de PUȘA ROTH

palma-de-mallorca-teatru pusa roth

Duminică, 24 aprilie 2016, ora 21.30, la Sala Petita a Teatrului Principal din Palma de Mallorca (Carrer de la Riera, 2 A, 07003 Palma, Islas Baleares), se va juca piesa Parasceve (Paraschiva) de Blai Bonet, în cadrul Festivalului de Poezie Mediteraneană, ediția a XVIII-a. Regia artistică: Jeroni Obrador Guiem. Interpretează: Marta Barcelo, Guiem Juaneda, David Pérez. Scenografia : Catalina Obrador. Costume: Inés Colom.

parasceve

Argument

Paraschiva este povestea familiei Skiud, de fapt portretul psihologic al unei familii în timp de război, o poveste care încearcă să empatizeze cu spectatori de toate categoriile sociale. Din acest motiv, subiectul piesei transcende barierele locale devenind universal, mesajul său, prin psihologia individului, devine, la rându-i, un mesaj atemporal, fără bariere geografice. Povestea aceasta petrecută în timpul războiului mi-a stârnit interesul, mai ales că un teatru profesionist a preluat piesa, fiindcă acest subiect trebuie să rămână în centrul atenției spectatorilor, devenind aproape ritualic. Respectând pe deplin textul autorului, vom marca o cale de purificare a oricărei tragedii, prezentând spațiul teatral, în cazul unor asemenea lucrări, ca un spațiu ritualic.” – G. Jeroni Obrador.

Teatrul Principal din Palma de Mallorca

Casa de les Comedies (în castiliană Casa de las Comedias), o instituție catalană creată în secolul al XVII-lea, a fost înlocuită cu Teatrul Principal, care la la început s-a numit Teatro de la Princesa. În anul 1858, pe scena acestui teatru s-a jucat Macbeth de Shakespeare, cu muzică de Verdi, iar după a cincea reprezentaţie, un incendiu a distrus clădirea, care a fost restaurată rapid. În 1860 Regina Elisabeta a II-a a denumit acest edificiu Teatro Principe de Asturias, denumire pe care a avut-o până în 1868. Prima piesă care s-a jucat după restaurare a fost La campana de la Almudaina de Joan Palou i Coll. Începând din 1870, pe acestă scenă au dat reprezentaţii multe companii italiene (cum ar fi Achille Mayeroni și Giacinta Pezzana), cu piese de succes ale timpului. În ultimele decenii ale secolului al XIX şi la începutul secolului al XX-lea, spectacolele de operă și zarzuela au alternat cu cele de teatru, teatrul devenind un lider în construirea vieţii culturale a orașului Palma de Mallorca.

Gran-Hotel-si-teatre-principal-palma-de-mallorca

Gran Hotel și Teatrul Principal din Palma de Mallorca. Fotografie de epocă

În timpul războiului civil a fost redenumit Teatrul Albastru. În 1949 Societatea Artis (1949–1969) devine proprietar al teatrului și în fiecare an cedează sala pentru patru sau cinci teatre regionale, închiriind, în acelaşi timp, spaţii şi unor firme de turism pentru a se putea susţine financiar. O lungă perioadă, compania Artis a fost condusă de actorul şi umoristul Xesc. Între 1970 și 1975 teatrul a fost închis pentru renovare, iar lucrările au fost finanțate de Consiliul provincial. În același an Consiliul a achiziționat majoritatea acțiunilor, transformându-l în instituţie publică, entitate aparținând Consiliului insular Mallorca. Din 1977 au găsit o formulă pentru desfăşurarea mai multor tipuri de spectacol în diferite limbi: teatru, operă, zarzuela, dans sau revistă etc. Corul Teatrului Principal de Palma a participat la 22 de ediţii, în paralel, în spectacole de operă şi zarzuela.

teatre-principal-Palma-de-mallorca1

Teatrul Principal din Palma de Mallorca

În 2001, Plenul Consiliului din Mallorca, a decis să creeze Fundaţia Principal Teatre de Palma, entitate care asigură o mai bună gestionare a instituției. Fundația a hotărât să închidă teatrul din 2001 până în 2007 pentru a întreprinde o reformă majoră. În acest timp a continuat toate activitățile sale pe scenele altor teatre. Redeschis în 2007 cu mare succes, beneficiază actualmente de tehnologii moderne, cu un repertoriu variat pentru toate tipurile de spectacole înscrise în programele teatrului.

Corespondență de la Palma de Mallorca

Pușa Roth

Pușa Roth

logo revista teatrala radio

Vezi: Arhiva rubricii Prin teatrele pariziene de Pușa Roth

Arhiva rubricii Corespondență 

Alte articole și interviuri de Pușa Roth:  Poveste despre tatăl meu, cronică de teatru

„Capriciile Fenisei” de Lope de Vega

Dumitru Radu Popescu: „Am scris multe piese plecând de la actori”

Lucian Giurchescu: „Teatrul nu se poate face la fiecare în bucătărie”

Ruxy

Actriţa Ruxandra Sireteanu a încetat din viață

Ruxandra Sireteanu: „Teatrul este dragostea şi chinul meu”

Caragiale – 162

Anotimpuri de teatru

„Orestia” de Eschil

„Cel ce se pedepsește singur” de Terențiu

„Mizantropul” de Molière la Teatrul Național Radiofonic

Dorel Vişan: „Teatrul românesc s-a încurcat în iţele democraţiei”

Ştefan Iordache – lecţia despre simplitate şi firesc

Remember Irina Petrescu

Coca Andronescu în „Peribañez şi comandorul de Ocaña” de Lope de Vega

Ștefan Iordache în „Amphitryo” de Plaut

Un zâmbet pentru un iris

Săli de teatru în Bucureşti în secolul al XIX-lea

Profesiunea doamnei Warren, cronică de teatru

Mata Hari – Dincolo de legendă, cronică de teatru

Allegro, ma non troppo, cronică de teatru

39 de trepte, cronică de teatru

Cristian Munteanu

Costache Caragiale

Anotimpul de aur

Švejk în al doilea război mondial, cronică de teatru radiofonic

Nicu Nitai, dramaturg, regizor și actor israelian

Florian Zeller

Masca 25, cronică de teatru

Casa cu pisici, cronică de teatru

Viața Capitalei, la rubrica Rarități

Ovidiu Iuliu Moldovan în „Tragica istorie a doctorului Faust” de Christopher Marlowe 

„Fântâna sfinţilor” de John Millington Synge la Teatrul Principal din Palma de Mallorca

Homo homini lupus

Poezie de teatru

costintuchilaCORESPONDENȚĂcorespondenta rtr,Festivalul de Poezie Mediteraneană,palma de mallorca teatru,Parasceve (Paraschiva) de Blai Bonet,pusa roth,teatre principal
de PUȘA ROTH Duminică, 24 aprilie 2016, ora 21.30, la Sala Petita a Teatrului Principal din Palma de Mallorca (Carrer de la Riera, 2 A, 07003 Palma, Islas Baleares), se va juca piesa Parasceve (Paraschiva) de Blai Bonet, în cadrul Festivalului de Poezie Mediteraneană, ediția a XVIII-a. Regia artistică: Jeroni...