Spectator, ca la teatru – rubrică de RĂZVANA NIȚĂ

in parc conversatie proza satirica

rubrica spectator ca la teatru revista teatrala radioDeci, eu atât te întreb, varicelă ţi-a făcut? Enterocolită? Laringită? Nuuuu???!! Bine, e şi mic. Cât are? Trei ani? Aşa mic şi aşa gras? Al nostru moare dacă nu merge cu bicicleta la grădi, e ahtiat după sport. Bine, şi noi facem şi tenis, şi înot, eu pilates, kangu, urcăm pe munte. Asta e, eu i-am zis şi lu soţu’ „cu burtă nu mai ai ce căuta lângă mine în pat”. Că mai nou, am observat că îi mijeşte o burtă, dragă. Auzi tu ce nesimţire, ce indolenţă şi ce lene. Cum a făcut el burtă şi eu nu? Că noi suntem vegetarieni habotnici, organici, tot ce e grăsime animală ne repugnă. Şi Codruţ ştie deja de calorii, de obezitate morbidă, de alimentaţie sănătoasă.

Trebuie să facem ceva, nu putem trăi ca la ţară când suntem invadaţi de atâtea surse de informare. Aşa, şi ce spuneam? Măi, tu nu eşti atentă. A, da, cu bărbată-miu. Zic „nu mă interesează, tragi de fiare, faci foamea, dar eu burta nu o tolerez. Avem nişte reguli în casa mea. Plus că, ce exemplu dai copilului aflat la vârsta acumulării în plan educativ?” Să se ducă unde a făcut burta, că nu la uşa mea s-a umflat. Ce amantă? Consider că ai glumit acum. La soacră-mea mă refer, că ea îl îndoapă cu nemiluita şi îmi strică toată opera de reeducare. Eu practic pe Gelu l-am reasamblat, l-am învăţat cele trei lucruri esenţiale într-o bucătărie: aburul, crudul şi germenii de greu. De grâu, pardon.

razvana nita proza umoristica tableta revista teatrala radio

Dacă nu eram eu, el încă îşi baza energia şi forţa creativă pe cârnaţii plai. Eu i-am deschis o lume, o enciclopedie, un univers – aromă, culoare, digestie uşoară. Păi, dacă el până la mine nu şi-a cunoscut şi conştientizat colonul… Ce să-i faci, educaţia soacră-mii şi bucătăria tradiţională românească, practic o hazna: tocătură, prăjeală, colesterol. Nu tu fibre, nu tu vegetale, nu tu hidratare. Carbohidraţi şi trigliceride. De asta şi suntem aşa depresivi. Cum să mănânci mici şi să iubeşti viaţa? E împotriva naturii.

Uite, mâine se fac 4 ani de când nu mai mâncăm clătite. E vulgar, e meschin, e degradant. Sau covrig. Sau biscuiţi. Tu nu vezi ce mănâncă popoarele civilizate? O spumă de ceva, o iluzie de altceva, cu aromă de ceva. Atâta cât să ţi se pară că ai mâncat desert. Un fursec de migdale amare, trei puncte maro de ciocolată de soia, un vârf de spumă de ierburi cu un praf de coajă de lămâie. Ra-fi-na-ment. La noi – gogoaşă, plăcinte, colţunaşi, torturi în straturi, budinci. Apucături de nehaliţi, maniere de flămânzi.

meniu dietetic

Copilul nostru ştie că sucul e moarte şi napolitana otravă şi toţi cei care le consumă vor pieri. Da, ştiu, pare teribil dar trebuie să ieşim din inerţie. De asta noi, mamele suntem de două ori responsabile, pentru puii noştri şi pentru civilizaţia din jur.

Acum mă ierţi dar îmi începe un serial pe Da Vinci Learning şi nu vreau să îl pierd. Data viitoare vorbim despre parenting dacă vrei. Consider că ai potenţial de asimilare.

Codruţ! Vino să te dau cu spirt şi apoi vom părăsi zona de agrement. Cum spui doamnei? Şi în engleză? Şi în germană? Bravo. Întinde mâinile! O iubeşti pe mama? Spune-o! Şi în franceză? Cum adică „jamais”?

razvana nita

Răzvana Niță. Foto: Petre Lupu

Grafică de Costin Tuchilă.

logo revista teatrala radio

Vezi: Arhiva rubricii Spectator, ca la teatru de Răzvana Niță

Alte articole de Răzvana Niță: Va fi ora exactă

Quo Vadis, Marie…cronică de teatru

„Port doliul vieţii mele…”, cronică de teatru 

Cu seriozitate, despre umor, cronică de teatru

Sub semnul creativităţii, cronică de teatru

Mozart rulz, cronică de teatru

Conformism şi nonconformism sau Viaţa pe brânci şi aplauzele în picioare, cronică de teatru

Între istorie şi destin, cronică de teatru

Starea națiunii, la umbra salcâmului tăiat, cronică de teatru

Destine în majuscule, recunoştinţă minusculă, cronică de teatru

Eu, tu, noi…, cronică de teatru

Triaj, cronică de teatru

Înainte ca cenuşa să acopere totul, cronică de teatru

Drumul acesta… De ce?, cronică de teatru

Punctul mort, cronică de teatru

Stella… de la stea. Ca o boîte à musique… Blanche, cronică de teatru

Păsările, ca şi oamenii… visează să zboare, cronică de teatru

Instinctul fericirii, cronică de teatru

Exerciţii de rezistenţă cu Familia Tót, cronică de teatru

Et in Portugalia ego…, cronică de teatru

Cine iubeşte şi lasă…, cronică de teatru

Dance me to the end of love

Istoria pe scenă

Seducţia vocilor şi actualitatea clasicilor, cronică de teatru radiofonic

Constantin Brâncoveanu – cu trei zile înaintea Învierii, cronică de teatru radiofonic

Tablouri într-o expoziţie, cronică de teatru radiofonic

Aventura care schimbă destine, cronică de teatru radiofonic

Moartea glumeşte până la capăt, cronică de teatru radiofonic

Tectonica dansului, cronică de teatru

Ca degetele de la o mână, cronică de teatru

Cum se construieşte o cădere, cronică de teatru

Păsări de pradă, cronică de teatru

Liberă trecere către tine însuţi, cronică de teatru

Cum gestionezi o pleaşcă, cronică de teatru

Pe speaker, cronică de teatru

Povestiţi, povestiţi, tot va rămâne ceva, cronică de teatru

Taina întâmplării: Felix şi Pietro – Such a perfect day, cronică de teatru radiofonic

Între Mitică, prinţul mahalalei şi Hamlet, prinţul Danemarcei 

Teatru în grădină – Comedii, capriţuri, pamplezircronică de carte

Caragiale – între exces şi blestemul veşnicei actualităţi, cronică de carte

La umbra cireşilor în floare, despre actorul total, cronică de carte

Calul din piatră şi teatrul din pâine, cronică de carte

Din Paris, cu dragoste

Apartamentul personal – confesional și altar al prieteniei, cronică de carte

Caietul caietelor de regie, cronică de carte

Există și întâmplări fericite 

Şi mâna trup şi suflet se făcu, cronică de teatru 

La bâlci, cu capu-n jos, cronică de teatru

E pur si muove, cronică de teatru

Japonia – între viaţă şi artă, cronică de carte

Teatrul, această incredibilă metaforă a vieţii, cronică de carte

Când teatrul nu te mişcă, cronică de teatru

Dincolo de perete, cronică de teatru

Lecțiile „Lecției”, cronică de carte

Sfânta treime şi cele două jumătăţi, cronică de teatru

Când filmul – ca şi maioneza – se mai taie, cronică de teatru

Fascinaţia omului cu cap de perlă, cronică de teatru

Escrocherii sentimentale, cronică de teatru

Desprinderea din soare şi dreptul la eternitate, cronică de teatru

Dansând povestea, cronică de teatru

Locuri de joacă pentru adulţi, cronică de teatru

costintuchilaSPECTATOR, CA LA TEATRUmeniu dietetic,proză umoristică,răzvana niță,satira,spectator ca la teatru rubirca revista teatrala radio
Spectator, ca la teatru – rubrică de RĂZVANA NIȚĂ Deci, eu atât te întreb, varicelă ţi-a făcut? Enterocolită? Laringită? Nuuuu???!! Bine, e şi mic. Cât are? Trei ani? Aşa mic şi aşa gras? Al nostru moare dacă nu merge cu bicicleta la grădi, e ahtiat după sport. Bine, şi noi...