda Festivalului Shakespeare (4)

La Teatrul Național din Timișoara – o stagiune sub semnul diversității

Ada Lupu: „Teatrul este cea mai bună formă de a intra repede în hainele timpului”, interviu

Trupa de teatru școlar NIL la 20 de ani de existență, interviu cu Lucian Vărșăndan

„Oameni obișnuiți” deschide seria premierelor de primăvară la Teatrul Național „Radu Stanca” din Sibiu, interviu cu actrița Ofelia Popii

Sub zodie orădeană: Gala UNITER în 2016

Liceenii au dat… relief pasiunii pentru teatru, cronică de festival

Călin Mocanu: „Festivalul «Teatru, stradă și copil» – puncte forte pe harta culturală a Capitalei, interviu

Actorul Bálasz Attila despre Festivalul Euroregional de Teatru Timișoara, interviu

Mc Ranin: „Tema Festivalului «Babel» 2016 este corpul”, interviu

Sfârşit de partidă pentru un strălucit… început, cronică de teatru

Arhiva rubricii Cronică de festival – 6 cronici despre Festivalul Internațional de teatru de La Sibiu, ediția 2016

„Povestea alfabetului”, un dar la începutul vacanței, cronică de teatru radiofonic

Paul Chiribuță: „Festivalul Internațional al Școlilor de Teatru de la Suceava, o mare sărbătoare a teatrului studențesc european”, interviu

O probă de maturitate: „Incendii” de Wajdi Mouawad, la „Bulandra”, cronică de teatru

Gáspárik Attila: „Într-un teatru național, valorile trebuie păstrate, dar regândite”, interviu

Startul festivalurilor autumnale se dă anul acesta la Timişoara

La Teatrul „Tony Bulandra” din Târgoviște, Shakespeare – o continuă aventură spirituală, cronică de teatru

Miklós Bács: „La Gala HOP, aș vrea să văd actori care să-și clarifice poziția de artiști independenți, creativi”, interviu

„Teatrul și frica”, cronică de carte

Cazul „Nottara”: Final fericit pentru un nou început

UnTeatru. Povestea merge mai departe, cronică de festival

Simplitate și adâncime, cronică de teatru radiofonic

Chris Simion: „În teatrul independent, experiment înseamnă laborator”, interviu

„Călătorie dansantă” alături de Cosmin Manolescu

O celebrare marca UNDERCLOUD, cronică de festival

Arhiva Gala HOP

Festivalul Internațional de Teatru de la Oradea, 2016, interviu cu Victoria Balint

Poveste despre tatăl meu, cronică de teatru

Daniel Vulcu: Scena orădeană la o nouă întâlnire cu Victor Ioan Frunză, interviu

În căutarea autorului, la Întâlnirile Internaționale de la Cluj, cronică de festival

Viorica Samson Manea despre regizorul Aureliu Manea, interviu

Vlad Cristache: „«Suflete moarte» de Gogol, un roman de mare actualitate”, interviu

Citiți-ne, poftiți la teatru!

Teatrul Municipal „Matei Vișniec” din Suceava – anul 1, interviu cu Carmen Veronica Steiciuc

Dedicație cu dragoste: Miriam Răducanu, cronică de festival

Maria Zărnescu: „Un festival este un creuzet alchimic”, interviu

Regia românească, de la act de interpretare la practici colaborative, cronică de carte

Deschiderea primului teatru țigănesc din România, interviu cu Mario Grosu

Eliza Noemi Judeu: „Remodelarea trupei Teatrului «Bacovia» din Bacău este obiectivul meu major”, interviu

În oglinda sufletului, cronică de teatru

Liviu Timuș: „Tinerii actori, acești copii ai unui Dumnezeu mai sărac, trebuie ajutați”, interviu

Helmut Stürmer a primit Premiul „Vlad Mugur” la Festivalul „Interferențe”

Festivalul „Interferențe” a împlinit zece ani, interviu cu Tompa Gábor

Emil Boroghină despre Anul „Shakespeare – 400” în România, interviu

Bucurie și speranțe redeșteptate

Caruselul premierelor la Teatrul Național din Cluj-Napoca, interviu cu Ștefana Pop Curșeu

S-a născut un autor dramatic, reportaj

Anul 400. Shakespeare trăiește!

Centrul Independent Coregrafic LINOTIP lansează primele spectacole, interviu

Vlad Cristache: ”Deșteptarea primăverii” de Frank Wedekind este poate cel mai important text despre adolescență din dramaturgia universală, interviu

Alexandru Mâzgăreanu: ”«Somnambulism» este o metaforă care se referă la o întreagă societate”, interviu

Adrian Roman: ”«Yen», un spectacol pe o temă provocatoare”, interviu

Controversa de la Valladolid… a ajuns la Timișoara, cronică de teatru

”Întâlniri la arlechin”, cronică de carte

O cronică a Teatrului Național ”Mihai Eminescu” din Chișinău, în deschiderea celei de-a 95-a stagiuni, cronică de carte

Regizorul Mc Ranin despre spectacolul ”Mofturile lui nenea Iancu”, interviu

Alexandru Boureanu: ”În ultimul timp, repertoriul Teatrului Național «Marin Sorescu» din Craiova este bazat pe tineri regizori”, interviu

Doru Mareș despre noua ediție a Festivalului Internațional al Recitalurilor Dramatice ”Bacău Fest-Monodrame”, interviu

Lucian Vărșăndan: ”«Antigona» de Bertolt Brecht, un spectacol, sper, cu viață lungă”, interviu

Bacău Fest-Monodrame – un festival în evoluţie, cronică de festival

Codruța Popov: ”Identitatea, un subiect pe care istoria ne forțează să-l repunem în discuție”, interviu

Mc Ranin: ”Obligația unui om de cultură este de a crea un Babel al înțelegerii”, interviu

FITS 2017, cronici de festival

logo-revista-teatrala-radio3

Vezi și: Arhiva rubricii Cronică de festival

costintuchilaCRONICĂ DE FESTIVAL2000 de ani pontici,Abbaye de Neumunster,Biblioteca Județeană Constanța,cronica de festival,emil boroghină,helmuth sturmer,Ileana Ploscaru,Legendele atrizilor,lia mantoc,metamorfoze,Miturile cetății,Ovidius în literatura română,Petru Vulcan,Ponticele,Pontus Euxinus,Publius Ovidius Naso,silviu purcărete,Teatrul Astragali din Lecce,Teatrul de Stat din Constanța,Teatrul Național din Craiova,Teatrul Național din Sibiu,Tomis,Tristele,Universitatea ”Ovidius”,vasile șirli
Cronică de festival de MARIANA CIOLAN Într-un festival intitulat ”Miturile cetății”, unde ”cetatea” este urmașa anticului Tomis, aproape că ar fi fost o impietate ca, la bimilenara sa comemorare pe plan mondial, de aici să lipsească Publius Ovidius Naso, personaj legendar prin excelență al locului, poetul adulat la Roma dar...