program teatru radiofonic martie 2016

Eveniment teatral     

plansul pamantului

biografii memorii tnrÎn premieră absolută, marţi 8 martie, de la ora 19.00, la Radio România Cultural,  în seria „Biografii, memorii”, un spectacol-document tulburător, despre fenomenul foametei, ca instrument de manipulare și dezumanizare, în Moldova sovietică a anilor 1946 – 1947; o cronică zguduitoare a istoriei Basarabiei:

premiera tnrPlânsul pământului, scenariu radiofonic de Magda Duțu, după volumul Cartea foametei de Larisa Turea. Regia artistică: Petru Hadârcă. Muzica originală, interpretarea vocală și instrumentală: Valentin Boghean. În distribuție: Ion Caramitru, Rodica Mandache, Mircea Rusu, Petru Hadârcă, Amalia Ciolan, Mihai Bica, Orodel Olaru, Annemary Ziegler, Mircea Constantinescu, Marcelo Cobzariu, Julieta Strâmbeanu, Dorin Andone, Alexandru Nedelcu.Regia de montaj: Robert Vasiliță și Florin Bădic. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Luiza Mateescu. Regia tehnică: ing. Mirela Georgescu. Redactor: Costin Manoliu.Producător: Magda Duțu.

Spectacolul Plânsul pământului este primul dintre cele două documentare artistice realizate după volumul Cartea foametei de Larisa Turea – și se va relua sâmbătă, 12 martie, de la ora 23.00, la Radio România Internațional.

Larisa Turea

Larisa Turea

Larisa Turea s-a născut pe 29 februarie 1952, la Călineştii Făleştilor, pe malul Prutului, într-o familie de învăţători și este absolventă a Universităţii de Stat din Chişinău – secţia jurnalism (1974), cu stagii în Franţa şi SUA.

Este jurnalistă, critic de teatru, membră a Uniunii Scriitorilor din Moldova, preşedinta secţiei moldoveneşti a Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Teatru, secretar literar al Teatrului Naţional „Mihai Eminescu“ din Chișinău; colaborator al publicaţiilor „Timpul”, „Contrafort”, „Sud-Est cultural”; fondator şi redactor-şef al „Gazetei Teatrului Naţional”.

Cartea foametei de Larisa Turea, publicată în anul 2008, la Editura Curtea Veche, descrie atrocităţile îndurate de basarabeni între anii 1946–1947. Este un volum simplu şi zguduitor, care adună mărturiile celor care au văzut cea mai diavolească născocire a comunismului, de subjugare a sufletelor şi a trupurilor: foametea. Sunt mărturii ale unor categorii reprezentative (țărani, muncitori, intelectuali) din toate zonele geografice, din sate și orașe ale Moldovei, care vin să reconstituie, prin ceaţa vremii, sinistrul tablou al Basarabiei anilor 1946–1947.

cartea foametei

Volumul apărut la Bucureşti îl continuă pe cel editat la Chişinău, în 1991. Atunci, tirajul de 2.000 de exemplare s-a epuizat în câteva zile. Cercetarea Larisei Turea a continuat încă 15 ani, timp în care a căutat supraviețuitori ai foametei, i-a înregistrat și a adus mărturiile acestora, în volumul pe care l-a publicat la București, în anul 2008, fiind convinsă că aceştia trebuie cunoscuți atât în Romånia, cât şi în Republica Moldova.

Confesiunilor supraviețuitorilor foametei, obținute în ani, de Larisa Turea, li s-au adăugat informațiile pe care le-a descoperit, în urma unei cercetări amănunțite, în arhivele tăcute ale Basarabiei, precum și în arhivele internaţionale referitoare la epoca respectivă.

Rezistenţa la ocupaţie, refuzul cu care era întâmpinată colectivizarea şi speranţele ascunse ale locuitorilor Basarabiei de a se reuni cu România au fost elementele pe care sovieticii au dorit să le elimine, iar „strategia” aplicată a fost înfometarea. Poveştile tulburătoare spuse de puţinii supravieţuitori, poveşti despre familii care au ajuns să-şi mănânce copiii, după ce epuizaseră până şi câinii şi pisicile, sunt redate în graiul moldovenesc păstrat atât de bine în Basarabia. Sunt mărturii cutremurătoare, ce alcătuiesc fresca unei epoci îngrozitoare despre care nu se ştie aproape nimic.

foametea din basarabia

Marea foamete – cauzată nu de secetă, cum se pretinde în documentele vremii, ci de zelul autorităților comuniste – a ucis (conform estimărilor) peste 250.000 de oameni.

„Apogeul a fost atins în toamna-iarna lui 1946, primăvara şi chiar vara anului 1947. Foametea însă a continuat, latent, până în 1948. Regimurile comuniste nu pot fi disociate de fenomenul foametei, care este – se ştie bine – un instrument extrem de eficient de manipulare şi dezumanizare. Factorii ce au provocat dezastrul sunt numeroşi – printre aceştia şi seceta. Numai că, nefiind ceva ieşit din comun în această zonă, seceta e pe ultimul loc. Principalul regizor al foametei a fost statul sovietic – ce făcuse uz de acelaşi monstruos scenariu în Rusia, pe Volga, în anii ’20, şi în Ucraina, în 1933, pentru a intimida ţărănimea şi a impune colectivizarea cu orice preţ. Cu preţul dispariţiei a sute de mii de cetăţeni.” – afirma  Larisa Turea.

Larisa Turea consideră că lucrarea sa – Cartea foametei – este  „un pas spre înţelegerea a ceea ce s-a petrecut cu noi, spre definirea unei poziţii civice, asumarea conştientă a unui trecut; un pas spre a ne lua în serios ca fiinţe sociale şi a renunţa la identitatea incertă, confuză. Dacă ar fi să aleg un motto pentru întreaga carte, acela ar fi: Pâinea cea de-a pururi, ajunsă fetiş, obiect de cult şi de manipulare…”

Cartea foametei este, probabil, cartea-cheie în înţelegerea a ceea ce s-a petrecut cu Basarabia de când a fost smulsă din trupul României și este datoria noastră, ca români, s-o facem cunoscută.Am propus comunicarea acestui adevăr, printr-o formă artistică elaborată, ce a constat în realizarea celor două spectacole radiofonice de teatru-document: Plânsul pământului și Pâinea cea de-a pururi– după volumul Cartea foametei de Larisa Turea.

basarabia

Scenariul radiofonic aduce în atenție mărturiile unora dintre acești supraviețuitori – – confesiuni puse în evidență de un personaj –simbol, un copil al foametei, ca toți ceilalți, deopotrivă, actor și spectator al acelor vremuri cumplite. 

6

Cele două spectacole realizate după acest scenariu sunt semnate de o echipă care reunește oameni de teatru și muzicieni, aflați de o parte și de alta a Prutului:

  • regizorul artistic și actorul Petru Hadârcă, directorul Teatrului Național ”Mihai Eminescu” din Chișinău, Valentin Boghean, unul dintre cei mai talentaȚi muzicieni din Republica Moldova, un maestru al instrumentelor, mai cu seamă al celor de  suflat (caval, trompetĂ, saxofon, flaut, taragot, clarinet etc.), cu o voce specială; un adevărat om-orchestră și un muzician unic – cel care semnează muzica, interpretarea vocală și instrumentală; Larisa Turea.
  • actori ai unor importante teatre din România – Teatrul Național „I. L. Caragiale” din București, Teatrul Odeon din București, Teatrul Excelsior din București, Teatrul „Sică Alexandrescu” din Brașov: Ion Caramitru, Rodica Mandache, Mircea Rusu, Petru Hadârcă, Amalia Ciolan, Mihai Bica, Orodel Olaru, Annemary Ziegler, Mircea Constantinescu, Marcelo Cobzariu, Julieta Strâmbeanu, Dorin Andone, Alexandru Nedelcu.
  • echipa de realizatori a Teatrului Național Radiofonic din București: Magda Duțu – autoare a scenariilor radiofonice și producător. Mirela Georgescu – ing. regizor tehnic, Luiza Mateescu– regizor muzical, Milica Creiniceanu – regizor de studio, Costin Manoliu – redactor.

Plânsul pământului, scenariu radiofonic de Magda Duțu, după volumul Cartea foametei de Larisa Turea. Regia artistică: Petru Hadârcă – în premieră, marți, 8 martie, de la ora 19.00, la Radio România Cultural.

Partea a II-a a spectacolului – Pâinea cea de-a pururi – se va difuza marți, 15 martie, de la ora 19.00, la Radio România Cultural.

Audiția cu public a acestor două spectacole-document, va avea loc, luni, 14 martie 2016, de la ora 11.00, la clubul Ramada Majestic din București.

Alte recomandări din programul Teatrului Național Radiofonic în perioada 6–13 martie 2016, fragmente audio-video din spectacole în noua ediție a Revistei Teatrului Național Radiofonic. Realizator: MAGDA DUȚU.

Pentru noua ediție multimedia, a optzecea și opta a RTNR, accesați pagina Revista Teatrului Național Radiofonic 1.

Edițiile anterioare ale Revistei Teatrului Național Radiofonic, din perioada 4 noiembrie 2013–28 septembrie 2014, respectiv 28 septembrie 2014–5 iulie 2015 pot fi citite în pagina Teatrul Național Radiofonic, secțiunile Revista Teatrului Național Radiofonic 3 și Revista Teatrului Național Radiofonic 2.

revista-teatrului-national-radiofonic-multimedia1

siglA RTNRRevista Teatrului Național Radiofonic este singura emisiune publicistică de actualitate teatrală, cu rol informativ şi de promovare a producţiilor Teatrului Naţional Radiofonic şi a evenimentelor teatrale în care este implicată Redacţia Teatru.

Pe acest site găsiți informații la zi, comentarii, cronici de teatru radiofonic, sinteze referitoare la istoria teatrului la microfon, emisiuni de teatru și fragmente audio-video din spectacole radiofonice.

Următoarea ediție a Revistei Teatrului Național Radiofonic va apărea sâmbătă, 12 martie 2016.

logo revista teatrala radio

Vezi: arhiva Revistei Teatrului Național Radiofonic

costintuchilaREVISTA TNRbiografii memorii,cartea foametei,dan puican,florian pititș,gina patrichi,ion caramitru,larisa turea,magda duțu,meditațiile ritei,mihail sebastian,vocea umană
Eveniment teatral      În premieră absolută, marţi 8 martie, de la ora 19.00, la Radio România Cultural,  în seria „Biografii, memorii”, un spectacol-document tulburător, despre fenomenul foametei, ca instrument de manipulare și dezumanizare, în Moldova sovietică a anilor 1946 – 1947; o cronică zguduitoare a istoriei Basarabiei: Plânsul pământului, scenariu...