Cronică de teatru de RĂZVANA NIȚĂ

cantec de leagan o poveste despre maria tanase

Şase cântece, documente inedite, proiecţii ale unor imagini de arhivă cu puternic impact emoţional, un microfon, un pian, o rochie roz (pentru un destin nu chiar en rose), o voce de dincolo de timp şi de prejudecăţi – Cântec de leagăn. O poveste despre Maria Tănase ne propune o viziune complet nouă asupra omului – de ce nu şi a artistului – Maria Tănase, o ieşire din schemă, din clişeu, din mit, o oră de sinceritate, într-un spectacol-document, cu o dublă valoare: de mărturie şi testamentară.

maria-tanase

Maria Tănase

A trăit numai 47 de ani dar a avut o viaţă plină, palpitantă chiar. A fost iubită dar şi invidiată, urâtă pentru originea ei simplă (copilăria idilică în mahalaua Cărămidari) dar şi pentru versatilitatea talentului ei, pentru harul datorită căruia îşi găsea loc în inima fiecărui ascultător, ca şi pentru rapiditatea cu care a ajuns dintr-o angajată de planul trei la Teatrul de Revistă, în cap de afiş, pe aceeaşi scenă.

„Maria naţională”, „pasărea măiastră” şi câte şi mai câte alte sintagme s-au folosit pentru a o defini şi într-un fel pentru a o confisca, a o limita, aşezând-o într-un tipar anume.

cantec de leagan maria tanase cronica razvana nita

Experimentul pe care ni-l propune Carmen Lidia Vidu cu complicitatea actriţei Mirela Pană şi a lui George Călin (la pian) este o pătrundere în spaţiul intim, tenebros, de dincolo de aparenţe, dincolo de luminile rampei. Presa vremii, publicul (publicurile) şi în bună măsură şi trecerea timpului au construit o Maria Tănase mai uşor digerabilă, genială, plină de vitalitate, apropiată de omul simplu şi de suferinţele acestuia, un exemplu de reuşită prin tenacitate şi talent. Numai că spectacolul de faţă ne face cunoştinţă cu un om obosit, nostalgic, foarte singur, neînţeles dar şi inadaptat, aflat la un capăt de drum, în faţa unui final pe care şi-l doreşte ferm, limpede şi demn. Pare că toată viaţa Mariei Tănase s-a desfăşurat la răscruce de drumuri, la răspântii, în permanenta alertă a opţiunilor, la limită. O existenţă aflată în continuu suspans. Încotro? Şi acum, încotro?

foto spectacol maria tanase mirela pana

Fotografii din spectacol

Cu adevărat cutremurător – mai cutremurător decât blestemul Cine iubeşte şi lasă devenit în ani hit – este testamentul artistei, un emoţionant amestec de luciditate, cinism, o limpezime de cristal de gheaţă, demonstrând un caracter puternic, o personalitate cu un acut simţ al realităţii care şi-a „trăit” moartea şi în bună măsură şi-a anticipat posteritatea. Am spune, folosind un clişeu, „un genial deschizător de drumuri” – dacă pe drumul iniţiat de Maria Tănase ar mai fi păşit între timp cineva. Dar nu a fost să fie. Sau să mai fie.

carmen lidia vidu

Carmen Lidia Vidu

Spectacolul Lidiei Vidu are mult din sobrietatea (adesea de-a dreptul sumbră), implacabilul şi duioşia unui cântec de leagăn. Mirela Pană este mai ales vocea unei conştiinţe ajunsă la capătul drumului, acolo unde toate căile devin paralele şi toate sensurile unice, în punctul în care cântecul de leagăn devine bocet de îngropăciune, doina de liniştire se face somn adânc, secundele îngheaţă, timpul se transformă în veşnicie.

mirela pana george calin cantec-leagan

Mirela Pană, George Călin. Fotografie de Alexandra Pașca

Un spectacol-confesiune emoţionant despre un om care a ştiut să se valorifice la maximum, să se consume, să se împartă şi, la final, să treacă Dincolo, adică mai departe, mai sus, mai deplin. Pentru o oră Maria Tănase e extrasă din patrimoniul universal, de pe rafturi de muzee şi din arhive prăfuite şi ni se oferă nouă, azi, acum, aici, vie, frustă, un destin provocator şi inspirator.

A iubit mult, a suferit pe măsură, a vrut totul şi cred că nu de puţine ori a fost fericită. M-a impresionant urarea Mariei către toţi cei care rămân după ea: „Să aveţi parte de linişte, sănătate şi voie bună!”

Video

razvana nita

 Răzvana Niță: Foto: Petre Lupu

Vezi și: Va fi ora exactă de Răzvana Niță

 

costintuchilaCRONICA DE TEATRUcântec de leagăn,carmen lidia vidu,cine iubeste si lasă,cronica de teatru,george calin,hit,mirela pană maria tănase,pasărea măiastră,poveste despre maria tănase,răzvana niță,spectacol confesiune,spectacol maria tănase,teatrul godot
Cronică de teatru de RĂZVANA NIȚĂ Şase cântece, documente inedite, proiecţii ale unor imagini de arhivă cu puternic impact emoţional, un microfon, un pian, o rochie roz (pentru un destin nu chiar en rose), o voce de dincolo de timp şi de prejudecăţi – Cântec de leagăn. O poveste despre...