Emisiune publicistică de actualitate teatrală, cu rol informativ şi de promovare a producţiilor Teatrului Naţional Radiofonic şi a evenimentelor teatrale în care este implicată Redacţia Teatru


revista-teatrului-national-radiofonic-fara-sigla

Edițiile anterioare ale Revistei Teatrului Național Radiofonic (începând din 4 noiembrie 2013) pot fi citite accesând linkurile din pagina Arhiva Revistei TNR.

15 iulie 2018

Realizator: MAGDA DUŢU

Un repertoriu variat – on air și online – este pregătit pentru perioada verii.

Programul Teatrului Național Radiofonic cuprinde spectacole în premieră, montări radiofonice din Fonoteca de aur și producții realizate în ultimii ani – care vor fi difuzate la Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Radio România Internaţional, Radio România Antena Satelor.
eTeatru.ro – Primul portal de teatru radiofonic din România prezintă, 24 din 24 de ore, spectacole diverse: teatru clasic, teatru serial, teatru-document (Biografii, memorii), dramaturgie contemporană românească, dramaturgie străină contemporană, teatru pentru copii, divertisment.

Eveniment teatral 

premiera tnrTeatrul Naţional Radiofonic şi Ramada Bucharest Majestic Hotel organizează miercuri, 18 iulie 2018, de la ora 16.00, la Ramada Bucharest Majestic Hotel, Sala Academiei, parter audiţia cu public a spectacolului ”La început roșu, galben și albastru, apoi roșu și la urmă gri” de Cornel Teulea, producţie a Teatrului Naţional Radiofonic, prezentată în premieră absolută, în cadrul proiectului ”Dramaturgi români contemporani”. Adaptarea radiofonică și regia artistică: Gavriil Pinte. În distribuție: Constantin Codrescu, Marina Fluerașu, George Constantinescu, Mircea Băluţă, Mircea Constantinescu, Vlad Rădescu, Valentin Teodosiu, Orodel Olaru, Daniel Tudorică şi Gavriil Pinte. Regia de montaj: Robert Vasiliță. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Patricia Prundea. Regia tehnică: ing. Mirela Georgescu. Redactor și coordonator de proiect: Magda Duţu. Spectacolul va fi difuzat joi, 19 iulie 2018, de la ora 19.00, la Radio România Cultural și sâmbătă, 21 iulie, de la ora 13.30, la Radio România Internațional.

”Piesa lui Cornel Teulea deschide un câmp tensionat, în care memoria și imaginarul neamului nostru se lovesc de abilitatea și agresivitatea celor care ar prefera să ne complacem în grotescul și absurdul unor gesturi amnezice, în complicitate tacită sau manifestă cu ticăloșia de extracție totalitară. Un text puternic, un strigăt al unei conștiințe vii, neliniștite, care știe că, mai devreme sau mai târziu, Capul plecat… sporește pretențiile călăilor” – este argumentul forte al regizorului Gavriil Pinte, în demersul său de a propune și de a realiza un spectacol radiofonic, în premieră absolută, după piesa dramaturgului făgărășean, Cornel Teulea.

”La început roşu, galben şi albastru, apoi roşu şi la urmă gri” este un text extraordinar, dramaturgi romani contemporani siglao dramaturgie contemporană de o putere copleșitoare; o poveste tragică despre mentalul românesc actual, marcat de fantomele trecutului care nu se lasă părăsit, dar nici judecat. ”Judecați trebuie să fie cei ce se fac vinovați de toate lucrurile pierdute!” – concluzionează unul dintre personajele piesei. Este cel de-al doilea spectacol pe care Gavriil Pinte îl realizează după un text al lui Cornel Teulea, primul fiind în anul 2003, la Teatrul Național Radiofonic București, după piesa ”Nunta”, în cadrul aceluiași proiect, Dramaturgi români contemporani.

Cornel Teulea s-a născut în 7 octombrie 1947, la Hârseni, Brașov. A absolvit Facultatea de Filosofie a Universităţii ”Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca Este dramaturg, eseist, profesor de filosofie la Colegiul Național “Radu Negru” din Făgăraș; membru al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Brașov, din anul 2004. Colaborează cu eseuri, recenzii si comentarii în presa culturală. Din 1970 scrie teatru, fiind cenzurat permanent și sistematic de oficialitățile epocii. Debutul său editorial s-a produs în anul 2002, cu volumul de teatru ”La început roşu, galben şi albastru, apoi roşu şi la urmă gri” (Premiul USR, filiala Braşov, pentru debut editorial).

Publică apoi, volumele: ”Teatru minut”, 2003, ”Oraşul fără memorie”, 2005 (Premiul USR pentru dramaturgie, filiala Braşov), ”Damnaţii”, 2009 (volum nominalizat la Premiul Naţional al USR pentru dramaturgie), ”Cioran – tragedii prevăzute”, 2011 (Premiul pentru dramaturgie al USR, filiala Braşov), ”Capitalul lui Marx se întoarce ca eveniment cuantic şi ucide pisica lui Schrоdinger”, 2016.

Teatrul lui Cornel Teulea este bogat în sensuri şi semne; are dialoguri dinamice şi replică tăioasă.

”Cornel Teulea este un autor dramatic care nu seamănă absolut cu nimeni în literatura română, în teatrul românesc şi nici în teatrul universal. E o voce distinctă în teatrul românesc. […] Un dramaturg foarte experimentat, îndrăzneț până la insolență, cu limba ascuțită și replica promptă.” – aprecia regretatul critic de teatru Mircea Ghiţulescu.

Profesorul şi publicistul făgărăşean Liviu Ioani îl caracteriza astfel: ”Domnul Teulea e un creator deosebit. El scrie un teatru neconvenţional, nu seamănă cu teatrul clasic, nu are acel tip de personaj, ci are, în mare parte, o substanţă filosofică, politică, istorică. E nevoie de un cititor avizat, instruit la un anumit nivel de cultură, pentru a putea pătrunde în acest univers de simboluri, de semne, de parabole.”

Spectacolul radiofonic, realizat de Gavriil Pinte, împreună cu echipa de creație, amplifică forța mesajului care răzbate din textul lui Cornel Teulea (”La început roşu, galben şi albastru, apoi roşu şi la urmă gri”), prin universul sonor creat și distribuția aleasă (care reunește nume sonore ale teatrului românesc și actori debutanți pe scena undelor), izbutind să aducă în atenție și să supună emoției și meditației, un subiect pe cât de profund, pe atât de dureros: ”Omul e frumos! Vremurile, câh!…” (replica unui personaj).

biografii memorii tnrSpectacolele-document dedicate unor personalități ale vieții culturale, vor fi difuzate și în această perioadă, în fiecare dimineață de la ora 5.00 și în fiecare seară de marți, de la ora 19.00, la Radio România Cultural, în seria ”Biografii, memorii”.

caragiu-bust-geta-caragiu

Toma Caragiu, bust de Geta Caragiu

La 21 august 1925 se năștea Toma Caragiu, cel care avea să fie unul dintre cei mai mari actori români. Spectacolul-omagiu adus memoriei sale, realizat în anul 2010, în seria Biografii, memorii, prezentat în două părți, va fi redifuzat la Radio România Cultural: marţi, 21 august, de la ora 19.00 – prima parte, ”Toma Caragiu – Pantomima cuvântului” marţi, 28 augşi ust, de la ora 19.00 – partea a II-a, ”Uriaşul Caragiu”. Un documentar artistic realizat după un scenariu radiofonic de Magda Duţu, în regia lui Toma EnacheLa conturarea portretului marelui actor, am pornit de la mărturiile Matildei Caragiu Marioţeanu, publicate în volumul său ”Ipostaze”, o carte-album pe care i-a dedicat-o fratelui său Toma, în anul 2000, pe 21 august, când Toma ar fi împlinit 75 de ani. Cartea se adresează celor care l-au iubit şi îl iubesc pe actorul lor de neuitat. Scenariul radiofonic astfel alcătuit are la bază această mărturie valoroasă şi riguroasă, aprecierile despre personalitatea omului şi actorului Toma Caragiu, pe care prietenii şi colaboratorii săi au ţinut să le facă şi acele fragmente, însemnări, înregistrări în care Toma vorbeşte despre el însuşi…

Mărturiile Matildei Caragiu Marioţeanu sunt rostite de actriţa Ilinca Tomoroveanu. Participă: Ion Caramitru, Victor Rebengiuc, Mariana Mihuţ, Ana Blandiana, Mircea Diaconu, Valeriu Moisescu, Dan Mihăescu, Toma Enache şi Elena Caragiu. Amintiri, mărturii şi fragmente din Fonoteca de aur: Toma Caragiu, Liviu Ciulei, Radu Beligan, Ion Vova, Adela Mărculescu, Octavian Cotescu, Dem Rădulescu, Rodica Tapalagă, Anda Călugăreanu, Clody Bertola, Paul Stratilat, Irina Răchiţeanu Şirianu, Dina Cocea, Valentin Silvestru, Marin Moraru, Gheorghe Dinică, Aurel Cioranu, Ileana Predescu, Olga Tudorache, Coca Andronescu, Carmen Stănescu.

Paul Stratilat și Irina Răchițeanu-Șirianu despre Toma Caragiu, fragment din emisiunea ”Toma Caragiu – Pantomima cuvântului”, scenariu radiofonic de Magda Duțu, 2010

Dan Mihăescu despre Toma Caragiu, fragment din emisiunea ”Uriașul Caragiu”, scenariu radiofonic de Magda Duțu, 2010

Pe 25 august, regretatul regizor Cristian Munteanu – omul de teatru care a marcat evoluţia spectacolului radiofonic în ultimii 40 de ani şi a contribuit decisiv la desăvârşirea acestuia ca Teatru Naţional Radiofonic – ar fi împlinit 82 de ani.

cristian-munteanu-goethe

Cristian Munteanu. Fotografie de Vasile Blendea, 1979

În Fonoteca TNR sunt peste 900 de montări în regia artistică a lui Cristian Munteanu; spectacole ale căror concepții vorbesc despre arta marelui regizor, de a simţi şi a intui în imagini sonore.

Unul dintre cele mai izbutite este ”Metamorfoza” de Franz Kafka, realizat în anul 1995, spectacol pe care Domnica Țundrea l-a reprogramat joi, 23 august, de la ora 19.00, la Radio România Cultural. Un fragment din acestă creație radiofonică a lui Cristian Munteanu, cu Florin Anton, Irina Movilă, Mircea Albulescu, Monica Ghiuță, în distribuție.

La Radio România Cultural, pe toată perioada grilei de vară (iulie – septembrie), Teatrul Național Radiofonic va prezenta:

În fiecare noapte, de la ora 0.30, câte o producție, sub genericul ”Mari spectacole”
Săptămânal, de luni până vineri, de la ora 22.30, Teatru radiofonic serial
Mari actori de comedie, de luni până vineri, de la ora 14.00 și sâmbăta și duminica, de la ora 17.00
De luni până vineri, de la ora 21.00 – ”A fost odată ca niciodată” – o scurtă poveste spusă celor mai tineri ascultători, de un actor renumit
Spectacole de teatru radiofonic se difuzează și în fiecare zi de sâmbătă și duminică, de la ora 14.00; în fiecare seară de joi, de la ora 19.00, cu reluare de la ora 13.30, sâmbăta la Radio România Internațional; de asemenea, duminică seara, de la ora 19.00 și marți seara, de la ora 20.00.
Spectacolele pentru copii sunt difuzate sâmbătă și duminică, de la ora 9.00.

La Radio România Actualități, Teatrul Național Radiofonic prezintă câte un spectacol, de luni până joi, începând cu ora 23.05.
La Radio România Antena Satelor, de luni până joi, de la ora 23.00 – ”Mituri. Legende. Povești” și vinerea, de la aceeași oră – Teatru scurt.

Audiție bună a producțiilor Teatrului Naţional Radiofonic difuzate la Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Radio România Internaţional, Radio România Antena Satelor și pe site-ul eTeatru.ro,  primul portal de teatru radiofonic din România! 

3 – 16 iunie  2018

Realizator: IRINA SOARE

Eveniment teatral 

Radio România organizează, în perioada 4 – 9 iunie 2018, cea de a VI-a ediţie a Festivalului Internaţional de Teatru Radiofonic, Grand Prix Nova, manifestare ce se desfășoară sub Înaltul Patronaj al Majestății Sale Margareta, Custodele Coroanei Române.

57 de producții din 23 de ţări, de pe patru continente îşi vor disputa nouă trofee la Grand Prix Nova 2018, distincţii dedicate celor trei secţiuni: Drama, Short Forms şi, din acest an și categoria Binaural. Din Australia și Malaiezia, până în Canada şi Statele Unite, festivalul cartografiază Europa pentru a ajunge în Iran și Georgia, spectacolele prezente la Bucureşti oferind  o panoramă a stilisticilor şi reperelor culturale la nivel mondial.

Festivalul Grand Prix Nova şi-a consolidat reputaţia în mediul internaţional ca susţinător al experimentului în creaţia radiofonică, iar originalitatea producţiilor selectate în competiţie validează inovaţia în creația de gen  din întreaga lume. În an centenar, primim la Bucureşti în festival un număr record de participanţi dornici să trăiască nu numai emoţiile concursului, ci şi experienţa întâlnirii cu profesioniştii creaţiei radiofonice în secțiunea atelierelor Workshop – History Makes the future/1918 – 2018 a century of Nations. Anul acesta Grand Prix Nova găzduiește atelierele EBU Radio Drama Workshops, deschise participanților la festival, se menţionează în comunicatul de presă al evenimentului.

Programul complet  poate fi consultat pe site-ul www.grandprixnova.ro.

Radio România îşi onorează în fiecare an actorii, recompensând ingredientul esențial în reuşita unui spectacol sonor, interpretarea la microfon. Oferim anual, în cadrul ceremoniei de premiere a competiţiei internaţionale Grand Prix Nova, distincţii pentru interpretările cele mai valoroase ale stagiunii Teatrului Naţional Radiofonic din anul precedent.

Premiul pentru cea mai bună interpretare feminină la Teatrul Naţional Radiofonic în anul 2017 se acordă actriței Maria Ploae pentru  rolul Maria Brâncoveanu din spectacolul ”Maria Brâncoveanu – Biruinţa Învierii”, scenariu radiofonic de Iuliana Mateescu şi Ion-Costin Manoliu, regia artistică: Nicolae Mărgineanu.

Premiul pentru cea  mai bună interpretare masculină la Teatrul Național Radiofonic în anul 2017 se acordă actorului Dan Condurache pentru rolul Socrate din spectacolul ”Dialogurile lui Platon. Criton”, regia artistică: Attila Vizauer.

Premiul pentru debut la Teatrul Naţional Radiofonic in anul 2017 revine actriței Cristina Flutur  pentru rolul Mașa din spectacolul ”Trei surori” de Anton Pavlovici Cehov, regia artistică: Gavriil Pinte.

biografii memorii tnrLa Radio România Cultural, în fiecare dimineaţă, de la ora 5.00, vă invităm să ascultaţi spectacole document, în fluxul ”Biografii, memorii”.

În perioada 4 – 10 iunie 2018, Magda Duţu, coordonatorul  proiectului vă propune,  spectacolele:

Luni, 4 iunie, ora 5.00: Biografii, memorii. Alice Voinescu – Arta de a suferi. Partea I

Marți, 5 iunie, ora 5.00: Biografii, memorii. Alice VoinescuArta de a suferi. Partea a II-a

Miercuri, 6 iunie, ora 5.00: Biografii, memorii. C. A. Rosetti.

Joi, 7 iunie, ora 5.00: Biografii, memorii. August Treboniu Laurian. Scenariu radiofonic de Ionuţ Niculescu

Vineri, 8 iunie, ora 5.00: Biografii, memorii. Cezar Bolliac. Scenariu radiofonic de Mihai Ionescu

Sâmbătă, 9 iunie, ora 5.00: Biografii, memorii. Dimitrie Gusti. Scenariu radiofonic de Neculai Moghior

Duminică, 10 iunie, ora 5.00: Biografii, memorii. Spiru Haret. Scenariu radiofonic de Roger Câmpeanu

Luni, 11 iunie, ora 5.00:  Biografii, memorii. Familia Chrissoveloni în istoria României. Scenariu de Raisa Radu

Marţi, 12 iunie, ora 5.00: Biografii, memorii. Nicky  Chrissoveloni Finul de botez al Reginei Maria. Scenariu de Raisa Radu

Marţi, 12 iunie, ora 19.00:  Biografii, memorii. Maria Rosetti – Prima ziaristă din România. Scenariu de Raisa Radu

Miercuri, 13 iunie, ora 5.00: Biografii, memorii. Nicolae MărgineanuUn psiholog în temnițele comuniste. Scenariu de Cristina Anisescu

Joi, 14 iunie, ora 5.00: Biografii, memorii. Giacomo Leopardi. Scenariu radiofonic de Dan Amedeo Lăzărescu

Vineri, 15  iunie, ora 5.00: Biografii, memorii. Eminescu – Luceafăr mistuit. Scenariu de Constantin Venerus Popa

Sâmbătă, 16 iunie, ora 5.00: Biografia unei capodopere. Maxim Gorki: Azilul de noapte. Scenariul radiofonic: Magdalena Boiangiu

Duminică, 17 iunie, ora 5.00: Biografii, memorii. Cinci ani în Donbas. Scenariu de Lăcrămioara Stoenescu – după cartea cu titlul omonim de Carol Aschembrener. Adaptarea radiofonică: Magda Duțu. Regia artistică: Petru Hadârcă.

Un număr record de montări  radiofonice de excepție vor putea fi ascultate, în premieră, la Radio România Cultural, începând din acest week end și până la sfârșitul lunii iulie, în spațiul Teatrului National Radiofonic pentru Copii.

15 spectacole-eveniment inspirate de cele mai frumoase basme  din mitologia românească,  trecute prin sensibilitatea şi condeiul marilor noştri scriitori, îndrăgostiți de folclor: Petre Ispirescu, Ioan Slavici, Barbu Ștefănescu Delavrancea și Nicolae Filimon. Variantele radiofonice se bucură de interpretarea dăruiților actori ai Teatrului Ion Creangă din București și sunt semnate de regizorii: Ilinca Stihi, Cezarina Udrescu, Mihai Lungeanu, Gavriil Pinte și  Mihnea Chelaru.

Aşadar, vă invităm la o incredibilă aventură pe tărâmul fascinant al povestilor româneşti, alături de eroi îndrăgiți: Aleodor Împărat, Broasca țestoasă cea fermecată, Lupul cel năzdrăvan și Făt-Frumos, Cele douăsprezece fete de împărat și palatul cel fermecat, Zâna munţilor, Zâna zânelor, Pasărea măiastră și Prâslea cel voinic si merele de aur de Petre Ispirescu, Doi feți cu stea în frunte, adaptare radiofonică de Cezarina Udrescu după ”Doi feți cu stea în frunte” de Ioan Slavici și ”Înșir-te mărgăritari” de Petre Ispirescu, Florița din codru, Spaima zmeilor și Zâna zorilor de Ioan Slavici, Neghiniţă de Barbu Ştefănescu Delavrancea și Omul de piatră de Nicolae Filimon.

Spectacolele sunt produse de Teatrul ”Ion Creangă” și Teatrul Național Radiofonic.

Difuzarea  acestei minunate colecţii  continuă  seria evenimentelor pe care Teatrul Naţional Radiofonic le dedică, şi în acest an, sărbătoririi  Zilei Internaţionale a Copilului.

Sub genericul Teatru radiofonic serial, începând de luni, 11 iunie, Domnica Țundrea vă propune  să ascultați dramatizarea radiofonică a romanului Sfârşit de veac în Bucuresti” de Ion Marin Sadoveanu. Spectacolul a fost realizat in anii 70 ai veacului trecut de regizorul Cristian Munteanu, cu o distribuţie de excepţie: Toma Caragiu, Violeta Andrei, Ştefan Mihăilescu Brăila, Octavian Cotescu, Ileana Stana Ionescu.

”Prin anii de după 1930 numele de Ion Marin Sadoveanu întrupa imaginea unui conferențiar de mare clasă, prețuit si răsfățat de mediul intelectual al Capitalei. Putea fi ascultat în fiecare duminică, în marea sală a Teatrului Național din Calea Victoriei, vorbind despre istoria dramaturgiei românești si universale. La orele 10 dimineața sala arăta plină la refuz. Era prezentă acolo lumea amatorilor de teatru si foarte multi studenti si elevi. Când apărea, postându-se în picioare, în dreptul unei măsute, ropotele de aplauze îl salutau cu entuziasm pe elegantul bărbat, abia trecut la maturitate’’ – aşa îl evoca profesorul şi traducătorul Vlaicu Bârna pe reputatul scriitor.

Născut la Bucuresti  in anul 1893 și înregistrat cu numele Iancu-Leonte Marinescu, cel care se va numi Ion Marin Sadoveanu și-a petrecut copilăria la Constanța. Studiile superioare le-a urmat la Universitatea din București luându-și licența în drept si litere. Concomitent și-a început activitatea literară debutând în revista Flacăra si colaborând apoi si la alte prestigioase publicatii. Tot în acea perioadă va fi inaugurată si cariera lui de cronicar dramatic, ce se va desfăşura  pe mai bine de trei decenii.

Ca autor de teatru Ion Marin Sadoveanu a semnat drama în versuri Metamorfoze” si piesele Anno Domini” șiMolima”, aceasta din urmă jucându-se cu succes în 1930 pe scena Teatrului National din Capitală. În atmosfera tensionată a ultimului an al celui de al doilea război mondial, Ion Marin Sadoveanu, reuşeşte să termine opera sa de căpătâi, volumul la care de mult se ştia că lucrează: Sfârşit de veac în București”.

Vă invităm să reascultaţi varianta radiofonică a celebrului roman în semn de omagiu adus scriitorului de la a cărui naştere se împlinesc, la 15 iunie, 125 de ani.

tnr-logoTeatrul Naţional Radiofonic continuă  seria portretelor sonore ale celor mai mari actori ai teatrului românesc, de ieri şi de azi, conturate  în   mari  spectacole din Fonoteca Radio România. În primele două săptămâni ale lunii iunie, vă invităm să ascultaţi partituri radiofonice de excepţie, interpretate de personalităţi incontestabile ale artei scenice, aflate la ceas aniversar: Valentin Uritescu şi Virgil Ogăşanu. Aşadar, spectacole radiofonice de colecţie, cu monştri sacri ai teatrului românesc, în fiecare seară, de luni până joi, de la ora 23.05, la Radio România Actualităţi.

Nu uitaţi de celelalte fluxuri de teatru radiofonic, difuzate pe frecvenţele Radio Romania, on air şi on line:   De luni şi până vineri, Mircea Albulescu vă spune o poveste la Radio România Cultural, iar la Radio România Actualităţi, de la ora 20.50 se va difuza emisiunea de tradiţie a postului public de Radio, Noapte bună, copii!. Mituri, legende, poveşti, puteţi asculta de luni şi până joi, la ora 23.00  la Antena Satelor.

Mai multe detalii despre titlurile, pe care le difuzăm, puteţi afla de pe site-ul Teatrul Naţional Radiofonic şi din Revista Teatrală Radio.

23 aprilie–13 mai 2018

Realizator: IRINA SOARE

premiera tnr

Joi, 26 aprilie, de la ora 19.00, la Radio România Cultural Teatrul Național Radiofonic vă invită să ascultați, în cadrul proiectului Dramaturgi români contemporani”, un spectacol  în  premieră absolută: ”Sfaturile Melaniei – de la Nistru până la Dunăre” de Irina Nechit. Adaptare radiofonică de Magda Duțu. Regia artistică: Petru Hadârcă. Interpretează Rodica Mandache. Muzica originală, interpretarea vocală și instrumentală: Valentin Boghean. Regia de montaj: Florin Bădic. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Patricia Prundea. Regia tehnică: ing. Mirela Georgescu. Redactor: Costin Manoliu.

Scriitoarea Irina Nechit și Magda Duțu, coordonatorul proiectului oferă detalii despre acest spectacol-eveniment

”Sfaturile Melaniei – de la Nistru până la Dunăre”  de Irina Nechit, în interpretarea inegalabilei actriţe Rodica Mandache, fragment

biografii memorii tnrLa Radio România Cultural, în fiecare dimineaţă, de la ora 5.00, vă invităm să ascultaţi spectacole document, în fluxul ”Biografii, memorii”.

În perioada 23 aprilie–13 mai 2018, Magda Duţu, coordonatorul  proiectului vă propune spectacolele:

Luni, 23 aprilie, ora 5.00: ”Shakespeare’s Files”. Partea  I. Scenariu de Emil Lungeanu. Adaptarea radiofonică și regia artistică: Mihai Lungeanu.

Marți, 24 aprilie, ora 5.00: Shakespeare’s Files”. Partea a II-a. Scenariu de Emil Lungeanu. Adaptarea radiofonică și regia artistică: Mihai Lungeanu

Marți, 24 aprilie, ora 19.00: Pâinea cea de-a pururi”. Scenariu radiofonic de Magda Duțu, după volumul ”Cartea foametei” de Larisa Turea. Regia artistică: Petru Hadârcă

Miercuri, 25 aprilie, ora 5.00: ”Isadora Duncan: Jurnal”. Scenariul radiofonic: Denisa Fejes. Regia artistică: Dan Puican

Joi, 26 aprilie, ora 5.00: Povestea vieții lui Charlie Chaplin”. Scenariu radiofonic de Flavia Buref. Regia artistică: Constantin Dinischiotu

Vineri, 27 aprilie, ora 5.00: Biografia unei capodopere. ”Manon Lescaut”. Scenariu radiofonic de Elsa Grozea. Regia artistică: Titel Constantinescu

Ingrid Bergman

Ingrid Bergman

Sâmbătă, 28 aprilie, ora 5.00: Ingrid Bergman – Povestea mea”. Scenariu radiofonic de Cristina Corciovescu. Regia artistică: Cristian Munteanu

Duminică, 29 aprilie, ora 5.00: Amintiri despre Jean Gabin”. Scenariu radiofonic de Elsa Grozea. Regia artistică: Titel Constantinescu

Luni, 30 aprilie, ora 5.00: Biografia unei capodopere. ”George Enescu: Impresii din copilărie”. Scenariu radiofonic de Olga Grigorescu

Marţi, 1 mai, ora 19.00: ”George Enescu: Istorie și legendă”. Partea I. Scenariu radiofonic de Ada Brumaru

Miercuri, 2  mai, ora 5.00: Biografia unei capodopere. ”George Enescu: Rapsodiile”. Scenariu radiofonic de Grigore Constantinescu

Joi, 3  mai, ora 5.00: Biografia unei capodopere. ”George Enescu: Oedip. Scenariu radiofonic de Olga Grigorescu

Vineri, 4 mai, ora 5.00: ”George Enescu și prințesa iubită”. Scenariu radiofonic de Elena Tamaș

haricleea-darclee

Sâmbătă, 5 mai, ora 5.00: ”Hariclea Darclée”. Scenariu radiofonic de Nicolae Neagoe

Duminică, 6  mai, ora 5.00: ”George Niculescu-Basu”. Scenariu radiofonic de Elena Petrovici și Constantin Teodori

Luni, 7 mai, ora 5.00: ”Gheorghe Cucu”. Scenariu radiofonic de Gruia Stoia

Marţi, 8 mai, ora 5.00: ”Ion Vidu”. Scenariu radiofonic de Dan Gheorghiade

Miercuri, 9 mai, ora 5.00: ”Ciprian Porumbescu”. Scenariu radiofonic de Constantin Teodori

Joi, 10  mai, ora 5.00: ”Noaptea Reginei”, după volumul de amintiri ”Reîntoarcerea Reginei Maria Karadjordjević” de Dragana Bošković. Scenariu radiofonic de Doina Papp

Vineri, 11  mai, ora 5.00: Cătălina Toderoiu – Viteaza de la Jiu”. Scenariu radiofonic de Ion-Costin Manoliu, după volumul omonim de Ioan Manoliu. Regia artistică: Petru Hadârcă

Sâmbătă, 12 mai, ora 5.00: Cătălina Toderoiu – Zbor spre libertate”. Scenariu radiofonic de Ion-Costin Manoliu, după volumul ”Cătălina Toderoiu – Viteaza de la Jiu” de Ioan Manoliu. Regia artistică: Petru Hadârcă

Duminică, 13 mai, ora 5.00: ”Rezistența de la Nucșoara – Haiducii Muscelului”. Scenariu de Elena Tamaș.

mari spectacoleÎn fluxul Mari spectacole, difuzat în fiecare noapte, de la ora 0.30, la Radio România Cultural vă invităm să ascultaţi montări inspirate din pagini celebre ale literaturii universale, variante radiofonice de excepţie, în interpretări de referinţă şi purtând semnături regizorale de prestigiu. În săptămâna 23–29 aprilie sunt programate spectacole inspirate din dramaturgia lui William Shakespeare, născut într-o zi de 23 aprilie, acum 454 de ani:

Luni, 23 aprilie, ora 0.30: ”Henric al V-lea” de William Shakespeare (partea I). Premiul UNITER 2015. Traducere de Ion Vinea. Adaptare radiofonică de Domnica Țundrea. Regia artistică: Attila Vizauer

Marţi, 24 aprilie, ora 0.30: ”Henric al V-lea” de William Shakespeare (partea a II-a)

Miercuri, 25 aprilie, ora 0.30: Antoniu şi Cleopatra” de William Shakespeare. Traducere de Tudor Vianu. Adaptare de Corneliu Dalu. Regia artistică: Corneliu Dalu

Joi, 26 aprilie, ora 0.30: Visul unei nopţi de vară” de William Shakespeare. Traducere de Florian Tornea. Adaptare radiofonică de Zoe Anghel Stanca. Regia artistică: Cristian Munteanu

Vineri, 27 aprilie, ora 0.30: Zadarnice necazuri de iubire” de William Shakespeare. Traducere și adaptare de Dan A. Lăzărescu. Regia artistică: Leonard Popovici

Sâmbătă, 28 aprilie, 0.30: ”A douăsprezecea noapte” de William Shakespeare. Traducerea şi adaptare radiofonică de Dan Amedeo Lăzărescu. Regia artistică: Titel Constantinescu.

”Furtuna” de William Shakespeare, în celebra variantă a regizorului Liviu Ciulei, cu: George Constantin, Ion Besoiu, Mariana Mihuţ, Victor Rebengiuc, Florian Pittiş, Marcel Iureş, Ion Caramitru, Mircea Diaconu, Ştefan Bănică, Ion Cocieru, Dumitru Onofrei, Rodica Suciu Stroescu, Anca Vereşti, Mihaela Gagiu, Dorin Dron, Mircea Gogan, Emil Raisenhauer., va încheia acest regal radiofonic dedicat marelui Will, de Teatrul Național Radiofonic, la Radio România Cultural.

Versiuni radiofonice, din Fonoteca de Aur, ale unor celebre romane din literatura română: ”Concert din muzică de Bach” de Hortensia Papadat Bengescu, ”Мoromeții” şi ”Intrusul” de Marin Preda sunt spectacolele care se vor difuza în săptămâna 30 aprilie–6 mai,  de la ora 0.30.

Capodopere ale literaturii americane, în versiuni radiofonice de excepţie, în fluxul Mari spectacole, din săptămâna 7–13 mai:Martin Eden” de Jack London, ”Bătrânul şi marea” de Ernst Hemingway, ”Orfeu în Infern” de Tennessee Williams, ”Din jale se întrupează Electra” de Eugene O Neill, ”Toţi fiii mei” de Arthur Miller. Coordonator de proiect: Simona Vasiliu.

teatru radiofonic serialSub genericul Teatru radiofonic serial, Domnica Ţundrea vă invită să ascultaţi dramatizarea poemului indian ”Sacontala”, aparţinând poetului si dramaturgului indian de limbă sanscrită Kalidasa. Spectacolul are la bază versiunea în limba română a poemului, publicată în  anul 1897, de poetul George Coşbuc, de la a cărui dispariţie se împlineşte, la 9 mai, un veac.

Vă invităm să ascultați un fragment din varianta radiofonică a grandioasei opere literare. Înregistrarea este semnată de Adrian Pintea și are o distribuție impresionanta: Adrian Pintea, Laura Jianu, Catrinel Dumitrescu, Valeria Seciu, Mircea Albulescu, Mirela Popescu, Dan Condurache, Mihai Dinvale, Mircea Constantinescu, Eugen Cristea, Valentin Teodosiu, Mircea Rusu, Radu Panamarenco, Şerban Cellea, Mihai Niculescu, Alexandrina Halic, Dan Tudor, Carmen Ionescu, Constantin Dinulescu, Ionuţ Pohariu, Nicolae Călugăriţa, Sorin Gheorghiu, Gheorghe Pufulete

tnr-logoTeatrul Naţional Radiofonic continuă  seria portretelor sonore ale celor mai mari actori ai teatrului românesc, de ieri şi de azi, conturate  în   mari  spectacole din Fonoteca Radio România. În luna mai, vă invităm să ascultaţi partituri radiofonice de excepţie, interpretate de  personalităţi incontestabile ale artei scenice, din toate timpurile: Gina Patrichi, George Constantin şi Damian Crâșmaru.  Aşadar, spectacole radiofonice de colecţie, cu monştri sacri ai teatrului românesc, în fiecare seară, de luni până joi, de la ora 23.05, la Radio Romania Actualităţi.  

teatru radiofonic pentru copiiTeatrul Naţional radiofonic pentru Copii vă invită să ascultaţi, în zilele de sâmbătă, 28 aprilie și duminică, 29 aprilie, spectacole din literatura clasică dedicată celor mici: ”Cenușăreasa” de Charles Perrault şi Hansel și Gretel” de Fraţii Grimm.

Dramatizarea impresionantei epopei germane ”Cântecul Nibelungilor”,  în versiunea radiofonică semnată de regizorul Attila Vizauer, se va difuza sâmbătă, 5 mai  şi duminică. 6 mai, de la ora 9.00, la Radio România Cultural Şi tot în acelaşi flux, două  spectacole inspirate din literatura franceză,  sămbătă, 12 si duminică, 13 mai: ”Zâna cu ochii mari şi Zâna prafului” de George Sand, adaptarea radiofonică şi regia artistică: Diana Mihailopol şi ”Licoarea de aur”, muzical de Magda Duţu după  romanul pentru copii ”Perlino” al scriitorului francez  Edouard Laboulaye. Deşi cunoscut cititorilor din ţara noastră  de mai bine de un secol, odată cu traducerea  volumului ”Poveşti albastre”, numele lui Edouard Laboulaye  şi basmele sale au fost uitate… De parca ar putea fi uitat Degețel,  prichindelul care-ncape-ntr-o ciubota, viteazul cavaler Yvon, Omuletul Cenuşiu,  Zerbin, tăietorul de lemne…  sau  Perlino, prinţul creat după o fermecătoare reteţă: ”Se ia jumătate de kilogram de zahăr de Palermo şi tot pe atâta migdale dulci; mai pune cinci-şase sticle de apă de flori, puţin mosc şi ambră, vreo patruzeci de perle, două safire, un pumn de granate şi rubine, douăzeci de gheme de beteală de aur, zece coţi de catifea verde, o bucată de mătase roşie ca cireaşa si, mai ales, un troc de zidar si-o mistrie de argint”.

În anul 2004, a fost realizată o versiune radiofonică muzicală a poveştii lui Perlino, intitulată ”Licoarea de aur”. Scenariul radiofonic este semnat Magda Duţu, muzica aparţine regretatului compozitor Dumitru Lupu,  iar  versurile poetei și actriței Flavia Bureff. Regia artistică: Cristian Munteanu. În rolurile principale: Mihai Bisericanu, Delia Nartea, Gabriela Popescu, Boris Petroff, Dan Condurache, Virginia Mirea, Ştefan Velniciuc, Ioana Calotă, Ani Creţu, Anne Marie Ziegler, Dumitru Chesa, Sorin Gheorghiu, Silvia Codreanu, Gheorghe Pufulete. Regia de montaj: Mirela Anton. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Patricia Prundea. Regia tehnică: ing. Luiza Mateescu. Producător: Sanda Socoliuc.

Nu uitaţi de celelalte fluxuri de teatru radiofonic, difuzate pe frecvenţele Radio România, on air şi on line:   

De luni şi până vineri, Victor Rebengiuc vă spune o poveste la Radio Romania Cultural, iar la Radio Romania Actualităţi, de la ora 20.50 se va difuza emisiunea, de tradiţie, a postului public de Radio- Noapte bună, copii!

”Mituri, legende, poveşti” puteţi asculta de luni şi până joi, la ora 23.00  la Antena Satelor.

Mai multe detalii despre titlurile, pe care le difuzăm, puteţi afla de pe site-ul Teatrul Naţional Radiofonic dar şi din Revista Teatrală Radio.

Sperăm că spectacolele propuse de Teatrul Naţional Radiofonic vă vor reţine atenţia. Audiţie plăcută!

Grafică, ilustrații și editare multimedia: Costin Tuchilă.

25 martie–8 aprilie 2018

Realizator: COSTIN MANOLIU

Eveniment teatral

Centenarul Unirii Basarabiei cu România

Pe 27 martie 2018 aniversăm 100 de la Unirea Basarabiei cu România.

biografii memorii tnrTeatrul Naţional Radiofonic a realizat două spectacole-document, intitulate ”Lumină pentru Basarabia” şi ”27 martie 1918 – Întoarcerea acasă”, producţii radiofonice pe care le-a prezentat, în avanpremieră, la audiţia cu public care a avut loc la Ramada Bucharest Majestic Hotel, luni, 19 martie 2018. Cu această ocazie, Mariana Onceanu, jurnalistă  de la Chişinău, a vorbit despre implicarea  sa  în alcătuirea celor două scenarii care au stat la baza spectacolelor.

”Lumină pentru Basarabia” şi ”27 martie 1918 – Întoarcerea acasă”, două spectacole radiofonice făcute în urma unei documentări riguroase a jurnalistei Mariana Onceanu, care pentru scrierea scenariilor a folosit Procesele-verbale ale şedinţelor Sfatului Ţării, în ediţia îngrijită de Ion Ţurcanu, ”Studii istorice” de Iurie Colesnic, amintiri şi scrisori rămase de la Constantin Stere, Pantelimon Halippa, Onisifor Ghibu, Ion Inculeţ, Anton Crihan, Gherman Pântea şi alte personalităţi cu un rol hotărâtor în Unirea Basarabiei cu România acum 100 de ani.

prezentare eveniment 19 martie

Audiție, Hotel Ramada Majestic, București, 19 martie 2018

La audiţia cu public de la Ramada Bucharest Majestic Hotel, a participat şi Ambasadorul Republicii Moldova în România, Excelenţa Sa, domnul Mihai Gribincea.

”Lumină pentru Basarabia” şi ”27 martie 1918 – Întoarcerea acasă”, două spectacole-document întregite de mărturia înregistrată în 1968 cu Anton Crihan, deputat în Sfatul Ţării şi de versurile poetului Andrei Ciurunga, rostite de Mihai Bica.

Andrei Ciurunga, născut în 1920 la Cahul, în Basarabia, a fost întemniţat de trei ori, mai bine de zece ani, în perioada 1945–1964, pentru poeziile sale, mărturisind un adevăr istoric care nu era pe placul ”marelui vecin de la Răsărit”. 

Regia artistică aparţine lui Petru Hadârcă, directorul Teatrului Naţional ”Mihai Eminescu” din Chişinău.

premiera tnrPremierele săptămânii

Luni, 26 martie, de la ora 23.05, la Radio România Actualităţi, va loc premiera radiofonică a primului spectacol, ”Lumină pentru Basarabia”. Adaptarea radiofonică: Ion Costin Manoliu. Interpretare vocală și improvizații muzicale: Nadia Trohin. Muzică originală, interpretare vocală și instrumentală: Adrian Naidin.  În distribuție: Ion Caramitru, Adrian Păduraru, Mircea Constantinescu, Constantin Florescu, Orodel Olaru, Marcelo Cobzariu, Mihai Bica, Ion Arcudeanu, Silviu Oltean, Rodica Mandache, Daniel Tudorică, Annemary Ziegler, Alexandru Nedelcu, Tania Popa, Nadia Trohin, Petru Hadârcă, Ion Costin Manoliu, Stelică Muscalu. Regia de montaj: Dana Lupu și Florin Bădic. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Stelică Muscalu. Regia tehnică: ing. Mirela Georgescu. Redactor și coordonator de proiect: Magda Duțu.

”Lumină pentru Basarabia” şi ”27 martie 1918 – Întoarcerea acasă”, producţiile Teatrului Naţional Radiofonic dedicate Centenarului Unirii Basarabiei cu România, vor fi difuzate la Radio România Cultural, marți 27 martie 2018, între orele 19.00 şi 21.00.

art-img1-1809041-basarabiac1

Cel de-al doilea spectacol, ”27 martie 1918 – Întoarcerea acasă” va fi transmis la Radio România Actualităţi, miercuri, 28 martie 2018, de la ora 23.05.

În  fiecare zi, de la ora 20.50, la Radio România Actualităţi:  ”Noapte bună, copii!”,  o emisiune pentru cei mai tineri ascultători de teatru radiofonic.

Tot pentru ei, de la ora 21.00, sub genericul  ”A fost odată ca niciodată”, Mircea Albulescu vă spune o poveste la Radio România Cultural.

Radio România Cultural transmite în fiecare noapte la ora 0.30 Mari spectacole.

În preajma Sfintei Sărbători a Învierii Domnului nostru Iisus Hristos, de joi, 29 martie, până vineri, 6 aprilie, de la ora 22.30, teatru radiofonic serial: ”Cerul pe pământ sau Minunata, marea şi înfricoşătoarea sfântă dramă a Cuvântului întrupat” de Dan Verona, în regia lui Gavriil Pinte, cu  Victor Rebengiuc, Mihai Cafriţa, Maria Ploae, Constantin Codrescu, Nicolae Pomoje, Dan Condurache. Înregistrare din anul 2003.

În fiecare zi, dimineaţa de la ora 5.00, Radio România Cultural difuzează spectacole de teatru-document din seria ”Biografii, memorii”.

În Săptămâna Patimilor, luni 2 aprilie: ”Arşavir Acterian – Jurnal în căutarea lui Dumnezeu”. De marţi, 3 aprilie până duminică 8 aprilie – şase documentare radiofonice inspirate de viaţa şi învăţătura celui mai cunoscut şi iubit duhovnic contemporan: Părintele Arsenie Boca.

Tot în seriaBiografii, memorii”, marți, 3 aprilie, de la ora 19.00, la Radio România Cultural: Olga Greceanu – Pe urmele paşilor Tăi, Iisuse…”, scenariu de Ion Costin Manoliu, în regia lui Dan Puric, cu Maria Ploae, Mihai Bica, Constantin Dinulescu şi Bogdan Durlicioiu în distribuţie. Interpretarea muzicii psaltice: Dimitrie Voicescu.

În ziua praznicului Învierii, duminică, 8 aprilie, de la ora 9.00, la Radio România Cultural: Legenda ouălor roşii” de Titela col. Haqué. O înregistrare din anul 1993 cu Alexandrina Halic şi George Constantin în rolurile principale.

În seara de Paşti, de la  ora 19.00:  ”Iisus” de Nicolae Iorga. Regia artistică: Leonard Popovici. În distribuţie: Mihai Răducu, Simona Bondoc, Corado Negreanu, Tamara Creţulescu, Ion Pavlescu, Adriana Trandafir, Nicolae Pomoje, Mihai Niculescu, Ion Punea, Candid Stoica, George Oancea, Ion Siminie.

Cu speranţa că în perioada 25 martie–8 aprilie 2018, Teatrul Naţional Radiofonic vă oferă spre ascultare spectacole ziditoare de suflet, vă spun: Hristos a înviat!

Grafică, ilustrații și editare multimedia: Costin Tuchilă.

11–25 martie 2018

Realizator: DOMNICA ŢUNDREA

premiera tnr

Teatrul Național Radiofonic prezintă în premieră, joi, 15 martie, de la ora 19.00, la Radio România Cultural, spectacolulLupoaica” de Giovanni Verga. Traducere de Olga Mărculescu. Adaptare radiofonică de Domnica Ţundrea. Regia artistică: Vasile Manta. În distribuţie: Adela Mărculescu, Mircea Rusu, Ioana Calotă, Gelu Niţu, Dorina Lazăr, Petre Lupu, Daniela Ioniţă Marcu, Cătălina Mustaţă, Cristian Simion, Ionuţ Kivu. Regia de montaj: Radu Verdeş şi Florin Bădic. Regia de studio: Janina Dicu. Regia muzicală: Patricia Prundea. Regia tehnică: Vasile Manta. Redactor şi coordonator de proiect: Domnica Ţundrea.

Spectacolul va putea fi audiat în avanpremieră joi, 15 martie, de la ora 17.00, la Muzeul Naţional al Literaturii Române, de pe strada Nicolae Creţulescu nr. 8 din Bucureşti. Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.

Giovanni Verga

Giovanni Verga

Scrierile lui Giovanni Verga (1840–1922), binecunoscut autor italian de factură realistă, au generat, de-a lungul deceniilor, ecranizări ori spectacole de mare succes la public şi la critica de specialitate. Romancier, autor de proză scurtă şi dramaturg, reprezentant de forţă al verismului italian, Giovanni Verga este considerat drept un scriitor remarcabil prin vigoarea expresiei şi autenticitatea trăirilor surprinse în pagini narative ori teatrale, izbutind să influenţeze, pe plan naţional, literatura de după cel de al doilea război mondial. Fineţea observaţiei psihologice se îmbină, în scrierile lui Giovanni Verga, cu sinceritatea expresiei şi nota lirică, într-o ţesătură extrem de relevantă de stări şi de situaţii. Piesa Lupoaica” de Giovanni Verga este valoroasă, prin construcţia concisă, forţa viziunii, puterea sentimentelor, reflectarea stărilor sufleteşti şi pasiunea nemijlocită ce răzbate din toate situaţiile scenice, iar traducerea realizată de Olga Mărculescu se dovedeşte a fi plină de farmec şi bogată în nuanţe, păstrând spiritul dramatic al textului, alternând nota sentimentală cu pitorescul stilului popular italian.

Cu atenţie la psihologia personajelor, la stările lăuntrice, la încleştările exterioare şi interioare, regizorul artistic Vasile Manta a transformat acest univers într-un spectacol radiofonic puternic, dramatic, de o mare plasticitate, îndrumând actorii spre o interpretare firească, astfel încât întâmplările piesei să dobândească autenticitate, iar dialogurile – căldura vieţii.

lupoaicaC

Spectacolul ”Lupoaica” de Giovanni Verga aduce o tipologie feminină aparte, fascinantă, de mare profunzime şi complexitate psihologică: pe aceea a personajului Pina, pe care-l interpretează, cu incontestabilul său har actoricesc, Adela Mărculescu. Rolul Pinei îi prilejuieşte marii actriţe trăiri intense, izbucniri pătimaşe, treceri de la mândrie la duioşie, de la o furie excelent dozată, cu mijloace actoriceşti sigure şi eficiente, la o caldă, emoţionantă, copleşitoare stare poetică.

Muzica spectacolului, sensibilă și evocatoare, aleasă de către regizorul muzical Patricia Prundea și coloana sonoră gândită de Vasile Manta contribuie la conturarea unui univers profund și nuanțat, amplificând dramatismul, trăirile, pasiunile, emoția spectacolului radiofonic.

Montarea piesei ”Lupoaica” de Giovanni Verga la Teatrul Naţional Radiofonic propune publicului un act artistic expresiv şi elocvent, oferindu-le actorilor ocazia de a se confrunta cu partituri generoase, roluri puternice, de a crea un univers în care spiritul popular şi poezia sentimentelor se împletesc.

premiera tnrTeatrul Național Radiofonic a realizat două spectacole-document, ce vor fi prezentate în premieră absolută, în seria ”Biografii, memorii”, la Radio România Actualităţi (luni, 26 martie şi marţi, 27 martie, ora 23.05) şi Radio România Cultural (marţi, 27 martie, în intervalul orar 19.00–21.00). Cele două spectacole –  ”Lumină pentru Basarabia” și ”27 martie 1918 – Întoarcerea acasă” –, scenarii de Mariana Onceanu, în regia lui Petru Hadârcă, sunt dedicate Centenarului Unirii Basarabiei cu România şi se anunţă a fi, de pe acum, adevărate evenimente artistice.biografii memorii tnr

Luni, 19 martie, de la ora 16.00, la Ramada Bucharest Majestic Hotel, Sala ”I. L. Caragiale”, etajul 1, va avea loc audiţia cu public a celor două spectacole-document.

Amănunte ne oferă colega mea Magda Duţu, coordonatorul fluxului de Biografii-memorii, într-un material radiofonic intitulat 1918 – anul Unirii românilor în hotarele lor istorice.

In memoriam Ovidiu Iuliu Moldovan

Luni, 12 martie, se vor împlini zece ani de la plecarea lui Ovidiu Iuliu Moldovan, personalitate de mare distincţie şi nobleţe, spirit tulburător, actor cu o prezenţă scenică aparte, cu o fascinantă şi inconfundabilă voce. Programul Teatrului Național Radiofonic din această perioadă cuprinde câteva titluri, adevărate repere radiofonice din creația neuitatului actor.

ovidiu-iuliu-moldovan

Ovidiu Iuliu Moldovan. Foto: Ciprian Sterian, Mediafax, 2005

Duminică, 11 martie, de la ora 19.00, la Radio România Cultural, vom difuza, sub genericul Teatrul Naţional Radiofonic – partener al UNITER în Campania națională ARTIȘTII PENTRU ARTIȘTI, spectacolul ”Cenci” de Antonin Artaud. Traducere de: George Banu. Adaptare radiofonică de Theodor Danetti. Regia artistică: Cristian Munteanu. În distribuţie: Ovidiu Iuliu Moldovan, Andreea Măcelaru, Irina Mazanitis, Constantin Dinulescu, Florin Anton, Mihai Dinvale, Sorin Gheorghiu, Theodor Danetti, Aurelian Georgescu, Alexandru Jitea, Gheorghe Pufulete. La chitară: Petre Fârtăţescu. Regia de studio: Janina Dicu. Muzică originală şi regia muzicală: George Marcu. Regia tehnică: ing. Luiza Mateescu. Redactor: Domnica Ţundrea. Înregistrare din anul 1995.

Luni, 12 martie, la ora 22.30, la Radio România Cultural, vă invităm să ascultați ”Ploaia pe acoperiş” de Sorana Coroamă Stanca. Regia artistică: Cristian Munteanu. În distribuţie: Olga Delia Mateescu şi Ovidiu Iuliu Moldovan. Regia de studio: Crânguţa Manea. Regia muzicală: Timuş Alexandrescu. Regia tehnică: ing. Tatiana Andreicic. Înregistrare din anul 1984.

Miercuri, 14 martie, programul site-ului de teatru radiofonic www.eteatru.ro îi va fi dedicat lui Ovidiu Iuliu Moldovan. Timp de 24 de ore, vă invităm să-l ascultați în câteva dintre creațiile sale radiofonice reprezentative, din repertoriul dramaturgiei universale: ”Părintele Serghei” de Lev Nicolaevici Tolstoi, Tragica istorie a doctorului Faust” de Christopher Marlowe, Un tramvai numit dorință de Tennessee Williams, ”Regele Richard al II-lea” de William Shakespeare, ”Robespierre” de Romain Rolland, Maria Stuart” de Friedrich Schiller, ”Michael şi Ann” de Eugene O’Neill și Cenci de Antonin Artaud.

Regele Richard al II-lea

Regele Richard al II-lea

În 1995, avea loc premiera spectacolului radiofonic Regele Richard al II-lea” de William Shakespeare. Traducerea şi adaptarea radiofonică: Dan Amedeo Lăzărescu. Regia artistică: Cristian Munteanu. În distribuţie: Ovidiu Iuliu Moldovan, Adrian Pintea, Constantin Codrescu, Dan Condurache, Sanda Toma, Mircea Albulescu, Irina Mazanitis, Alfred Demetriu, Mihai Dinvale, Ion Pavlescu, Boris Petroff, Liviu Crăciun, Ion Chelaru, Constantin Dinulescu, Cornel Ciupercescu, Eusebiu Ştefănescu, Valentin Uritescu, Nicolae Pomoje, Ştefan Velniciuc, Dumitru Chesa, Magda Popovici, Mihai Bisericanu, Sorin Gheorghiu, Nicolae Călugăriţa, Aurelian Georgescu, Gheorghe Pufulete, Dan Bobe. Regia de studio: Janina Dicu. Regia muzicală: Romeo Chelaru. Regia tehnică: ing. Luiza Mateescu. Redactor: Marina Spalas.

Marii eroi ai lui William Shakespeare întrunesc inteligență, înțelepciune, luciditate, autocunoaștere. Unii ajung însă la această condiție abia atunci când cei din jur nu le mai iau în seamă nici inteligența, nici înțelepciunea. Și devin lucizi și încep să se autoînțeleagă atunci când ființa lor nu mai poate fi de folos nimănui.

Richard al II-lea, eroul primei tragedii, scrise în 1595, din șirul pieselor dedicate casei Lancaster, reprezintă un astfel de personaj shakespearian, cu atât mai tragic, cu cât se dovedește mai apt să-și conștientizeze suferința (deși câteodată nu lasă să transpară decât frânturi, ezitări) și cu cât, prins în acest joc al istoriei și al morții, căruia nu i se poate sustrage, este mai incapabil s-o evite. O tensiune de nestăpânit îl copleșește, îl sfâșie și-l situează într-un plan existențial aproape metafizic.

the king richard II

”Regele Richard al II-lea” este singura piesă shakespeariană în care un rege abdică. În mod paradoxal, abia după aceea el devine o ființă cu adevărat regească. Deposedat de toate atributele unui rege – în primul rând de coroană –, eroul ajunge nu doar să-și judece propriile erori, ci și să intuiască limpede adevăratele dimensiuni ale condiției umane, dominându-i pe toți prin luciditate, noblețe și capacitatea cunoașterii. Abia în captivitate, încercat de deznădejde, întruchipând parcă drumul suferinței și al înțelegerii de sine, Richard va desluși sensul vieții. Nimic nu e mai important, poate, în evoluția eroului, decât această detașare progresivă de lume, itinerarul sufletului către moarte, cu o altă privire, ținând de o apreciere cu totul nouă, asupra faptelor și elementelor. Dincolo de acceptare sau de neacceptare, dialogul sufletului cu destinul ce îmbracă forma morții este deposedat de tot ce era neesențial, incert, nuanțat, pentru a nu lăsa să existe decât exigența categorică a întrebărilor esențiale, cu conștiința sfârșitului brutal, dar și a unei posibile deschideri către cunoaștere.

Vă invit să ascultați un adevărat document sonor: un interviu pe care mi l-a acordat Ovidiu Iuliu Moldovan, la premiera din 1995 a spectacolului radiofonic Regele Richard al II-lea” de William Shakespeare, pus în undă de către regretatul regizor Cristian Munteanu.

 

Dacă doriţi să aflaţi titlurile, pe care le vom difuza, în viitorul apropiat, la Radio România Cultural, Radio România Actualităţi, Radio România Internațional și Antena Satelor, accesaţi site-ul Teatrului Naţional Radiofonic – pagina Program.

Nu uitați de site-ul www.eteatru.ro, unde zilnic pot fi ascultate, 24 de ore din 24, programe teatrale dintre cele mai interesante și captivante!

Sperăm că veţi urmări cu interes spectacolele Teatrului Naţional Radiofonic şi vă dorim audiţie plăcută!

Grafică, ilustrații și editare multimedia: Costin Tuchilă.

19 februarie–4 martie 2018 

Realizator: MAGDA DUŢU

premiera tnr

Teatrul Național Radiofonic organizează luni, 19 februarietnr-logo 2018, de la ora 16.00, la clubul Ramada-Majestic, de pe Calea Victoriei din București, audiția cu public a spectacolului-document prezentat în premieră ”Nicolae Mărgineanu – Un psiholog în temnițele comuniste”, scenariu de Cristina Anisescu. Adaptarea radiofonică: Ion Costin Manoliu. Regia artistică: Nicolae Dinu Mărgineanu. În distribuție: Damian Victor Oancea, Maria Ploae, Oana Maria Mărgineanu, Armand Calotă, Mihai Niculescu, Radu Bânzaru, Constantin Bărbulescu, Julieta Strâmbeanu, Nicolae Mărgineanu, Matei Tiron Micşunescu. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Patricia Prundea. Regia tehnică: ing. Mirela Georgescu. Redactor şi coordonator de proiect: Magda Duțu. Spectacolul va fi difuzat marți, 20 februarie 2018, de la ora 19.00, la Radio România Cultural și sâmbătă, 24 februarie 2018, de la ora 23.00, la Radio România Internațional, în cadrul proiectului ”Biografii, memorii”.

margineanuA

Printre numeroşii intelectuali arestaţi după instaurarea regimului comunist în România, a fost şi Nicolae Mărgineanu, unul dintre cei mai importanți psihologi din țară, profesor la Universitatea din Cluj. Aflat în plină afirmare profesională, cu studii de perfecţionare în cele mai importante universităţi din Europa şi Statele Unite, cu 12 cărţi de psihologie publicate, Nicolae Mărgineanu a fost arestat și apoi condamnat la 25 de ani temniţă grea. Din momentul arestării, viaţa personală şi cariera i-au fost ireversibil fracturate. Cărţile lui au fost interzise, numele nu i-a mai apărut în nicio publicaţie. În loc să scrie cărţi de specialitate, Nicolae Mărgineanu, ”psihologul cu cea mai completă pregătire pe plan internaţional” – cum îl numea renumitul psiholog american Gordon Allport – era acum închis şi anchetat cu brutalitate, constrâns să dea declaraţie după declaraţie, despre pretinsa lui vinovăţie faţă de politica partidului comunist. Atât ancheta, cât şi procesul în care a fost implicat,  au reprezentat o înscenare.

Nicolae_Mărgineanu

Nicolae Mărgineanu, membru post-mortem al Academiei Române

Nicolae Mărgineanu s-a născut la 22 iunie 1905, în comuna Obreja, judeţul Alba, într-o familie de ţărani credincioşi. A urmat şcoala primară în sat și liceul la Blaj. În anul 1924, a devenit student al Facultății de Litere şi Filosofie, specialitatea psihologie, a nou-înfiinţatei universităţi româneşti din Cluj. La 27 de ani a devenit doctor în filosofie al Universităţii din Cluj, specialitatea psihologie, cu menţiunea ”Magna cum laude”.  Susţinut de mentorul său, profesorul Ştefănescu-Goangă, Nicolae Mărgineanu a urmat succesive stagii de pregătire postuniversitară la universităţile din Viena, Leipzig, Hamburg şi Berlin. A câștigat bursa Fundației Rockefeller și a făcut doi ani de pregătire în marile univesități americane: Harvard, Yale, Columbia, Chicago si Duke, cu cei mai prestigioși psihologi ai vremii: Gordon Allport, Louis Thurstone sau Hadley Cantril. Cu o asemenea formaţie profesională, de cel mai înalt nivel, a revenit în țară, la mijlocul anilor ’30, și a fost numit şef de lucrări la Institutul de Psihologie, apoi conferenţiar la catedra de Psihologie a Universităţii din Cluj. La începutul anilor ’40, a publicat lucrări importante pentru psihologia aplicată: Psihologia franceză contemporanăElemente de psihometriePsihotehnica, precum şi cartea sa de căpătâi: Psihologia persoanei, pe care a dedicat-o mentorului său, Gordon Allport, de la Universitatea Harvard. În ţară contribuise, alături de profesorii Dimitrie Gusti, I.C. Parhon, Emil Petrovici şi alţii, la reînfiinţarea Societăţii „Amicii Americii”. Însă atunci, la modă era ARLUS – Asociaţia de prietenie cu Uniunea Sovietică, agreată de regimul comunist. Deoarece îşi făcuse studiile în Statele Unite şi avea relaţii importante şi în lumea universitară, şi în cea diplomatică, primul-ministru Petru Groza i-a cerut să pledeze pe lângă Comisia Americană de Control, pentru retrocedarea integrală a Transilvaniei către România, iar Nicolae Mărgineanu, un patriot cu fapta, s-a achitat cu succes de această delicată misiune.

margineanu biografii memorii

Imitând modelul sovietic, Partidul Comunist a început procesul de distrugere metodică a României. La Universitatea din Cluj, profesorii indezirabili noului regim, Ştefănescu-Goangă, Lucian Blaga, Silviu Dragomir, Ioan Lupaş, Nicolae Mărgineanu şi alţii, sunt daţi afară din Universitate. În 14 aprilie 1948, Nicolae Mărgineanu a fost arestat. A fost anchetat cu metode specifice regimului totalitar comunist: bătaie şi tortură fizică şi psihică. Capetele de acuzare: că a fost bursier Rockefeller şi că era vicepreşedinte al societăţii ”Amicii Americii”. Faptul că, la cererea prim-ministrului Petru Groza, a pledat pentru retrocedarea Ardealului pe lângă Comisia Aliată de Control a părţii americane, de asemenea, s-a întors împotriva lui: a fost acuzat de spionaj şi trădare naţională. După mai bine de 7 luni de anchetă, Nicolae Mărgineanu a fost inclus într-un ”lot” cu alţi 11 deţinuţi și din cei 25 de ani, la cât a fost condamnat, a făcut efectiv 16. A trecut prin închisorile: Aiud, Jilava, Pitesti, Cluj şi Gherla. A suferit, ca toţi deţinuţii politici din închisorile noastre, de frig şi de foame, de lipsa aerului şi de lipsa apei cu care să se spele, de lipsa toaletei, a medicamentelor şi a îngrijirilor medicale. Pe 27 iunie 1964, Nicolae Mărgineanu a fost eliberat din închisoarea din Aiud. Nu a mai fost niciodată reintegrat în învăţământ. Abia a obţinut un post de documentarist la Biblioteca Academiei, Filiala Cluj. Nu i s-a mai permis însă, să se întoarcă la catedra de psihologie. În schimb, a fost invitat cu multă căldură, să predea, ca profesor asociat, la universităţile din Kőln, Bonn şi Hamburg. După numai patru ani de la ieşirea din temniţa comunistă, a publicat Natura ştiinţei”Doi ani mai târziu, volumele Psihologie şi literatură” şi ”Sub semnul omeniei”, apoi Condiţia umană”, iar în 1975, ”Psihologie logică şi matematică”A lucrat cu frenezie, încercând să recupereze timpul care îi fusese pe nedrept furat. S-a rugat lui Dumnezeu să-i mai dea de trăit încă 16 ani, adică atâţia cât a fost închis. Și ruga sa a fost auzită: Dumnezeu i-a mai dat exact 16 ani. A murit în 13 iunie 1980, la Cluj. Spera într-un proces drept, făcut acelora care le-au făcut lor un proces atât de nedrept. După căderea regimului comunist, la cererea familiei, procesul lui a fost rejudecat. În 26 martie 1998, Curtea Supremă de Justiţie a admis recursul în anulare şi a dispus achitarea celor condamnaţi. Însă niciunul dintre ei nu mai era în viaţă. O stradă din Cluj îi poartă numele, iar un amfiteatru al facultăţii de psihologie din Cluj se numeşte acum ”Nicolae Mărgineanu”. Majoritatea cărţilor lui de psihologie, interzise ani de-a rândul, sunt reeditate şi își găsesc calea firească spre librării și biblioteci.

nicolae-margineanu-un-psiholog-in-temnitele-comuniste

După 1989, s-au publicat memoriile lui Nicolae Mărgineanu, Amfiteatre şi închisori”, iar în 2002, a apărut ediţia completă, cu titlul ”Mărturii asupra unui veac zbuciumat”. În anul 2006, a apărut la Editura Polirom, cartea: ”Nicolae Mărgineanu. Un psiholog în temnițele comuniste. Documente preluate din arhiva CNSAS”, scrisă de Cristina Anisescu. Aceste volume au stat la baza spectacolului radiofonic pe care îl propunem în premieră, cazul Nicolae Mărgineanu reprezentând una dintre zecile de mii de înscenări prin care regimul comunist a distrus sistematic viaţa normală din România.

Un spectacol-document – realizat în seria ”Biografii, memorii” –care prezintă scene din viața lui Nicolae Mărgineanu: de la anii de școală din Blaj, la viața universitară clujeană și apoi la stagiile de studii în străinătate. Nu lipsesc, în mod evident, momentele dramatice trăite în închisorile comuniste, relatate cu detașarea pe care i-a oferit-o experiența de psiholog. Regia artistică este semnată de reputatul producător și regizor de film Nicolae Dinu Mărgineanu, fiul marelui psiholog Nicolae Mărgineanu.

biografii memorii tnrSpectacolele-document dedicate unor personalități ale vieții culturale, vor fi difuzate și în această perioadă, în fiecare dimineață de la ora 5.00 și în fiecare seară de marți, de la ora 19.00, la Radio România Cultural, în seria ”Biografii, memorii”. Spectacolele de marți seara se reiau sâmbătă, la ora 23.00, la Radio România Internațional.

surpriza dragostei

premiera tnrO altă premieră radiofonică, un alt eveniment teatral.  Prezintă: Costin Tuchilă.

La Radio România Cultural, Teatrul Național Radiofonic va prezenta:

În fiecare noapte, de la ora 0.30, câte o producție, sub genericul ”Mari spectacole”

Săptămânal, de luni până vineri, de la ora 22.30,  teatru radiofonic serial

De luni până vineri, de la ora 21.00 – A fost odată ca niciodatăo scurtă poveste spusă celor mai tineri ascultători, de un actor renumit

Spectacole de teatru radiofonic se difuzează și în fiecare zi de sâmbătă și duminică, de la ora 14.00 și în fiecare seară de joi, de la ora 19.00, cu reluare de la ora 13.30, sâmbăta la Radio România Internațional.

Spectacolele pentru copii sunt difuzate sâmbătă și duminică, de la ora 9.00.

ivan turbinca

premiera tnrUnul dintre acestea, o nouă producție pentru copii se pregătește pentru această perioadă.

Evenimentul este prezentat de Costin Tuchilă.

La Radio România Actualități, Teatrul Național Radiofonic prezintă câte un spectacol, de luni până joi, începând cu ora 23.05.

La Radio Antena Satelor, de luni până joi, de la ora 23.00 – ”Mituri. Legende. Povești” și vinerea, de la aceeași oră – teatru scurt.

În afara programelor difuzate la Radio România Cultural, Radio România Actualităţi, Radio România Internaţional, Radio Antena Satelor, producţiile Teatrului Naţional Radiofonic pot fi ascultate și pe site-ul eteatru.ro – primul portal de teatru radiofonic din România. 

Grafică, ilustrații și editare multimedia: Costin Tuchilă.

3–17 decembrie 2017

Realizator: DOMNICA ŢUNDREA

     premiera-tnr-promo-audio-video-rtr                                

Teatrul Naţional Radiofonic prezintă în premieră, marți, 5 decembrie, de la ora 20.00, la Radio România Cultural: ”Taximetrist de noapte la New York” de Mircea M. Ionescu. Adaptarea radiofonică: Oana Cristea Grigorescu. Regia artistică: Gavriil Pinte. În distribuţie: Angel Rababoc, Valentin Teodosiu, Daniela Ioniţă, Cristian Iacob, Dan Codreanu, Mircea Constantinescu, Nicolae Cristian, Tomi Cristin, Ion Haiduc, Daniel Popescu, Vasile Toma, Violeta Berbiuc, Gavriil Pinte, Janina Dicu, Oana Cristea Grigorescu, Patricia Prundea, Ema Stere, Attila Vizauer. Regia de montaj: Florin Bădic și Radu Verdeş. Regia de studio: Janina Dicu. Inginer de sunet: Mădălin Cristescu. Regia muzicală: Stelică Muscalu. Redactor: Oana Cristea Grigorescu.

Spectacolul a fost audiat în avanpremieră marți, 28 noiembrie, de la ora 16.00, la clubul Ramada-Majestic de pe Calea Victoriei din Bucureşti.

taximetrist afis

Taximetrist de noapte la New York – se arată în comunicatul de presă al premierei, semnat de Oana Cristea Grigorescuconsemnează o etapă reală din viața autorului, fuga din țară în 1987, obținerea statutului de refugiat politic și aventura supraviețuirii și găsirii unui rost în SUA, la New York. La originea piesei Taximetrist de noapte la New York stă un volum omonim de memorialistică publicat în anul 2000, precedat de două piese de teatru cu același subiect. Semnalată ca monodrama cu voci verité, piesa convoacă personaje reale întâlnite în timpul celor 6 ani petrecuți ca taximetrist la New York, rememorează episoade trăite pe străzile Babilonului (după cum numește autorul orașul) din care trasează harta suferințelor și luptei pentru păstrarea verticalității interioare a exilatului în lumea americană. Piesa discută reversul clișeelor despre America tuturor posibilităților și este înainte de toate o istorie subiectivă a imigrantului dezrădăcinat. Regizorul Gavriil Pinte vede în piesa lui Mircea M. Ionescu o poveste de viață atemporală, a tuturor imigranților, a dezrădăcinaților porniți în căutarea unei vieți mai bune, confruntați cu propriile limite dar și cu sistemul social concurențial nemilos al Americii/Occidentului. Spectacolul nostru se vrea, în fond, o pagină despre supraviețuire și demnitate umană.”

Vă propun să ascultăm un interviu, realizat de colega mea Oana Cristea Grigorescu, cu domnul Mircea M. Ionescu, autorul piesei Taximetrist de noapte la New York”.

premiera-tnr-promo-audio-video-rtr

Audiție cu public la Muzeul Național al Literaturii Române din București

Duminică, 10 decembrie, de la ora 0.30, la Radio România Cultural, Teatrul Naţional Radiofonic prezintă în premieră: ”Diamantele sunt cărbuni care s-au pus pe treabă” de Pawel Demirski. Traducere de Sabra Daici. Adaptarea radiofonică și regia artistică: Cezarina Udrescu. În distribuție: Alexandru Repan, Catrinel Dumitrescu, Anda Caropol, Claudiu Romilă, Mihai Marinescu, Cezarina Udrescu. Regia de montaj: Bogdan Golovei, Mirela Anton și Radu Verdeș. Regia de studio: Renata Rusu. Regia muzicală: Stelică Muscalu. Regia tehnică: Mădălin Cristescu. Coordonator de proiect și redactor: Crenguța Manea. Spectacol realizat în coproducție cu Institutul Polonez din București.

Spectacolul ”Diamantele sunt cărbuni care s-au pus pe treabă” de Pawel Demirski va putea fi audiat în avanpremieră marți, 5 decembrie, de la ora 17.00, la Muzeul Naţional al Literaturii Române, de pe strada Nicolae Creţulescu nr. 8 din Bucureşti.

Premieră

Audiție cu public la Muzeul Național al Literaturii Române din București

Teatrul Național Radiofonic prezintă în premieră serialul ”Quo Vadis” de Henryk Sienkiewicz. Traducere de Stan Velea. Dramatizare radiofonică de Rodica Suciu Stroescu. Regia artistică: Diana Mihailopol. Cele opt episoade ale serialului Quo Vadis vor putea fi audiate în perioadele 11–15 decembrie și 18–20 decembrie, de la ora 22.30, la Radio România Cultural.

În distribuţie: Marius Stănescu, Marius Bodochi, Mihai Constantin, Gelu Niţu, Constantin Dinulescu, Dan Aştilean, Oana Maria Mărgineanu, Rodica Lazăr, Emilia Popescu, Crina Mureşan, Rodica Mandache, Marian Lepădatu, Gavril Pătru, Dan Clucinschi, Gavriil Pinte, Alexandru Potocean, Orodel Olaru, Petre Nicolae, Ştefan Velniciuc, Amalia Ciolan, Nicolae Călugăriţa, Mihai Verbiţchi, Vasile Manta, Marius Călugăriţa, Ioana Calotă, Ruxandra Maniu, Cristian Simion, Violeta Berbiuc, Ion Arcudeanu, Patricia Prundea, Domnica Ţundrea, Alexandru Philippide şi copilul Silviu Stănescu. Interpretează, la instrumente cu coarde, Victor Prundea. Regia de montaj: Monica Wilhelm. Regia de studio: Janina Dicu. Regia muzicală şi corepetitor: Patricia Prundea. Regia tehnică: Vasile Manta. Redactor şi coordonator de proiect: Domnica Ţundrea.

Henryk_Sienkiewicz

Henryk Sienkiewicz

Teatrul Naţional Radiofonic şi-a propus să îmbogăţească Fonoteca de aur a Societăţii Române de Radiodifuziune cu serialul Quo Vadis” de Henryk Sienkiewicz, adevărată superproducție radiofonică în opt episoade, remarcabilă ipostază sonoră a unui puternic şi tulburător roman, care, pe fundalul unei poveşti de iubire, înfăţişează civilizaţia din Roma secolului I. d. Hr. şi persecuţiile suferite de creştini, în perioada lui Nero. Împăratul ucigaş, megaloman, crud şi răzbunător este, în egală măsură, în viziunea lui Sienkiewicz şi implicit în transpunerea radiofonică, un personaj grotesc, derizoriu, un cabotin, un clovn închipuit, obsedat de calităţile lui de poet. Dincolo de întâmplările ce se desfăşoară într-o succesiune rapidă şi captivantă, importantă devine descoperirea creştinismului, conturarea unei noi religii a sacrificiului şi a iubirii necondiţionate. Titlul romanului este reprezentat de întrebarea pe care Sfântul Petru i-a adresat-o lui Iisus Hristos, pe care l-a întâlnit atunci când voia să fugă  din Roma: Quo Vadis, Domine? (Încotro, Doamne?).

Henryk Sienkiewicz este, fără îndoială, unul dintre cei mai mari autori polonezi din toate timpurile şi o voce distinctă în proza europeană de factură realistă. Pentru romanul istoric Quo Vadis”, Henryk Sienkiewicz a primit în 1905 Premiul Nobel. Receptarea romanului a generat opinii entuziaste; iată, de pildă, ce scria exegetul polonez Lech Ludorowski: ”O operă vizionară. Splendidă şi monumentală. Emanând o adâncă spiritualitate. Iradiază iubirea şi binele. Profundă în nobila ei înţelepciune. Fermecătoare prin bogăţia frumosului neobişnuit care produce impresii şi trăiri estetice de neuitat.”

Dramatizarea radiofonică excelent realizată de Rodica Suciu Stroescu a extras întâmplările esenţiale ale romanului, de la secvenţele animate de personaje ale aristocraţiei romane, până la incendierea Romei şi pedepsirea creştinilor nevinovaţi, aşezându-le într-o succesiune elocventă, în scene de o mare plasticitate, conferindu-le viaţă, culoare, emoţie. Diana Mihailopol s-a apropiat de acest univers fascinant cu duioşie şi înţelegere şi totodată cu precizia abordării, izbutind un spectacol armonios, împlinit, admirabil prin acurateţea exprimării, prin expresivitate, simţ al nuanţelor şi printr-o gândire profundă, care accentuează semnificaţiile adânci ale textului. Consideraţiile asupra istoriei, gândurile despre mecanismul puterii politice se îmbină cu ironia, cu lirismul şi cu pasaje de o neînchipuită frumuseţe… Iubirea este privită nu doar ca sentiment ce se naşte între doi oameni, ci transcende viaţa şi devine iubire în sens creştin, iubire de oameni şi iubire a divinităţii.

Distribuţia spectacolului radiofonic adună mari nume ale momentului teatral actual, actori extraordinari, chemaţi să se confrunte cu partituri generoase, nuanţate şi extrem de ample, cărora le-au dat viaţă într-un chip tulburător. Dialogul are firesc, emoţie, captând viaţa însăşi a personajelor, aşezând într-un crescendo semnificativ reflecţiile, intuiţiile, sentimentele lor.

Muzica, plină de forţă evocatoare, aleasă cu profundă sensibilitate şi totodată cu ştiinţa dozei exacte, de către regizorul muzical Patricia Prundea şi coloana sonoră realizată de Vasile Manta contribuie la împlinirea unui întreg artistic rafinat, amplificând elementul afectiv şi sensurile înălţătoare ale romanului.

quo vadis

Astfel încât serialul radiofonic Quo Vadis” de Henryk Sienkiewicz reînvie o lume, făcând-o palpabilă şi ne determină să vedem cu ochii minţii, în tablouri vii, cu o mare putere de sugestie, întâmplările dramatice, neprevăzute, cu un puternic impact emoţional.

Selecţiuni din spectacolul radiofonic ”Quo Vadis” de Henryk Sienkiewicz vor putea fi audiate în avanpremieră marți, 12 decembrie, de la ora 17.00, la Muzeul Naţional al Literaturii Române, de pe strada Nicolae Creţulescu nr. 8 din Bucureşti.

Dacă doriţi să aflaţi titlurile, pe care le vom difuza, în viitorul apropiat, la Radio România Cultural, Radio România Actualităţi, Radio România Internațional și Antena Satelor, accesaţi site-ul Teatrului Naţional Radiofonic – pagina Program.

Nu uitați de site-ul www.eteatru.ro, unde zilnic pot fi ascultate, 24 de ore din 24, programe teatrale dintre cele mai interesante și captivante!

Sperăm că veţi urmări cu interes spectacolele Teatrului Naţional Radiofonic şi vă dorim audiţie plăcută!

20 noiembrie–3 decembrie 2017

Realizator: MAGDA DUŢU

  premiera-tnr-promo-audio-video-rtr  

biografii memorii tnrTeatrul Naţional Radiofonic – Radio România, în parteneriat cu Teatrul Metropolis din Bucureşti, a organizat luni, 13 noiembrie 2017, de la ora 11.00, în Cafeneaua radiofonică a Teatrului Metropolis din București audiţia cu public a spectacolului ”Ovidiu – Exilatul de la Pontul Euxin” o biografie poetică dedicată împlinirii a 2000 de ani de la moartea poetului Publius Ovidius Naso. Scenariul, după ”Tristele” şi ”Ponticele”: Emil Boroghină. Traducere de Teodor Naum. În rolul lui Ovidiu – Emil Boroghină. A dat glas unor gânduri din zilele noastre Ilinca Tomoroveanu. Scenariul radiofonic şi regia artistică: Gavriil Pinte.

ovidiu tomis teatru radiofonic

În 2017 se împlinesc 2000 de ani de la moartea marelui poet al latinității, exilat la Pontul Euxin. Pe malul Mării Negre, Ovidiu – considerat primul nostru poet – avea să-și scrie ultimele opere, ”Tristele” şi ”Ponticele”.  Tot aici avea să moară. Reputatul om de teatru Emil Boroghină a realizat un recital, scenariul său fiind alcătuit exclusiv din poeme cuprinse în aceste ultime opere; poeme-epistole expediate de poet la Roma unor prieteni și soției sale. Emil Boroghină a participat luni, 13 noiembrie, la audiţia de la Teatrul Metropolis şi a vorbit despre proiectul său.

Regizorul Gavriil Pinte a conceput un spectacol radiofonic pornind de la scenariul alcătuit de Emil Boroghină, pe care l-a adaptat şi l-a completat cu informații despre Ovidiu, despre exilul său, despre contextul istoric și geografic.

Spectacolul ”Ovidiu – Exilatul de la Pontul Euxin”  se va difuza în premieră, marţi, 21 noiembrie 2017, de la ora 19.00, la Radio România Cultural, în cadrul proiectului ”Biografii, memorii”. Asistenţa tehnică: Mariana Epure de la Radio România Oltenia Craiova. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Patricia Prundea. Regia tehnică: ing. Mirela Georgescu. Redactor şi coordonator al proiectului ”Biografii, memorii”: Magda Duţu.

premiera tnr

Marți, 21 noiembrie este ziua în care regizorul Gavriil Pinte ne propune o a doua premieră, începând cu ora 22.30, la Radio România Cultural: ”Ismaïl și Turnavitu” după Urmuz. Scenariul, interpretarea și regia artistică: Gavriil Pinte. Audiţia cu public, în avanpremieră, va avea loc luni, 20 noiembrie 2017, de la ora 11.00, la Teatrul Metropolis din Bucureşti.

    premiera tnrSpectacol radiofonic în pregătire în cadrul proiectului ”Dramaturgi români contemporani”

vorbescC (1)

Ana-Maria Bamberger – autoarea celebrei piese ”Portretul Doamnei T.”, un omagiu adus regretatei Olga Tudorache – vine acum cu cel mai nou text al său: ”Să vorbesc cu tine”, o comedie romantică și în același timp, radiografia psihologică a unei povești de dragoste universale, imperfecte, în care fiecare se poate recunoaște.

Luni, 13 noiembrie, după-amiaza, în Studioul de teatru T2, ”Georgedramaturgi romani contemporani sigla Constantin” s-a înregistrat acest spectacol, care va fi realizat în cadrul proiectului ”Dramaturgi români contemporani ”, în premieră absolută. Cu doi actori care ne-au fascinat cândva, într-o delicată poveste de dragoste – Teodora Mareș și Adrian Păduraru – acum… într-o altfel de poveste… tot de dragoste!… și cu o tânără regizoare, Maria Agnesa Pușcașu, foarte hotărâtă, profesionistă, cu o mare sensibilitate, cu simț estetic și artistic deosebit.foarte hotărâtă, profesionistă, cu o mare sensibilitate, cu simț estetic și artistic deosebit.  

Premiera radiofonică se va difuza joi, 30 noiembrie, de la ora 19.00, la Radio România Cultural, cu reluare sâmbătă, 2 decembrie, de la ora 13.30 – la Radio România Internațional. 

Lansarea va avea loc luni, 27 noiembrie, de la ora 15.00 în Cafeneaua radiofonică de la Teatrul Metropolis din București și se va desfășura în prezența celor doi actori și a echipei de realizatori.

Am surprins o secvență de la această înregistrare:  

”Să vorbesc cu tine” de Ana-Maria Bamberger. Adaptare radiofonică de Magda Duţu. Regia artistică: Maria Agnesa Pușcașu. Cu: Teodora Mareș și Adrian Păduraru. Regia de montaj: Radu Verdeș. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Patricia Prundea. Regia tehnică: ing. Mirela Georgescu. Redactor: Costin Manoliu. Coordonator de proiect: Magda Duţu.

tnr-logoVă invităm să ascultați spectacolele prezentate de Teatrul Național Radiofonic, programate în spațiile de difuzare obișnuite – la Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Radio România Internaţional și Antena Satelor.

Reţineţi site-ul eteatru.ro, unde puteţi asculta 24 de ore din 24, spectacole radiofonice dintr-o gamă variată de genuri teatrale, de la cele păstrate în Fonoteca de aur la cele mai noi înregistrări realizate de Teatrul Naţional Radiofonic.

22 octombrie–12  noiembrie  2017

Realizator: IRINA SOARE

In memoriam Olga Tudorache

Olga-Tudorache (1)

Olga Tudorache

Teatrul Naţional Radiofonic – Radio România a omagiat-o luni, 11 octombrie 2017 la Teatrul Metropolis pe marea actriţă  la împlinirea vârstei de 88 de ani, organizând  audiţia cu public a spectacolului ”Victoria şi Crocodilul” de Ion Costin Manoliu, la Teatrul Metropolis din Bucureşti, iar la Radio România Actualităţi în perioada 9–11 octombrie, s-au difuzat o selecţie a celor mai importante titluri din creaţia radiofonică a domniei sale.

”Victoria şi Crocodilul” de Ion Costin Manoliu este, de altfel, ultima creaţie radiofonică a Olgăi Tudorache, spectacol realizat în anul 2007, în cadrul proiectului ”Dramaturgi români contemporani”, coordonat de Magda Duţu. Montarea este o farsă comică, în care Olga Tudorache interpretează rolul unei profesoare de arta actorului, supusă ea însăşi unui examen. Pe fundalul unor evenimente istorice contemporane, construcţia dramatică este inspirată de întâmplări reale din viaţa celebrei profesoare de teatru. Un text scris de Ion Costin Manoliu, care pune în valoare calităţile artistice ale Olgăi Tudorache, pe care multe generaţii de iubitori de teatru le-au apreciat.

olga-tudorache

Actriță de teatru, film, radio, televiziune, dascăl de neuitat pentru generaţii de studenţi îndrăgostiţi de arta scenei, sunt tot atâtea dimensiuni ale unei cariere artistice de excepţie, ale unei vieţi închinate Artei. O personalitate artistică cu totul unică, iubită şi admirată deopotrivă de public și de critica de specialitate, dacă ar fi să amintim doar câteva premii din impresionantul său palmares: Premiul pentru interpretare la Festivalul Naţional de Teatru (1969), Premiul revistei Săptămâna pentru 25 de ani de activitate teatrală (1979), Premiul I la Festivalul dramaturgiei contemporane Braşov (1986), Premiul special al juriului la Gala dramaturgiei româneşti actuale (Timişoara, 1987), Diploma de onoare la Festivalul de Dramaturgie Contemporană (Braşov, decembrie 1997), Premiul Fundaţiei Tofan pentru Cea mai importantă personalitate teatrală a anului 1997 (decembrie 1997), Ordinul Naţional ”’Steaua României” în grad de Mare Ofiţer acordat de Preşedintele României (2000), Titlul de Cetăţean de onoare al Municipiului Bucureşti (2001), ”’Vârsta de Aur – Premiul special”’, distincţie a Ministerului Culturii şi Cultelor (2001), Trofeul Festivalului Naţional de Teatru ”I. L.Caragiale” (2004),  Premiul Criticii pentru Cea mai bună actriţă a anului 1997, acordat de secţia română a Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Teatru (AICT) – Fundaţia Teatrul XXI (februarie 1998), Premiul UNITER pentru Cea mai bună actriţă în cadrul Galei Premiilor UNITER (martie 1999) şi  Diploma de popularitate (Gala Premiilor UNITER, 2002).

Olga Tudorache (11 octombrie 1929, Oituz, județul Bacău– 18 octombrie 2017, București)  a primit decoraţia regală ”Nihil Sine Deo” din partea Regelui Mihai, în cadrul unei ceremonii care s-a desfăşurat la 18 mai 2013, la Teatrul Mic din Bucureşti. Ceremonia  s-a desfăşurat după spectacolul ”Portretul Doamnei T”, o piesă scrisă special pentru Olga Tudorache de Ana Maria Bamberger. Și dacă spectacolul mai există astăzi doar în memoria afectivă a spectactorilor, Fonoteca de Aur a Radio România păstrează interpretarea tulburătoare a marii actriţe în varianta radiofonică a textului dramatic, realizată la Radio România în anul 2006, de regizorul   Attila Vizauer. Coordonator de proiect: Magda Dutu.

Vă invităm să ascultaţi fragmente din ultimul interviu acordat de Olga Tudorache colegului nostru Ion Costin Manoliu. Amintiri despre colegi de breaslă, mărturii emoţionante din bogăţia unei vieţi dedicate teatrului, un imens material documentar care face parte din ciclul spectacolelor dedicate regizorului Vlad Mugur.

Eveniment teatral   

Victor-Rebengiuc

Victor Rebengiuc

FNT On Air 2017  Cinstim opera lui Victor Rebengiuc!

În perioada 20–30 octombrie, Redacția Teatru a pregătit în secţiunea On AirFestivalului Național de Teatru un adevărat regal radiofonic, prin difuzarea în întreaga ţară  a unui număr record de  producţii. Anul acesta, selecția pieselor de teatru radiofonic se conturează în jurul personalități celui căruia ăi este dedicata cea de-a 27-a ediție a evenimentului: actorul Victor Rebengiuc.

Cinstim opera lui Victor Rebengiuc! – acesta este genericul simbolic, sub care se desfășoară programele teatrale radiofonice, al căror protagonist este marele actor. Talentul sau copleșitor, uriașa disponibilitate a mijloacelor artistice, capacitatea de a conferi culoare și autenticitate celor mai diverse stări, situații, întâmplări, au făcut ca Victor Rebengiuc sa fie distribuit în spectacolele radiofonice, încă de la începuturile sale actoricești, întruchipând, doar prin inflexiunile glasului, împletite cu tăceri pline de semnificații ori cu emoții nerostite, zeci și sute de personaje, făcându-le să trăiască în mintea și-n sufletul ascultătorilor…, se menționează în comunicatul de presă al evenimentului.

La Radio România Cultural, spectacolele din fluxurile Biografii, memorii, Teatru radiofonic serial, Mari spectacole, A fost odată ca niciodată și Teatru radiofonic pentru copii dar și la Radio România Actualități  vă invităm să ascultați , în această perioadă 42 de montări radiofonice din fonoteca de aur cu Victor Rebengiuc în rolul principal.

În seria evenimentelor dedicate lui Victor Rebengiuc, la Radio România, se înscrie și auditia cu public a spectacolului radiofonic ”Inimă de câine” de Mihail Bulgakov, realizat de regizorul Mihai Lungeanu, în anul  1994, cu Victor Rebengiuc, Virgil Ogăşanu şi Dan Condurache în rolurile principale, alături  de Tatiana Constantin, Ica Matache, Candid Stoica, Eugen Motriuc, Mircea Constantinescu, Cerasela Stan, Nicolae Urs, Silviu Stănculescu, Jeanine Stavarache, Valentin Teodosiu  şi  Olimpia Niculescu.

Evenimentul va avea loc luni, 23 octombrie, de la ora 11.00 la Teatrul Metropolis.

Vă oferim un fragment din acest spectacol.

fragment în curs de postare

premiera-tnr-promo-audio-video-rtr

Duminică, 5 noiembrie, de la ora 9.00, la Radio România Cultural, vă invităm să ascultati, în premieră spectacolul radiofonic ”Măgarii – poveste populară românească”. Scenariul radiofonic şi regia artistică: Gavriil Pinte. În distribuţie: Daniel Tudorică, Daniel Badale, Alexandru Georgescu, Cornelia Pavlovici, Vasile Toma, Mihai Verbiţchi, Violeta Berbiuc şi Vasile Manta. Redactor şi coordonator de proiect: Irina Soare. Regia de montaj: Florin Bădic şi Monica Wilhelm. Regia de studio: Janina Dicu. Regia muzicală: Patricia Prundea. Regia tehnică: Vasile Manta.

Scenariul radiofonic valorifică inspirat pagini mai puțin cunoscute din folclorul românesc, respectând modul lexical și stilistic originar, într-o montare ce păstrează nealterată verva narațiunii autentice și care   accentuează ineditul joc al fanteziei în scene de o fabuloasă inventivitate.

Vă propunem, aşadar, un spectacol radiofonic, plin  de vervă şi umor, cu  personaje simpatice interpretate de actori cu har, într-un decor sonor percutant care conferă un plus de autenticitate și dinamism acțiunii și un veșmânt muzical bogat tematic, croit pe măsură, toate aceste argumente vă vor convinge, sperăm, să ascultați această premieră a Teatrului Naţional Radiofonic. O invitație pe care teatrul Naţional Radiofonic pentru copii o adresează ascultătorilor săi de toate  vârstele.

Spectacolul radiofonic în premieră ”Măgarii” va putea fi ascultat, în avanpremieră, luni, 30 octombrie, de la ora 11.00, la  Teatrul Metropolis din Bucureşti.

fragment în curs de postare

biografii memorii tnrLa Radio România Cultural, în fiecare dimineaţă, de la ora 5.00, vă invităm să ascultaţi spectacole document, în fluxul ”Biografii, memorii”. Magda Duţu, coordonatorul proiectului vă propune, în perioada  22– 30 octombrie, ora 5.00 montări cu Victor Rebengiuc în rolul principal:

Luni, 23 octombrie: Maurice Ravel, Bolero

Marti, 24 octombrie: Joseph von Sternberg

Miercuri, 25 octombrie: George Niculescu-Basu

Joi, 26 octombrie: Bogdan Petricescu Hasdeu

Vineri, 27 octombrie: Niccolo Paganini

Sâmbătă, 28 octombrie: Filmul Vrăjitorul din Oz de Victor Fleming

Duminică, 29 octombrie: Camil Petrescu, Jocul ielelor.

Luni, 30 octombrie:  Dimitrie Gusti. Scenariu radiofonic de Neculai Moghior.

Marți, 31 octombrie: Eugen Lovinescu – Memorii

Miercuri, 1 noiembrie: Ion Valjan sau Fascinaţia Teatrului. Scenariu radiofonic de Michaela Gulea şi Magda Duţu

Joi, 2 noiembrie: Anton Pann: Povestea vorbei. Scenariu radiofonic de Radu Albala

Vineri, 3 noiembrie: Heinrich von Kleist. Scenariu radiofonic de Florica Ichim

Sâmbătă, 4 noiembrie: Hans Sachs. Scenariu radiofonic de Arcadiu Marinescu Nour

Duminică, 5 noiembrie: Victor Eftimiu. Scenariu radiofonic de Elena Petrovici.

Luni, 6 noiembrie: Panait Istrati: Neranțula. Scenariu radiofonic de Camelia Stănescu.

Marți, 7 noiembrie: Ochii Arhanghelului din vis – o biografie poetică a lui Mihai Eminescu, după un ciclu de poeme ale lui Liviu Ioan Stoiciu. Scenariul radiofonic: Felicia şi Gavriil Pinte

Miercuri, 8 noiembrie: Alexandru Macedonski. Scenariu radiofonic de Arcadiu Marinescu Nour

Joi, 9 noiembrie: Valeriu Moisescu: Clasicii, martori ai acuzării. Scenariu radiofonic de Ion-Costin Manoliu

Vineri, 10 noiembrie: Friedrich Schiller: Intrigă şi iubire.

Sâmbătă, 11 noiembrie: Feodor Mihailovici Dostoievski: Crimă și pedeapsă. Scenariul radiofonic: Leonida Teodorescu.

Duminică, 12 noiembrie: Auguste Rodin, Burghezii din Calais.

Vă oferim un fragment din spectacolul dedicat personalităţii celui de al cărui nume  se leagă primul spectacol de teatru radiofonic, difuzat la Radio România: scriitorul si dramaturgul  Ion  Valjan, intitulat ”Ion Valjan sau Fascinația teatrului”.  Scenariu radiofonic de Michaela Gulea şi Magda Duţu. Regia artistică: Petru Hadârcă. Protagonisti: Virgil Ogăşanu, Ilinca Tomoroveanu, Mircea Constantinescu, Annemary Ziegler, Alexandru Pavel, Orodel Olaru, Andrei Ţârdea, Petru Hadârcă, Sorin Şaguna, Violeta Berbiuc. Fragmente din Fonoteca de Aur cu: Radu Beligan, Ileana Stana Ionescu, Rodica Tapalagă, Ştefan Mihăilescu-Brăila, Ion Caramitru, Ion Lucian, Mihai Fotino, Victor Ştrengaru, Sorin Gheorghiu. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Luiza Mateescu. Regia tehnică: ing. Mirela Georgescu. Redactor şi producător: Magda Duţu. Înregistrare din anul 2012.

Spectacolul poate fi ascultat, în întregime miercuri, 1 noiembrie 2017, în ziua în care postul public de Radio aniversează 89 de ani.

mari spectacoleÎn fluxul Mari spectacole, difuzat în fiecare noapte, de la ora 0.30, la Radio România Cultural vă invităm să ascultaţi montări inspirate din pagini celebre ale literaturii universale, variante radiofonice de excepţie, în interpretări de referinţă şi  purtând semnături regizorale de prestigiu.

teatru radiofonic serialSub genericul Teatru radiofonic serial, Domnica Ţundrea vă invită să ascultaţi spectacole  inspirate din  două celebre romane ale  literaturii  universale în versiuni radiofonice semnate de marele regizor Cristian  Munteanu.

”Aelita” de Alexei Tolstoi,  montare  ale cărei episoade se vor difuza în perioada  30 octombrie–6 noiembrie, de la ora 22.30, la Radio România Cultural.

Iar începând de marţi, 7 noiembrie, în același flux, este programat  spectacolul radiofonic serial ”Maitreyi” de Mircea Eliade, cu Mirela Gorea si Adrian Pintea în rolurile principale.

tnr-logoTeatrul Naţional Radiofonic continuă  seria portretelor sonore ale celor mai mari actori ai teatrului românesc, de ieri şi de azi, conturate  în   mari  spectacole din Fonoteca Radio România. În luna noiembrie, vă invităm să ascultaţi partituri radiofonice de excepţie, interpretate de două personalităţi incontestabile ale artei scenice: Dorina Lazăr şi Mariana Mihuţ. Aşadar, spectacole radiofonice de colecţie, cu Dorina Lazăr şi Mariana Mihuţ în rolurile principale, un omagiu adus de Teatrul Naţional Radiofonic, celor două  actriţe, sărbătorite de întreaga lume teatrală la 7 noiembrie.

teatru radiofonic pentru copiiTeatrul Naţional Radiofonic pentru Copii vă invită să ascultaţi, în zilele de sâmbătă, 4 și duminică, 5 noiembrie, la ora 9.00, la Radio România Cultural spectacole semnate de regizorul Gavriil Pinte. Montarea, în premieră absolută, Măgarii”, ”Rapunzel” de Fraţii Grimm şi Cerbul de aur”, scenariu după un basm cules în secolul al XVII-lea, întregesc portretul radiofonic al regizorului Gavriil Pinte, și el un aniversat al începutului de noiembrie.

Două spectacole radiofonice de excepţie, inspirate din poveşti contemporane, vă propunem sâmbătă, 11 şi duminică, 12 noiembrie, de la ora 9.00, la Radio România Cultural, Alb negru sau Povestea prințesei din cel mai mic regat  și ”Frumosul din regatul adormit”, texte dramatice semnate de regretata scriitoare Ana Ripka Rus. Regia artistică: Mihai Lungeanu.

Nu uitaţi de celelalte fluxuri de teatru radiofonic, difuzate pe frecvenţele Radio Romania, on air şi online: de luni şi până vineri, Mircea Albulescu  vă spune o poveste la Radio România Cultural, iar la Radio Romania Actualităţi, de la ora 20.50 se va difuza emisiunea de tradiţie a postului public de Radio, Noapte bună, copii! Mituri, legende, poveşti puteţi asculta de luni şi până joi la ora 15.30 la Antena Satelor.

Programul complet pe site-ul Teatrul Național Radiofonic.

Grafică, ilustrații și editare multimedia: Costin Tuchilă.

 9–22 octombrie 2017

Realizator: COSTIN MANOLIU

La mulţi ani, Olga Tudorache!

Luni, 9 octombrie 2017, de la ora 11.00, Teatrul Naţional Radiofonic – Radio România o omagiază pe marea actriţă Olga Tudorache, la împlinirea vârstei de 88 de ani, organizând audiţia cu public a spectacolului ”Victoria şi Crocodilul” de Ion Costin Manoliu, la Teatrul Metropolis din Bucureşti (strada Mihai Eminescu, nr. 89). În rolurile principale: Olga Tudorache şi Mihai Bica. Regia artistică: Alexandru Dabija. În distribuţie: Dorina Lazăr, Mircea Constantinescu şi Mihai Calotă. Regia de studio – Milica Creiniceanu, regia muzicală – Stelică Muscalu, regia tehnică – ing. Luiza Mateescu, redactor şi coordonator de proiect – Magda Duţu.

victoria&c_A

Ultima creaţie radiofonică a Olgăi Tudorache este cea din ”Victoria şi Crocodilul”, spectacol realizat în anul 2007, în cadrul proiectului Dramaturgi români contemporani; o farsă comică, în care interpretează rolul unei profesoare de arta actorului, supusă ea însăşi unui examen. Pe fundalul unor evenimente istorice contemporane, construcţia dramatică este inspirată de întâmplări reale din viaţa celebrei profesoare de teatru. Un text scris de Ion Costin Manoliu, care pune în valoare calităţile artistice ale Olgăi Tudorache, pe care multe generaţii de iubitori de teatru le-au apreciat.

olga-tudorache

Olga Tudorache

Născută la 11 octombrie 1929, la Oituz, absolventă a Conservatorului Dramatic din Bucureşti, la clasa profesoarei Marioara Voiculescu, Olga Tudorache a scris, timp de 70 de ani, multe pagini memorabile în istoria teatrului românesc contemporan. S-a distins prin forţă dramatică, umor şi puterea cuvântului rostit, întruchipând personaje de neuitat, atât în teatru cât şi în film.

De asemenea, la Radio România Actualităţi, de luni. 9 octombrie şi până miercuri, 11 octombrie 2017, de la ora 23.05, vă invităm să o reascultaţi pe Olga Tudorache, interpretând partituri de excepţie în spectacolele: ”Cătunul ţânţarilor” de Ludovic Klimits, ”Secretarii domnului de Voltaire””Brezaia”, ”Basmul cu minciunile” de George Călinescu şi ”Picnic pe câmpul de luptă” de Fernando Arrabal.

”Victoria și crocodilul” de Ion-Costin Manoliu, cu Olga Tudorache se va difuza la Radio Romania Cultural, joi, 12 octombrie de la ora 19.00 şi sâmbătă, 14 octombrie, de la ora 13.30, la Radio România Internaţional.

premiera tnr

teatru radiofonic serialDe luni, 9 octombrie până vineri, 20 octombrie, de la 22.30, la Radio România Cultural, teatru radiofonic serial: în premieră absolută ”Saloanele gotice”, scenariu de Pușa Roth după romanul cu același titlu de August Strindberg. Informaţii de la redactorul şi producătorul spectacolului Costin Tuchilă:

premiera tnr

Joi, 19 octombrie 2017, de la ora 19.00, la Radio România Cultural, Teatrul Naţional Radiofonic prezintă în premieră spectacolul cu titlul ”Migraaaanţi sau Suntem prea mulţi pe nenorocita asta de barcă” de Matei Vişniec. Scenariul radiofonic și regia artistică: Mihai Lungeanu. În distribuţie: Alexandru Georgescu, Ciprian Chiricheş, Mircea Constantinescu, Ada Navrot, Dani Popescu, Claudia Drăgan, Cosmina Olariu, Alexandra Spătaru, Mircea Rusu, Oana Ştefănescu, Rareş Zimbran, Cristi Dionise, George Grigore, Violeta Berbiuc, Annemarie Ziegler, Răzvan Vasilescu, Frederik Negrescu, Crenguţa Hariton, Delia Nartea, Emilia Popescu, Vasile Manta, Andrei Radu.  Regia de montaj: Monica Wilhelm și Florin Bădic. Regia de studio: Janina Dicu. Regia tehnică: Vasile Manta. Regia muzicală: Stelică Muscalu. Redactor: Oana Cristea Grigorescu.

Audiţia cu public a acestui spectacol va avea loc luni, 16 octombrie 2017, de la ora 11.00, la Teatrul Metropolis din Bucureşti.

biografii memorii tnrMarți, 10 octombrie de la ora 19.00,  la Radio România Cultural, se va difuza spectacolul de teatru-document  Lia Manoliu – Lacrima din aurul olimpic, realizat în cadrul proiectului ”Biografii, memorii”. Scenariu radiofonic de Magda Duțu și Ion Costin Manoliu. Cu participarea profesorului universitar emerit Iacint Manoliu, fratele Liei Manoliu. Regia artistică: Petru Hadârcă. În rolul titular – Maria Ploae. Mărturii şi aduceri aminte: Viorica Viscopoleanu, campioană olimpică la săritura în lungime – Ciudad de Mexico, 1968, Gabriel Cherebeţiu, medic, antrenor şi voleibalist în echipa naţională a României şi Ion Costin Manoliu, nepotul Liei Manoliu.

Lia Manoliu

Lia Manoliu

Lia Manoliu a fost prima sportivă din România care a obţinut puncte pentru ţara noastră la Jocurile Olimpice, clasându-se pe locul 6 în proba de aruncare a discului, la Olimpiada de la Helsinki, Finlanda – 1952.

A fost prima sportivă din lume care a participat la şase ediţii consecutive ale Jocurilor Olimpice: Helsinki – 1952, Melbourne – 1956, Roma – 1960, Tokio – 1964, Ciudad de Mexico – 1968, Munchen – 1972; performanţă consemnată în „Guiness Book of Records”. La Roma şi Tokio a obţinut medalia de bronz; la Ciudad de Mexico – medalia de aur.

După 25 de ani de sport la cel mai înalt nivel, au urmat pentru Lia Manoliu alţi 25 de ani în conducerea mişcării olimpice de la noi: 1973-1990 ca vice-preşedinte şi din 1990 până la decesul survenit la 9 ianuarie 1998 ca preşedinte al Comitetului Olimpic Român.

Lacrima din aurul olimpic e un documentar artistic care are ca fir conducător scrisorile pe care Lia Manoliu le-a trimis fratelui său mai mic, Iacint Manoliu, în perioada noiembrie 1967–noiembrie 1968, un veritabil jurnal al acelui an, încununat cu medalia de aur la Ciudad de Mexico. Aflăm nu doar cum se câştigă o medalie olimpică de aur, putem urmări nu doar gândurile, trăirile şi sentimentele unui sportiv de mare performaţă, ci în fundal se conturează atmosfera acelor zile, evenimentele interne şi internaţionale care au marcat istoria noastră recentă.        

Cele două documentare dedicate campioanei olimpice Lia Manoliu: Drumul spre cartea recordurilor şi Lacrima din aurul olimpic au fost prezentate recent la Reuniunea Teatrelor Naţionale Româneşti, care a avut loc la Chişinău în perioada 21 septembrie–1 octombrie 2017, în organizarea Teatrului Naţional “Mihai Eminescu” din capitala Basarabiei.

La audiţie, a fost present preşedintele Comitetului Olimpic din Republica Moldova, Nicolae Juravschi, campion olimpic la canoe, Seul – 1988, care la Olimpiada de la Barcelona, în 1992, a reprezentat România:

Primul preşedinte al Comitetului Olimpic din Moldova în anii 1991–2001, actualul director al Departamentului Sport de la Teleradio Moldova, Efim Josanu, ne-a spus:

biografii memorii tnrÎn fiecare dimineaţă de la ora 5.00, la Radio România Cultural, o emisiune inspirată de viaţa şi opera unei personalităţi culturale, în cadrul proiectului ”Biografii, memorii”.

Luni, 9 octombrie, ora 5.00:  Gérard Philipe. Scenariu radiofonic de Cristina Corciovescu. Regia artistică: Titel Constantinescu.

Marți, 10 octombrie, ora 5.00: Ionel Teodoreanu – Oamenii pe care i-am cunoscut. Scenariu radiofonic de Elena Petrovici. Regia artistică: Constantin Dinischiotu.

Miercuri, 11 octombrie, ora 5.00:  Ştefan Octavian Iosif. Scenariu radiofonic de Adrian Bota. Regia artistică: Titel Constantinescu.

Joi, 12 octombrie, ora 5.00: Miguel de Cervantes. Scenariu radiofonic de Ovidiu Drâmba.

Vineri, 13 octombrie, ora 5.00Biografia unei capodopere. Constantin Brâncuşi: Pasărea măiastră. Scenariu radiofonic de Barbu Brezianu. Regia artistică: Dan Puican.

Sâmbătă, 14 octombrie, ora 5.00: Costache Conachi. Scenariu radiofonic de Ionuț Niculescu.

Duminică, 15 octombrie, ora 5.00: Biografia unei capodopere. Diego Velásquez: Meninele.

Luni, 16 octombrie, ora 5.00:  Biografia unui personaj. Antigona. Scenariu  radiofonic de Ileana Berlogea. Regia artistică: Constantin Dinischiotu.

Marți, 17 octombrie, ora 5.00:  Biografia unei capodopere. Ion Luca Caragiale: O noapte furtunoasă. Scenariu radiofonic de Ion Cazaban.

Miercuri, 18 octombrie, ora 5.00: Rezistența de la Nucșoara – Haiducii Muscelului. Scenariu de Elena Tamaș. Adaptarea radiofonică: Ion-Costin Manoliu. Cu participarea Ioanei Raluca Voicu Arnăuțoiu. Regia artistică: Gavriil Pinte.

Joi, 19 octombrie, ora 5.00:  Rezistența de la Nucșoara – Partizanii libertății. Scenariu de Elena Tamaș. Adaptarea radiofonică: Ion-Costin Manoliu. Cu participarea Ioanei Raluca Voicu Arnăuțoiu. Regia artistică: Gavriil Pinte.

Vineri, 20 octombrie, ora 5.00: Christian Tell. Scenariu radiofonic de Ionuţ Niculescu. Regia artistică: Titel Constantinescu.

Sâmbătă, 21 octombrie, ora 5.00: Tudor Pamfile. Scenariu radiofonic de Arcadiu Marinescu Nour. Regia artistică: Dan Puican.

Duminică, 22 octombrie, ora 5.00:  Franz Liszt. Scenariu radiofonic de Radu Gheciu. Regia artistică: Titel Constantinescu.

Grafică, ilustrații și editare multimedia: Costin Tuchilă.

28 mai–11 iunie  2017

Realizator: IRINA SOARE

Eveniment teatral: Festivalul Internaţional de Teatru Radiofonic ”Grand Prix Nova”, ediţia a V-a

afis grand prix nova

În perioada 29 mai–3 iunie, se va desfăşura, la Bucureşti, cea de a cincea ediţie a Festivalului Internaţional de Teatru Radiofonic ”Grand Prix Nova”. Organizată de Radio România, Centrul Cultural Media, Teatrul Naţional Radiofonic, competiţia  aduce la Bucureşti 45 de producții radiofonice din 26 ţări, de pe toate continentele. Ediţia din acest an continuă o tradiţie onorantă, aceea de a se afla sub Înaltul Patronaj al Alteţei Sale Regale Principesa Moştenitoare Margareta a României. Cele şase trofee ale festivalului vor fi decernate de un juriu format din   Bernanrd Clarke, autor și producător la RTÉ lyric fm Irlanda, Amandine Casadamont din Franța, sound artist independent, Shanti Bhagirathan, directorul grupului The Capital Maharaja Organisation Ltd din Sri Lanka, Ilinca Stihi, regizor şi  Dimitriy Nikolaev, directorul departamentului Radio Drama și Ars Acustica de la Radio Rusia (Radio Kultura), preşedintele juriului. Festivitatea de decernare a premiilor va avea loc în cadrul elegant al Palatului Elisabeta, vineri, 2 iunie, ora 18.00.

Din Australia până în Canada și Statele Unite, festivalul cartografiază Europa pentru a ajunge în Iran și Israel, cu halte în Extremul Orient. Spectacolele prezente la Bucureşti vor oferi o panoramă unică a stilisticilor şi reperelor culturale la nivel mondial.

Toate cele 45 de producţii radiofonice şi textele în limba engleză ale acestora (în format pdf) pot fi accesate pe site-ul www.eteatru.ro.

Radio România îşi onorează în fiecare an actorii, dovedind încă o dată apreciere pentru ceea ce reprezintă specificul interpretării la microfon în reuşita unui spectacol sonor. Oferim anual, în cadrul ceremoniei de premiere a competiţiei internaţionale Grand Prix Nova, distincţii pentru interpretările cele mai valoroase ale stagiunii Teatrului Naţional Radiofonic din anul precedent.

Maria Ploae

Maria Ploae

În 2017, selecţia profesioniştilor se îndreaptă cu admiraţie spre:

Maria Ploae – Premiul pentru cel mai bun rol feminin, în spectacolele Olga Greceanu – Pe urmele paşilor Tăi, Iisuse… scenariu radiofonic de Ion-Costin Manoliu, regia artistică: Dan Puric şi Maria Rosetti – Prima ziaristă din România, Maria Rosetti – De la Plymouth la Bucureşti, scenarii de Raisa Radu, regia artistică: Petru Hadârcă.

Dan Astilean

Dan Aștilean

Dan Aştilean – Premiul pentru cel mai bun rol masculin, în Gaev din spectacolul Livada de vişini de Anton Pavlovici Cehov, regia artistică: Gavriil Pinte şi Robinson Crusoe din spectacolul O zi din viața lui Robinson Crusoe de Dan Cojocaru, regia artistică: Diana Mihailopol.

Bianca Elena Babașa

Bianca Elena Babașa

Bianca Elena Babaşa – Premiul pentru debut pentru rolul Bianca, din spectacolul Pisica verde de Elise Wilk, adaptarea radiofonică şi regia artistică: Mihnea Chelaru.

”Festivalul Grand Prix Nova a devenit în ani un spațiu al dialogului și al întâlnirilor culturale majore în spaţiul bucureştean. Având convingerea că radioul îmbină cu abilitate înalta calitate artistică şi comunicarea, festivalul îşi doreşte să devină un spaţiu privilegiat de vehiculare a valorilor autentice din ţară şi străinătate. De aceea, la ediția a V-a, Grand Prix Nova 2017 propune capitalei o serie de evenimente dedicate specialiştilor, dar şi marelui public. Singurul festival din România consacrat creației radiofonice vă invită în premieră, la patru zile de dialog și performance cu artiștii experimentului radiofonic internațional în secțiunea Soundscape Eden, ce se va desfăşura la Grădina Eden, de pe Calea Victoriei din Bucureşti.

Atelierele sunt susținute de membrii juriului secțiunii Concurs a acestei ediții. Cu Dmitry Nikolaev (Rusia) explorăm Sunetul psihologic după metoda Michael Chekhov. Bernard Clarke (Irlanda) şi Matt Samecki (jurnalist RISE Project) conturează  relația biunivocă dintre artă și politică în atelierul: Artă și politică/ Majoritate versus minorități (parteneriat SEMI/SILENT). Tot Bernard Clarke ne propune apoi o incursiune selectivă în istoria avangardei sonore. Într-un performance realizat în parteneriat cu France Culture, Amandine Casadamont (Franța) se întoarce în zona Fukushima în hörspiel-ul live intitulat Shinkanzen a prins o asemenea viteză încât o să deraieze. Ilinca Stihi (România) ne invită la audiția primului spectacol audio surround (5.1) multi-premiat, produs de Radio România, Biblia neagră a lui William Blake”, scrie Oana Cristea Grigorescu  în  comunicatul de presă al evenimentului.


 Teatrul Naţional Radiofonic la festCO 2017

vizual-selectie-festCO-2017

În perioada 27 mai–4 iunie, se va desfăşura la Bucureşti Festivalul Comediei Româneşti. Manifestare unică în peisajul festivalier românesc, festCO 2017 propune iubitorilor fenomenului peste 50 de evenimente – spectacole de teatru, workshop-uri, spectacole  lectură, concerte, spectacole de stradă, proiecții de filme, lansări de carte, expoziții. În acest an,  secţiunea Dialoguri festCO  are ca temă Comedia la teatrul radiofonic. Cu detalii, colegul nostru, Costin Tuchilă, cel care va modera  această întâlnire.

Aşadar, joi, 1 iunie, de la ora 11.00, la librăria Cărtureşti Verona, vă invităm la audiţia cu public a spectacolului Domnul de ciocolată de Sînziana Popescu, adaptarea radiofonică şi regia artistică: Mihai Lungeanu. În distribuţie: Oana Răsuceanu, Petre Lupu, Cătălina Mustaţă, Monica Ghiuţă, Dumitru Chesa, Mihai Niculescu, Anne Marie Ziegler, Violeta Berbiuc, Petronela Stiopu, Bogdan Caragea. Redactor şi producător: Irina Soare. Regia de studio: Violeta Berbiuc. Regia muzicală: George Marcu. Regia tehnică: Vasile Manta. Înregistrare din anul 2002.

premiera tnr

Sâmbătă, 3  iunie, de la ora 9.00, la Radio România Cultural, se va difuza, în premieră, Cel mai mic bal din lume de Malina Prześluga, realizat în parteneriat cu Institutul Polonez din Bucureşti. Adaptarea radiofonică şi regia artistică: Alexandru Mâzgăreanu.

Joi, 1 iunie, de la ora 11.00, în Sala ”George Constantin” a Teatrului ”Nottara” din București, va avea loc, lansarea şi audiția cu public a acestui spectacol.

Mai multe detalii despre această nouă montare și despre eveniment ne va oferi, colega mea, Crenguţa Manea, redactorul şi coordonatorul acestui proiect.

premiera tnr

Joi, 8 iunie, de la ora 23.05, la Radio România Actualităţi, Teatrul Naţional Radiofonic prezintă, în premieră: Exploziv de Elise Wilk. Adaptarea radiofonică şi regia artistică: Mihnea Chelaru. Vă invităm să ascultaţi un material realizat de Oana Cristea Grigorescu, redactorul spectacolului.

biografii memorii tnrLa Radio România Cultural, în fiecare dimineaţă, de la ora 5.00, vă invităm să ascultaţi spectacole document, în fluxul ”Biografii, memorii”. Magda Duţu, coordonatorul  proiectului vă propune, în perioada 28 mai–11 iunie, o călătorie în spaţiul cultural românesc şi în cel francez, programând montările:

Luni, 29 mai: Edmond Rostand: Cyrano de Bergerac. Scenariu radiofonic de Elsa Grozea

Marţi, 30 mai: Gustave Flaubert: Doamna Bovary. Scenariu radiofonic de Elsa Grozea

Miercuri, 31 mai: Stendhal: Roşu şi negru

Joi, 1 iunie: Ion Creangă: Amintiri din copilărie. Scenariu radiofonic de Mihai Crişan

Vineri, 2 iunie: Poveştile lui Ion Creangă. Scenariu de Alecu Popovici

Sâmbătă, 3 iunie: Basmele românilor: Ileana Cosânzeana şi Făt-Frumos. Scenariul şi regia artistică: Titel Constantinescu

Duminică, 4 iunie: Antoine de Saint-Exupéry. Scenariu de Alexandru Adrian

Luni, 5 iunie: Timotei Cipariu. Scenariu radiofonic de Elsa Grozea

Marţi, 6 iunie: C. A. Rosetti. Scenariu radiofonic de Ionuţ Niculescu Miercuri, 7 iunie: Onisifor Ghibu. Scenariu radiofonic de Nicolae Rădulescu şi Dan Gheorghiu

Joi, 8 iunie: August Treboniu Laurian. Scenariu radiofonic de Ionuţ Niculescu

Vineri, 9 iunie: Cezar Bolliac. Scenariu radiofonic de Mihai Ionescu. Sâmbătă, 10 iunie: Dimitrie Gusti. Scenariu radiofonic de Neculai Moghior

Duminică, 11 iunie: Spiru Haret. Scenariu radiofonic de Roger Câmpeanu.

C-D-rosenthal-maria-Rosetti-1850

C. D. Rosenthal, Maria Rosetti, 1850, Muzeul Național de Artă al României

Şi tot în fluxul ”Biografii, memorii”, marţi, 6 iunie, de la ora 19.00, vă invităm să ascultaţi spectacolul Maria Rosetti – De la Plymouth la Bucureşti. Scenariu de Raisa Radu. Adaptarea radiofonică: Magda Duţu. Regia artistică: Petru Hadârcă. În distribuţie: Maria Ploae, Oana Maria Mărgineanu, Lavinia Şandru, Mihai Bica, Mircea Constantinescu, Orodel Olaru, Marcelo Cobzariu, Annemary Ziegler, Julieta Strâmbeanu, Ion Arcudeanu, Petru Hadârcă, Costin Manoliu, Patricia Prundea, Stelică Muscalu, Irina Ionescu-Berechet, Mihnea Iamandei. Redactor: Costin Manoliu. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Stelică Muscalu. Regia tehnică: ing. Mirela Georgescu. Coordonator de proiect: Magda Duţu.

mari spectacoleÎn fluxul ”Mari spectacole”, difuzat în fiecare noapte, de la ora 0.30, la Radio România Cultural, vă invităm să ascultaţi montări inspirate din pagini celebre ale literaturii universale, variante radiofonice de excepţie, în interpretări de referinţă şi  purtând semnături regizorale de prestigiu.

alexandru-arsinel-

Alexandru Arşinel la aniversare

Alexandru Arşinel este vedeta spectacolelor de teatru radiofonic, în perioada 29 mai–1 iunie, la Radio România Actualităţi.

Născut la 4 iunie 1939, în comuna Dolhasca din județul Suceava, Alexandru Arșinel a absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică ”Ion Luca Caragiale” din București,  în anul 1962 și a fost repartizat,  împreună cu majoritatea membrilor promoției sale , în orașul Târgu Mureș, unde se înființa  secția românã a Teatrului de Stat. Cinci ani mai târziu va face primii pași pe scena teatrului de revistă, o colaborare care avea să fie hotărâtoare pentru destinul său artistic. Vor urma zeci și zeci de roluri la Teatrul ”Constantin Tãnase” din București și la Grădina Boema, în spectacole cu mii de reprezentații, așteptate cu emoție și răsplătite cu  minute de aplauze de spectatori. Actor de teatru, revistă, film, televiziune și Radio, director al Teatrului de Revistă ”Constantin Tănase”, Alexandru Arșinel a adunat, într-o carieră care numără, până acum, peste cinci decenii,   un palmares impresionant, dacă ar fi să amintim doar: Premiul Special UNITER pentru Teatrul de Revistă (2000); Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor – Arta Spectacolului, în semn de apreciere a întregii activități și pentru dăruirea și talentul interpretativ pus în slujba artei scenice și a spectacolului” (2004), Premiul pentru spectacolele de musical acordat la Gala Premiilor revistei ”Actualitatea Muzicală” a UCMR (2008), Premiul de Excelență la Gala Premiilor „Confidențial”pentru Management și pentru întreaga carieră artistică (2009, 2010), premii de excelență și Premii Speciale la mai multe ediții ale Galelor Superlativelor VIP, Premiul de Excelență și Premiul de Popularitate la Categoria ”Actori” la Gala Celebrităților Anului 2010, Medalia de Onoare a Federației Comunității Evreiești din România ”pentru activitatea artistică prodigioasă dedicată teatrului românesc, pentru o viață de om exemplară, dăruită înțelegerii și apropierii dintre oameni, pentru un mare actor a cărui carieră se revărsă cu strălucire asupra scenei și publicului său” (2010), Premiul Special și Diploma de Onoare oferite de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național cu ocazia aniversării a 50 de ani de carieră (2012), Premiul Special ”Ambasadorul Teatrului Românesc” la Gala Premiilor VIP pentru management de succes și pentru activtatea desfășurată la Teatrul de Revistă ”Constantin Tănase” (2013), de patru ori pe podium la Categoria „Cel mai bun actor” la Gala ”Zece pentru România”. ”Definit în timp de Marele public drept o valoare artistică naţională”, după cum nota  criticul de teatru Ileana Lucaciu, Alexandru Arșinel este și protagonistul a trei volume de mare succes,  publicate de Editura All: De la Dolhasca pe… Calea Victoriei de Maria Capelos, A fost mâna lui Dumnezeu de Oana Georgescu și Stela Popescu și Alexandru Arșinel o pereche fără pereche, pagini semnate de regretatul scriitor Aurel Storin.

Alexandru Arșinel tnr

Alexandru Arșinel

Alexandru Arșinel este și una dintre vedetele incontestabile ale teatrului radiofonic, de numele domniei sale fiind legate zeci de spectacole dar și un număr impresionant de emisiuni de divertisment, realizate de maestrul Ion Vova. Colaborator fidel și constant al celebrelor Unda veselă și Ora veselă, emisiuni de tradiție Radio România, numele lui Alexandru Arșinel în distribuție a devenit  o garanție a succesului. Tot sub emblema Teatrului Național Radiofonic, Alexandru Arșinel a înregistrat, alături de Stela Popescu, Tamara Buciuceanu și Eugen Cristea, sub bagheta regizorului Dan Puican spumoasa comedie Caviar, vodkă și bye-bye de George Astaloș. Spectacolul, laureat al Galei UNITER 1998,  este una dintre cele mai longevive producții teatrale, fiind jucat în orașe de pe cinci continente, într-un turneu început acum mai bine de douăzeci de ani și primit cu entuziasm de românii din diaspora.

În perioada 29 mai–1 iunie, la Radio România Actualităţi, de la ora 23.05,  vă invităm să îl reascultaţi pe marele actor în spectacolele: Femeile care omoară bărbaţii de Michal Tonecki, Iadeş de Alexandru Macedonski, Nici mort, nici viu de Cristina Tamaş, Extraordinarele aventuri si istorii ale baronului D’Ormesson de Guillaume Appolinaire.

Aşadar, spectacole radiofonice de colecţie, cu Alexandru Arşinel în rolul principal, un omagiu adus de Teatrul Naţional Radiofonic, marelui actor, sărbătorit la 4 iunie de întreaga lume teatrală.

Dinu Grigorescu

Dramaturgul Dinu Grigorescu, la aniversare

Un alt aniversat al zilei de duminică, 4 iunie este scriitorul și dramaturgul Dinu Grigorescu. Din creaţia sa radiofonică, Domnica Ţundrea vă propune să ascultaţi, de la ora 19.00, la Radio România Cultural, spectacolul Ultima cafea cu Iuliu Maniu, adaptarea radiofonică şi regia artistică: Mihai Lungeanu. 

Ultima cafea cu Iuliu Maniu îmbină inspirat dramaturgia cu istoria şi memorialistica, faptul real şi documentul, aşezându-le într-o construcţie teatrală atent gândită şi captivantă. Acţiunea este dinamică, se desfăşoară în spaţii foarte diverse şi în diferite momente istorice, semnificative pentru evoluţia României. Reconstituirea unor întâmplări extrem de dramatice şi aducerea în faţa publicului a unor figuri istorice de seamă se realizează cu ştiinţa dozării teatrale şi cu subtilitate psihologică. Figura tatălui, avocatul ţărănist Paul Grigorescu, condamnat de comunişti la 20 de ani de muncă silnică, torturat cu bestialitate în închisoare, este evocată de către Narator, fiul – jucat de însuşi dramaturgul Dinu Grigorescu, într-un demers de tulburătoare rememorare a crimelor comunismului, de elocventă întruchipare teatrală a personalităţii lui Iuliu Maniu, dar şi într-un act de iertare cerută părintelui, într-un emoţionant dialog cu cel de dincolo de fiinţă.” Domnica Ţundrea, redactorul şi coordonatorul acestui proiect.

Nu uitaţi de celelalte fluxuri de teatru radiofonic, difuzate pe frecvenţele Radio Romania, on air şi on line:

De luni şi până vineri, Mircea Albulescu vă spune o poveste la Radio România Cultural, iar la Radio România Actualităţi, de la ora 20.50 se va difuza emisiunea, de tradiţie, a postului public de Radio, Noapte bună, copii!

Mituri, legende, poveşti puteţi asculta de luni şi până joi, la ora 15.30 la Antena Satelor.

Mai multe detalii despre titlurile pe care le difuzăm, puteţi afla de pe site-ul Teatrului Naţional Radiofonic, dar şi în Revista Teatrală Radio.

Sperăm că spectacolele propuse de Teatrul Naţional Radiofonic vă vor reţine atenţia. Audiţie plăcută!   

14–28 mai 2017

Realizator: DOMNICA ŢUNDREA

Premiul UNITER pentru cel mai bun spectacol de teatru radiofonic pe anul 2016

premiile uniter pentru 2016

Premiul pentru cel mai bun spectacol de teatru radiofonic, la cea de a XXV-a ediţie a Galei Premiilor UNITER, a fost acordat producţiei Societăţii Române de Radiodifuziune Biblia neagră a lui William Blake, scenariul și regia artistică: Ilinca Stihi, în cadrul ceremoniei desfășurate luni, 8 mai, la Teatrul Naţional ”Mihai Eminescu” din Timişoara.

A4-Afish-BLAKE-1

În distribuţie: Andrei Huţuleac, George Ivaşcu, Anca Sigartău, Gabriel Spahiu, Andrei Ciopec, Adrian Loghin, Sandra Ducuţă, Ciprian Cojenel. Cu participarea mezzosopranei Georgiana Mototolea. Muzica originală: Vlad Pasencu. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Asistenţă tehnică înregistrări teren: Marius Țoghină, Bogdan Dumitrescu, Răzvan Andrei. Regia muzicală şi sound design: Vlad Ioachimescu. Redactor şi coordonator de proiect: Crenguţa Manea. Producţie a Teatrului Național Radiofonic, februarie 2016.

Spectacolul are, de asemenea, în palmares, Mențiunea specială a juriului la secţiunea Radio Drama, a Festivalului Prix Italia 2016 şi este nominalizat la secţiunea Drama a Festivalului Prix Marulić 2017, ce se va desfăşura la Hvar, Croația, în perioada 20–26 mai.

Teatrul Naţional Radiofonic prezintă în premieră, joi, 18 mai, de la ora 19.00, la Radio România Cultural: Mătrăguna de Niccolò Machiavelli. Traducerea: N. Al. Toscani. Adaptarea radiofonică şi regia artistică: Mihai Lungeanu. În distribuţie: Florin Piersic, Medeea Marinescu, Cristian Iacob, George Ivaşcu, Adela Mărculescu, Ion Haiduc, Daniel Badale, Violeta Berbiuc, Vasile Manta. Regia de montaj: Dana Lupu şi Bogdan Golovei. Regia de studio: Janina Dicu. Regia muzicală: Patricia Prundea. Regia tehnică: Vasile Manta. Redactor şi coordonator de proiect: Domnica Ţundrea.

matraguna

Teatrul Naţional Radiofonic şi-a propus să includă în Fonoteca de aur a Societăţii Române de Radiodifuziune această uluitoare comedie renascentistă, care până acum nu fusese înregistrată la Radio: Mătrăguna de Niccolò Machiavelli, capodoperă a literaturii dramatice universale, una dintre cele mai izbutite comedii din toate timpurile, mereu proaspătă şi extrem de actuală, jucată de secole încoace pe marile scene ale lumii şi care continuă să figureze în repertoriile teatrelor, generând succes după succes.Niccolò-Machiavelli-Amelot-de-La-Houssaie-Il-principe_MG_1089.tif

Spectacolul Mătrăguna de Niccolò Machiavelli, în regia lui Mihai Lungeanu, ne propune o lectură contemporană a excepționalei opere renascentiste de secol XVI, o alcătuire teatrală în care ascultătorul de azi se poate regăsi cu ușurință. Spiritul critic necruțător, libertatea de conștiință, curajul de a rosti adevăruri, de a arăta viciile, ipocrizia şi paradoxurile unei epoci, protestul împotriva moravurilor și a instituțiilor vremii, în primul rând împotriva corupţiei bisericii, au făcut din piesa Mătrăguna o oglindă a societății italiene, în acea explozie de vitalitate a Renașterii, de afirmare exuberantă a vieții, după toată închistarea și tot dogmatismul Evului Mediu.

Adaptarea radiofonică realizată de Mihai Lungeanu a concentrat inspirat întâmplările şi dialogurile, accentuând comicul, subliniind nu doar ceea ce face piesa mereu actuală şi contemporană nouă, ci mai cu seamă ceea ce are ea peren. Astfel încât, Mătrăguna de Niccolò Machiavelli a devenit o montare incitantă şi plină de vervă, o frescă a lumii italiene renascentiste, plină de vitalitate, de energie şi de culoare locală şi, totodată, o evidentă alegorie politică, o critică acidă şi licenţioasă a corupţiei din societatea acelor timpuri și… din toate timpurile!

La mandragola

Acţiunea dinamică, vigoarea caracterelor, stilul de o remarcabilă teatralitate, savoarea dialogului sunt tot atâtea virtuţi, ce au generat un spectacol radiofonic viu şi cuceritor. Construcţia dramatică echilibrată, întâmplările palpitante, loviturile de teatru abil calculate, dialogul suculent, dar şi perspectiva filosofică, general-umană şi mai cu seamă conotaţiile moderne creează un tablou animat şi plin de înțelesuri, expresiv și bine ritmat.

În Mătrăguna de Niccolò Machiavelli, Florin Piersic revine spectaculos la Teatrul Național Radiofonic și-i dă viață lui Messer Nicia cu încântătoare naturaleţe, cu ironie și autoironie și, mai cu seamă, cu acel farmec care reprezintă, fără îndoială, marca personalității lui artistice. Alături de el, Medeea Marinescu, Cristian Iacob, George Ivașcu, Adela Mărculescu, Ion Haiduc, Daniel Badale conturează personaje bine individualizate, pline de viață, de o vervă comică irezistibilă. Muzica ritmează acțiunea, comentează dialogurile, creează convenția, cadrul desfășurării unor evenimente captivante și pline de semnificații, transpunându-ne lesne din Renaștere în contemporaneitate, preumblându-ne inspirat prin mai multe epoci, stiluri, întâmplări.

Spectacolul Mătrăguna de Niccolò Machiavelli va putea fi audiat în avanpremieră luni, 15 mai, de la ora 11.00, la clubul Ramada-Majestic de pe Calea Victoriei din Bucureşti.

premiera tnr

dramaturgi romani contemporani siglaJoi, 25 mai, de la ora 19.00, la Radio România Cultural, vom difuza, în cadrul fluxului ”Dramaturgi români contemporani”, premiera Zgomotarul de Ion Sapdaru. Adaptarea radiofonică şi regia artistică: Gavriil Pinte.  În distribuţie: George Mihăiţă, Gavriil Pinte şi Gavril Pătru. Regia de montaj: Florin Bădic. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Stelică Muscalu. Inginer de sunet: Iulian Iancu. Redactor şi coordonator de proiect: Magda Duţu.

Spectacolul va fi urmat, la Radio România Cultural, de o altă producţie realizată în fluxul ”Dramaturgi români contemporani”: Nunta de Cornel Teulea. Adaptarea radiofonică şi regia artistică: Gavriil Pinte. În distribuţie: Irina Movilă, Dan Aştilean, Mircea Constantinescu, Orodel Olaru, Maria Varsami, Felicia Pinte, Carmen Stimeriu, Dorin Andone, Stan Petrişor, Gabriel Spahiu. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Patricia Prundea. Regia tehnică: ing. Luiza Mateescu. Redactor şi coordonator de proiect: Magda Duţu. Înregistrare din anul 2003.

Spectacolul Zgomotarul de Ion Sapdaru va putea fi audiat în avanpremieră luni, 22 mai, la clubul Ramada-Majestic de pe Calea Victoriei din Bucureşti. Vă anunţăm, pe această cale, că ora audiţiilor de la Ramada-Majestic se va modifica şi că, de la această dată, întalnirile cu publicul vor avea loc cu începere de la ora 9.30.

Despre premiera Zgomotarul de Ion Sapdaru, în regia lui Gavriil Pinte, colega mea Magda Duţu, redactor şi coordonator de proiect, ne-a declarat: ”Piesa este istoria unui zgomotar (creator de sunete live – ciripitul păsărilor, bâzâitul albinelor, mers de lup pe zăpadă proaspătă sau pe zăpadă veche, căderea prunelor în paharele de vin etc.), venit după o viață petrecută prin teatru, într-un studio de înregistrări, ca să-și «înregistreze» propria biografie, numai din sunete/zgomote realizate live de el. Lucrul cu un regizor, zgomotele, explicațiile zgomotarului, biografia sa fabuloasă și un final neașteptat, dramatic… fac farmecul acestui text despre condiția artistului, a artistului de zgomote, în fond a omului de teatru radiofonic.”

teatru radiofonic serialÎn perioada 22–26 mai, de la ora 22.30, la Radio România Cultural şi pe 29 mai, la aceeaşi oră şi pe acelaşi program, vom difuza serialul radiofonic Legăturile primejdioase sau Scrisori culese într-o societate şi publicate pentru instruirea altor societăţi de Choderlos de Laclos. Traducere de Alexandru Philippide. Dramatizare radiofonică de Magdalena Boiangiu. Regia artistică: Cristian Munteanu. În distribuţie: Irina Mazanitis, Adrian Pintea, Ilinca Goia, Lucia Mureşan, Delia Nartea, Mihai Bisericanu, Simona Bondoc, Ion Pavlescu, Mihai Dinvale, Gheorghe Pufulete. Asistenţa tehnică: Bogdan Golovei. Regia de studio: Janina Dicu. Muzica originală şi regia muzicală: George Marcu. Interpretează: Ioana Dancu (violoncel), Octavian Gheorghiu (flaut), Andreea Sitaru (vioară). Regia tehnică: Mihnea Chelaru. Redactor şi producător: Domnica Ţundrea. Înregistrare din anul 2004.

Pierre Choderlos de Laclos foto

Pierre Choderlos de Laclos

Varianta radiofonică a faimosului roman epistolar conţine, la rândul său, rafinamentul şi acea îmbinare atât de specială de senzualitate şi aer aristocratic, proprii textului francez de la 1782, înfăţişându-ne un mediu adesea cinic, sofisticat, cultivând erotismul în stare pură şi negând adesea afectivitatea.

Complicităţi şi trădări, poveşti imaginate cu inteligenţă şi subtilitate, critică socială în spiritul ideilor lui Jean-Jacques Rousseau, covârşitoare în epocă, sunt tot atâtea elemente ce alcătuiesc un spectacol radiofonic incitant, capabil să ilustreze psihologia erotică a unei lumi artificiale, amestec bizar de maniere, distincţie şi aplecare spre pură voluptate.

Luni, 15 mai: Jeni Acterian – Jurnalul unei ființe greu de mulțumit, scenariu radiofonic de Doina Papp; marţi, 16 mai: Martha Bibescu – Jurnal politic, scenariu radiofonic de Doina Ciurea; miercuri, 17 mai: Anna Brâncoveanu, Contesă de Noailles, scenariu radiofonic de Sanda Socoliuc; joi, 18 mai:  Anna Frank – Jurnal, scenariu radiofonic de Doina Ciurea; vineri, 19 mai: Virginia Woolf – Jurnalul unei scriitoare, scenariu radiofonic de Maria Cordoneanu; sâmbătă, 20 mai: Samuel Pepys – Jurnal, scenariu radiofonic de Lucian Sârbescu; duminică, 21 mai:  Mark Twain – Povestea vieții mele, scenariu radiofonic de Mariela Oțoiu.  

Luni, 22 mai: Camil Petrescu: Suflete tari, scenariu radiofonic de Elza Cenușă; marţi, 23 mai: Ioan Slavici: Mara, scenariu radiofonic de Dan Huliera; miercuri, 24 mai: Camil Petrescu: Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război, scenariu radiofonic de Mihai Ionescu și Mihai Costescu; joi, 25 mai: Alexandru Odobescu: Pseudokinegeticos, scenariu radiofonic de Nicoleta Toia; vineri, 26 mai: George Călinescu: Scrinul negru, scenariu radiofonic de Cornelia Ștefănescu; sâmbătă, 27 mai: Anton Pann: Povestea vorbei, Scenariu radiofonic de Radu Albala; duminică, 28 mai:  Panait Istrati: Neranțula, scenariu radiofonic de Camelia Stănescu

Marţi, 23 mai, de la ora 19.00, la Radio România Cultural, vom difuza, în fluxul ”Biografii, memorii”: Mironosiţele dramă religioasă din ţinutul Săliştei Sibiului, scrisă de Picu Procopie Pătruţ în 1852, descoperită de profesorul Dumitru Stan Petruţiu în arhiva istoricului Ioan Lupaş, publicată în Anuarul Arhivei de Folclor a Academiei Române în 1936. Scenariu radiofonic de Ion-Costin Manoliu. Regia artistică: Adrian Titieni. În distribuţie: Dan Săndulescu, Viorica Geantă-Chelbea, Monica Ghiuţă, Sânziana Tarţa, Mihail Mericoffer, Ioana Blaj, Sabrina Iaşchevici, Ana-Maria Munteanu, Cendana Trifan, Victoria Răileanu, Ştefan Huluba, Răzvan Ropotan, Vlad Mihu. Corul Mironosiţelor: Patricia Prundea, Alina Ionescu, Mioara Lungu, Ştefana Puia, Lavinia Mamot. Muzica şi regia muzicală: Stelică Muscalu. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia tehnică: ing. Mirela  Georgescu. Producător: Magda Duţu. Înregistrare din anul 2008.

Mihai Dinvale

Mihai Dinvale

tnr-logoÎn cadrul fluxului Teatrul Naţional Radiofonic, difuzat la Radio România Actualităţi, de luni până joi, la ora 23.05, colegii mei Irina Soare şi Vasile Manta au realizat un program teatral, al  cărui protagonist este actorul Mihai Dinvale, pe care-l puteţi asculta, în perioada 15–18 mai, în spectacolele Soarele şi luna de Dan Botta, Mărturisirea de Gala Galaction, Hotărârea de Albert Maltz şi Contingentul de fier de Aldo Nicolaj.

Jeanine Stavarache

Jeanine Stavarache

Iar în perioada 22–26 mai, repertoriul teatral la Radio România Actualităţi îi este dedicat actriţei Jeanine Stavarache, pe care vă invităm s-o ascultaţi în spectacolele  Floricica de Calistrat Hogaş, Dansul hârtiilor de Roberto Mazzuco, Brevetul de Luigi Pirandello şi Apa vie de Josef Toman.

Pentru după-amiezele de week-end, de la ora 14.00, la Radio România Cultural, colegul meu Costin Tuchilă vă propune un program alcătuit din titluri de înaltă ţinută, excelente producţii din repertoriul Teatrului Naţional Radiofonic: Scene din viaţa lumii mari de Nikolai Vasilievici Gogol (sâmbătă, 20 mai),Pețitoare și cumetre”. Cinci personaje în interpretarea actriţei Dorina Lazăr realizatori: Costin Tuchilă şi Puşa Roth (duminică, 21 mai), Mizantropul de Molière (sâmbătă, 27 mai) şi Livada de vişini de Anton Pavlovici Cehov (duminică, 28 mai).

Dacă doriţi să aflaţi şi alte titluri, pe care le vom difuza, în viitorul apropiat, la Radio România Cultural şi Radio România Actualităţi, accesaţi site-ul Teatrului Naţional Radiofonic – pagina Program.

Sperăm că veţi urmări cu interes spectacolele Teatrului Naţional Radiofonic şi vă dorim audiţie plăcută!             

1–14 mai 2017

Realizator: COSTIN MANOLIU

Eveniment teatral

premii-uniter-2017

Pe 8 mai 2017, la Timişoara, are loc Gala Premiilor UNITER pentru anul 2016, o ediţie aniversară, întrucât anul acesta se împlinesc 25 de ani de când această sărbătoare anuală a teatrului românesc a fost inaugurată.

Zece premianţi, 33 de nominalizaţi şi peste 600 de invitaţi sunt aşteptaţi luni, 8 mai, la Teatrul Naţional ”Mihai Eminescu” din Timişoara pentru a celebra performanţa în teatrul românesc. Un eveniment-spectacol care începe la ora 21.00 şi va fi transmis în direct pe TVR1, TVR-HD, TVR Internaţional, dar şi la Radio România Cultural.

Teatrul Naţional Radiofonic este prezent în această competiţie cu cele trei spectacole nominalizate, producţii ale anului 2016:

Biblia neagră de William Blake. Scenariul şi regia artistică: Ilinca Stihi. O călătorie prin operele poetice şi filosofice ale autorului. O formulă neconvenţională de spectacol, fidelă lui William Blake, un scriitor care consideră imaginaţia realitate.

dada cabaret

Dada Cabaret după Matei Vişniec, în adaptarea radiofonică şi regia artistică semnate de Mihai Lungeanu, este o altă producţie radio nominalizată la Gala Premiilor UNITER din acest an.

Un spectacol dinamic, sensibil, ironic, plin de ipostaze surprinzătoare, prin care fenomenul DADA a rămas fixat în istoria noastră culturală; după un text tulburător, care se doreşte a fi doar punctul de plecare pentru a repune în discuţie starea spirituală pe care o determină presiunea istoriei.

Poveste despre tatăl meu de Radu F. Alexandru este numele celei de-a treia producţii radiofonice cu şanse pentru obţinerea titlul de cel mai bun spectacol radiofonic al anului 2016. Regia artistică: Gelu Colceag.

Un text dramatic care ne readuce în atmosfera anilor de frică şi teroare ai epocii totalitare, care a lăsat urme adânci în conştiinţa multora dintre noi.

Cele trei spectacole radiofonice care intră în competiţie la Gala Premiilor UNITER 2017 au fost alese de un juriu format din Monica Andronescu, Alice Georgescu şi Mircea Morariu.

mari spectacoleDin Fonoteca TNR

În fiecare noapte de la ora 0.30, Radio România Cultural difuzează Mari spectacole:

Fântâna Blanduziei de Vasile Alecsandri: luni 1 mai

Orice naş îşi are naşul de Alexandr Nicolaevici Ostrovski: marţi 2 mai

Minna von Barnhelm de Gotthold Ephraim Lessing: miercuri 3 mai

Mercier şi Camier de Samuel Beckett: joi 4 mai

Învierea de Lev Tolstoi: vineri 5 mai

Mizerabilii de Victor Hugo: sâmbătă 6 mai

Angelo, tiranul Padovei de Victor Hugo: duminică 7 mai

Avram Iancu de Lucian Blaga: luni 8 mai

Un tramvai numit dorinţă de Tennessee Williams: marţi 9 mai

Hero şi Leandru de Franz Grillparzer: miercuri 10 mai

Ceaikovski de Nina Berberova: joi 11 mai

Pescăruşul de Anton Pavlovici Cehov: vineri 12 mai

Omul care aduce ploaie de Richard Nash: sâmbătă 13 mai

Trandafirii roşii de Zaharia Bârsan: duminică 14 mai

Gib_Mihaescu_-_Foto02

Gib Mihăescu

teatru radiofonic serialÎn fiecare seară de la ora 22.30, la Radio România Cultural, teatru radiofonic serial. De luni 1 mai şi până marţi, 9 mai: Donna Alba de Gib Mihăescu, înregistrare din anul 1969, în regia lui Constantin Moruzan;  un prilej de a auzi actori precum Simona Bondoc, Gheorghe Dinică, Fory Etterle, Mircea Şeptilici, Mariana Mihuţ, Vasilica Tastaman, Gina Patrichi.

biografii memorii tnrÎn fiecare dimineaţă de la ora 5.00, la Radio România Cultural, puteţi asculta o emisiune inspirată de viaţa şi opera unei personalităţi culturale, în cadrul proiectului ”Biografii, memorii”.

În aceeaşi serie de documentare radiofonice, marţi, 2 mai de la ora 19.00: George Enescu: Istorie şi legendă – partea I şi marţi 9 mai de la ora 19.00: George Enescu: Istorie şi legendă – partea a II-a.

În regia lui Cristian Muneanu, după un scenariu de Ada Brumaru, o înregistrare din anul 2005, cu Florin Zamfirescu, Irina Petrescu, Ilinca Tomoroveanu, Adela Mărculescu, Marius Bodochi, Gheorghe Visu, Claudiu Istodor, Dumitru Rucăreanu – în rolurile principale.

Seara, de la ora 20.50, pe aceleaşi lungimi de undă, o poveste spusă sub genericul Noapte bună, copii!

În fiecare zi, de la ora 21.00, A fost odată ca niciodată: Mircea Albulescu vă spune o poveste la Radio România Cultural.

Cei mai mici iubitori de teatru radiofonic, dar şi părinţii şi bunicii lor, sunt invitaţi să asculte sâmbătă 6 mai, de la ora 9.00, spectacolul Dănilă Prepeleac după Ion Creangă, cu Mihai Mălaimare şi Mihai Constantin în distribuţie.

Pe aceleaşi frecvenţe, la Radio România Cultural, Teatrul Naţional Radiofonic pentru Copii ne propune sâmbătă, 13 mai, de la ora 9.00, dramatizarea lui Ştefan Tita după Nastratin Hogea de Anton Pann, cu Ion Lucian, Tamara Buciuceanu, Grigore Vasiliu Birlic, Nineta Gusti, George Trestian, Nae Roman, Horia Căciulescu, Florin Scărlătescu, Mihai Mereuţă, Doina Şerban, Nicolae Neamţu Ottonel, Cornel Vulpe, Gheorghe Pufulete.

                                                          Realizator: MAGDA DUŢU

robert-campin-1420-natividad

biografii memorii tnrMarele praznic al Învierii Domnului Iisus Hristos este întâmpinat la Radio România Cultural printr-un program special de difuzare a tuturor celor şase documentare artistice realizate în cadrul proiectului ”Biografii, memorii,” dedicate unui sfânt contemporan al românilor, Cuviosul Arsenie Boca.

Marți, 11 aprilie, de la ora 5.00: Liturghia Cerească de la Sâmbăta

Miercuri, 12 aprilie, de la ora 5.00: Botezul lacrimilor

Joi, 13 aprilie, de la ora 5.00: Sfântul şi omul cavernelor

Vineri, 14 aprilie, de la ora 5.00: Suişul Muntelui,

Sâmbătă, 15 aprilie, de la ora 5.00: Primii paşi pe Cărarea Împărăţiei

Duminică, 16 aprilie, de la ora 5.00: Taina Iubirii  

Scenariile radiofonice sunt alcătuite de Ion-Costin Manoliu. Regia artistică: Nicolae Mărgineanu. Regia muzicală: Stelică Muscalu. Regia tehnică: ing. Luiza Mateescu și ing. Mirela Georgescu. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Coordonator de proiect: Magda Duțu.

arsenie-boca

Arsenie Boca

Cu o înfăţişare hristică, ca preot liturghisitor, predicator inspirat, duhovnic şi îndrumător de suflete, Părintele Arsenie a atras mii de oameni spre o viaţă cu adevărat creştină.  Cele şase documentare radiofonice surprind perioada cât a slujit la Mănăstirea Brâncoveanu. “Ce vreme înălţătoare, când toată ţara lui Avram Iancu se mişca în pelerinaj, cântând cu zăpada până la piept, spre Sâmbăta de Sus, ctitoria voievodului martir”, avea să scrie Nichifor Crainic, martor ocular, în 1945, la marea mişcare duhovnicească stârnită de Părintele Arsenie, “pictor de suflete după modelul Domnului nostru Iisus Hristos.”

Avea darul citirii gândurilor, al vindecărilor miraculoase, al întoarcerii omului de la rău la bine. Şi cu toate aceste harisme lucrează şi astăzi asupra celor care îi cer ajutorul în rugăciune.

Cel care a reuşit să dea glas şi viaţă învăţăturilor şi trăirilor unui om îndumnezeit este actorul Mihai Bica. Primele cinci scenarii radiofonice au pornit de la mărturia preotului Nicolae Streza, din Sibiu, ucenic al Părintelui Arsenie din 1942. Ultimul documentar, Părintele Arsenie Boca – Taina Iubirii, a fost inspirat de memoriile colegului său de bancă la liceul din Brad, preotul Petru Boldor, o producţie radio nominalizată pentru Premiile UNITER, între primele trei spectacole radiofonice ale anului 2011.

Scenariul radiofonic Părintele Arsenie Boca – Taina Iubirii porneşte de la însemnările preotului Petru Boldor. În 1946, acesta îl regăseşte, cu uimire, pe vechiul său prieten Arsenie Boca, însufleţind mişcarea de redeşteptare religioasă şi morală a românilor, într-o perioadă în care se instaura regimul comunist.

Marți, 18 aprilie, de la ora 19.00, în cadrul aceluiași proiect, vom difuza un spectacol dedicat Olgăi Greceanu – unul dintre cele mai cunoscute nume ale artei plastice românești, din perioada interbelică:

Olga Greceanu – Pe urmele paşilor Tăi, Iisuse… Scenariu radiofonic de Ion-Costin Manoliu. Regia artistică: Dan Puric. În distribuţie: Maria Ploae, Mihai Bica, Constantin Dinulescu, Bogdan Durlicioiu. Interpretarea muzicii psaltice: Dimitrie Voicescu. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Stelică Muscalu. Regia tehnică: ing. Mirela Georgescu. Redactor şi producător: Magda Duţu.  

olga-greceanuCa pictoriţă, Olga Greceanu a abordat genul cel mai dificil, al compoziţiei monumentale. Lucrările sale se disting prin ataşamentul artistei faţă de subiectele specific naţionale, pictate în forma frescelor vechilor zugravi români.

Pictura de inspiraţie religioasă i-a adus în amurgul vieţii, în 1968, titlul de „pictor autorizat al Patriarhiei”, cu dreptul de a picta orice biserică. A lucrat, în ultimii zece ani de viaţă, la frescele a 33 de biserici. La 80 de ani urca pe schelă şi dirija cu autoritate lucrul echipei. Prin scrierile sale a transmis adevărurile evanghelice. Pentru felul cum propovăduia Cuvântul lui Dumnezeu a fost onorată cu distincţia „Crucea Patriarhală” şi, cu binecuvântarea a doi Patriarhi, Nicodim şi Iustinian, de a predica în orice biserică.

În 1933, în urma unui pelerinaj în Egipt şi Israel, a publicat o carte de amintiri de pe meleagurile faraonilor şi din Ţara Sfântă, intitulată Pe urma paşilor Tăi, Iisuse… Betleem, Nazaret, Capernaum, Marea Moartă, Muntele Măslinilor, Sfântul Mormânt şi toate celelalte locuri biblice, spre care şi astăzi pornesc milioane de pelerini. La Ierusalim, Olga Greceanu a fost printre martorii privilegiaţi ai pogorârii Luminii Sfinte în Biserica Învierii, în Sâmbăta Mare a Sfintelor Paşti. A scris apoi Dicţionarul Biblic, în 8 volume, la care a trudit 30 de ani. Predicile, cuvintele de învăţătură, tâlcuirile pe care Olga Greceanu le-a rostit în biserici au fost strânse într-un volum intitulat Meditaţii la Evanghelii.

Scenariul  Olga Greceanu – Pe urmele pașilor Tăi Iisuse porneşte de la jurnalul de amintiri din Egipt şi Israel. Spectacolul radiofonic, realizat în concepţia lui Dan Puric, este o „frescă” a mântuirii neamului omenesc.

premiera tnr

Teatrul Naţional Radiofonic prezintă în premieră absolută: Capitularea şi Tigrul şi leoaica de Constantin Venerus Popa. Regia artistică: Gavriil Pinte.

În distribuţie: Constantin Codrescu, Delia Nartea, Dan Aştilean, Dan Condurache, Mircea Constantinescu, Cristian Iacob, Mircea Rusu, Mihai Dinvale, Valentin Teodosiu, Niculae Urs, Florin Dobrovici, Ştefan Velniciuc, Mihai Constantin, Adrian Păduraru, Gavril Pătru, Vasile Toma, Ion Chelaru, Mihai Gruia Sandu, Radu Bînzaru, Tomi Cristin, Zoltan Octavian Butuc, Ana Maria Bălescu, Dan Codreanu, Alexandru Ştefănescu. Regia de montaj: Florin Bădic şi Radu Verdeş. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Stelică Muscalu. Inginer de sunet: Iulian Iancu.

Capitularea se va difuza miercuri, 12 aprilie 2017, iar Tigrul şi leoaica – joi, 13 aprilie 2017, la ora 23.05, la Radio România Actualităţi.

Domnica Țundrea – redactorul și coordonatorul proiectului – ne-a oferit informații despre această producție radiofonică:

”Spectacolele se înscriu în seria producţiilor radiofonice dedicate evenimentelor din Primul Război Mondial şi implicării Familiei Regale a României în împrejurările istorice ale acelor vremuri, continuând fapte prezentate în două montări anterioare: Dureroasa neutralitate şi Vara Marelui Război de Constantin Venerus Popa, producţii lansate în decembrie 2014, în anul împlinirii unui secol de la declanşarea Marelui Război, purtând aceeaşi semnătură regizorală a lui Gavriil Pinte.

Momente de încleştare politică, strategii militare şi diplomatice, figuri istorice renumite ale României şi ale lumii sunt prezente şi în aceste două spectacole radiofonice emoţionante: Capitularea şi Tigrul şi leoaica de Constantin Venerus Popa. Ideea conştiinţei naţionale, admiraţia pentru personalităţile istorice  care au dominat o perioadă încărcată de dramatism şi de jertfe, răzbat dintr-o alcătuire dramatică sinceră, expresivă, echilibrată, căutând să confere unor adevărate legende ale istoriei viaţă concretă, sensibilă, elocventă. Scenariile parcurg o perioadă semnificativă din istoria României, de la începutul anului 1918, atât de plin de schimbări dramatice, căci ţara era secătuită de luptele şi distrugerile războiului, continuând cu Marea Unire de la 1 decembrie 1918 şi mergând până în primăvara lui 1919, când au loc evenimente importante, în contextul istoriei noastre moderne, remarcabile acţiuni diplomatice, rezolvări ale unor însemnate probleme de politică externă.

primul razboi mondial

Scenariul  Capitularea – mărturiseşte autorul Constantin Venerus Popa – „este centrat pe momentul dureros al capitulării României, în primăvara anului 1918, în faţa Puterilor Centrale. Capitularea a fost consecinţa multor cauze, nefericit împletite şi ajunse la culminaţie la începutul anului 1918. România era secătuită de energii, cu teritoriul ocupat în cea mai mare parte, cu armata aproape inexistentă, prost echipată, demoralizată şi măcinată de epidemia de tifos. În faţa condiţiilor teribil de dure puse de Puterile  Centrale, România s-a văzut nevoită să încheie acest armistiţiu, de fapt o veritabilă capitulare, plină de amputări teritoriale, de despăgubiri uriaşe, de angajamente la concesiuni păguboase, dar care, din fericire, nu au fost niciodată aduse la îndeplinire. Actul capitulării nu a fost niciodată semnat de Regele Ferdinand, ca atare nu a avut efecte juridice”. 

Regizorul Gavriil Pinte a ştiut să lumineze înţelesurile celor două texte dramatice, să creeze momente de intensă teatralitate, o realitate umană cuprinzătoare, ai cărei protagonişti sunt personalităţi de seamă ale României, precum Regele Ferdinand I şi Regina Maria, Mareşalul Averescu, Take Ionescu, Ionel Brătianu, alături de alte figuri complexe, reprezentative pentru istoria acelor ani.

Acurateţea expresiei radiofonice provine, fără îndoială, şi din ştiinţa dozei exacte, ce caracterizează nuanţata viziune regizorală. Spectacolele radiofonice Capitularea şi Tigrul şi leoaica de Constantin Venerus Popa, în regia lui Gavriil Pinte, pun în circulaţie documente istorice autentice, au sobrietate şi emoţie, iar actorii ni-i apropie pe aceşti eroi ai istoriei, într-un fel  simplu şi cald, ajutându-ne să le percepem umanitatea, sentimentele patriotice şi spiritualitatea profundă.

Coloana sonoră este alcătuită cu atenţie la succesiunea de planuri şi la spaţiul în care se petrece acţiunea, fie că este vorba de sala unui Consiliu de Coroană, de încăperile în care se poartă discuţii politice private ori de zgomotoasa ambianţă a unei conferinţe de presă. Muzica însoţeşte dialogurile, asemeni unui comentariu impresionant, capabil să creeze culoare, intensitate şi emoţie – apreciază Domnica Țundrea, redactorul și coordonatorul proiectului.

mari spectacoleÎn fiecare noapte, de la ora 0.30, la Radio România Cultural, Teatrul Național Radiofonic va prezenta Mari spectacole.

Comando către moarte de Alfonso Sastre. Adaptarea și regia artistică: Felix Alexa.

Phormio de Terenţiu. Adaptare: Lucian Mardare. Regia artistică: Titel Constantinescu

Oblomov de Ivan Alexandrovici Goncearov. Dramatizare: Magdalena Boiangiu. Regia artistică: Olimpia Arghir.

Răspântia cea mare de Victor Ion Popa. Adaptare de: Georgeta Răboj. Regia artistică: Dan Puican.

Mătuşa noastră de Hans Christian Andersen. Traducerea şi dramatizarea radiofonică: Sanda Socoliuc. Regia artistică: Attila Vizauer.

Departe de lumea dezlănţuită de Thomas Hardy. Traducere de Bianca Zamfirescu şi Eugenia Popescu Ciucea. Dramatizare de Nicolae Neagoe. Regia artistică: Dan Puican.

O clipă a fost al meu de Anne Habeck-Adamek. Traducerea: Voichiţa Ghenghea. Adaptarea radiofonică şi regia artistică: Valentin Antofi.

Omul şi câinele de Mircea Popescu. Regia artistică: Leonard Popovici.

O noapte furtunoasă de Ion Luca Caragiale. Adaptarea radiofonică şi regia artistică: Alexa Visarion

Monopolul alcoolului, dramatizare după schiţele Atmosferă încărcată şi Cam târziu de Ion Luca Caragiale. Dramatizarea radiofonică: Ion Cojan. Regia artistică: David Esrig.

Timon din Atena de William Shakespeare. Traducerea: Dan Dutescu si Leon Leviţchi. Adaptarea şi regia artistică: Mihai Lungeanu.

Războiul de Carlo Goldoni. Adaptare: Domniţa Munteanu. Regia artistică: Cristian Munteanu.

Convertirea soldatului Bromitt de André Maurois. Adaptare: Anghel Ghiţulescu. Regia artistică: Constantin Dinischiotu.

Liliom de Molnar Ferenc. Adaptarea și regia artistică: Elena Negreanu.

Marea iubire a lui Sebastian, scenariu radiofonic inspirat din  volumul de memorii Artistul şi oglinda al actriţei  Leny Caler. Scenariul radiofonic şi regia artistică: Diana Mihailopol.

Când vine barza de André Roussin. Adaptare: Marica Beligan. Regia artistică: Constantin Dinischiotu.

Romeo şi Julieta… bis! de George Ranetti. Adaptarea: Alexandru Vişinescu. Regia artistică: Constantin Dinischiotu.

Zorba grecul, dramatizare de Rodica Mandache după romanul lui Nikos Kazantzakis. Traducere de Marcel Aderca. Adaptarea şi regia artistică: Dan Puican.

Două femei împotriva unui bărbat de Mihail Kogălniceanu. Adaptarea radiofonică: Domnica Ţundrea. Regia artistică: Constantin Dinischiotu.

O noapte de vis de Tudor Muşatescu – muzical de Edmond Deda. Versuri de Ovidiu Dumitru. Regia artistică: Dan Puican.

De dragul ei de Alexandru Cazaban. Dramatizarea radiofonică: Fred Firea. Regia artistică: Dan Puican.

Al treilea nu se poate de Ivan Martinov. Adaptare: Vasile Chiriţă. Regia artistică: Titel Constantinescu.

Oratoriul lui Constantin Brâncoveanu şi al fiilor săi de Ioan Alexandru. În lectura actriţei Rodica Mandache.

Numancia de Miguel de Cervantes. Traducerea şi adaptarea radiofonică: Dina Cocea. Regia artistică: Constantin Dinischiotu.

Căsătoria de Miguel Cervantes. Dramatizarea: Angela Ioan. Regia artistică: Titel Constantinescu.

Micul Eyolf de Henrik Ibsen. Adaptarea şi regia artistică: Mihai Dimiu.

Vasul de lut de Luigi Pirandello. Adaptare de Virgil Stoenescu. Regia artistică: Constantin Dinischiotu.

Ultimul pact de Oana Maria Cajal. Adaptarea radiofonică și regia artistică: Gavriil Pinte.

Riscurile celebrităţii de Mark Twain. Adaptare radiofonică de Paul Barbu. Regia artistică: Mihai Pascal.

Războiul de Carlo Goldoni. Adaptare radiofonică de Domniţa Munteanu. Regia artistică: Cristian Munteanu.

Veciniada de Ion Băieşu. Regia artistică: Mihai Pascal.

Banii n-au miros de George Bernard Shaw. Traducere de Dan Duţescu şi Tudor Dorin. Adaptare radiofonică de Vlaicu Bîrna. Regia artistică: Cristian Munteanu.

Doamna neagră din sonete de George Bernard Shaw. Traducere de Florian Nicolau şi Isac Pascal. Regia artistică: Constantin Moruzan.

Cocoşul negru de Victor Eftimiu. Adaptare radiofonică de Mircea Popescu. Regia artistică: Cristian Munteanu

Peripeţiile soldatului Švejk de Jaroslav Hašek. Traducere şi dramatizare radiofonică de Jean Grosu. Regia artistică: Paul Stratilat.

Intrigă şi iubire de Friedrich Schiller. Traducere de Mariana Crainic. Regia artistică: Sică Alexandrescu.

Teatrul Naţional Radiofonic prezintă în fiecare sâmbătă şi duminică, de la ora 14.00, la Radio România Cultural:

Măsură pentru măsură de William Shakespeare. Traducere şi adaptare radiofonică de Dan Amedeo Lăzărescu. Regia artistică: Silviu Jicman.

Familia anticarului de Carlo Goldoni. Traducere de Polixenia Carambi. Adaptarea radiofonică şi regia artistică: Titi Acs.

Henric al V-lea de William Shakespeare (partea I). Premiul UNITER 2015. Traducere de Ion Vinea. Adaptare radiofonică de Domnica Țundrea. Regia artistică: Attila Vizauer.

Henric al V-lea de William Shakespeare (partea a II-a). Premiul UNITER 2015. Traducere de Ion Vinea. Adaptare radiofonică de Domnica Țundrea. Regia artistică: Attila Vizauer.


Orestia de Eschil. Traducere de Alexandru Pop. Adaptarea şi regia artistică: Cristian Munteanu.


451° Fahrenheit de Ray Bradbury. Dramatizare de Catinca Muscan. Regia artistică: Cristian Munteanu.

premiera tnr

biografii memorii tnrTeatrul Național Radiofonic prezintă în premieră absolută Drumul spre Cartea Recordurilor şi Lacrima din aurul olimpic, primele spectacole-document dedicate unei legende din lumea sportului: LIA MANOLIU, campioană olimpică la Ciudad de Mexico – 1968, participantă la şase ediţii consecutive ale Jocurilor Olimpice – marţi 25 aprilie de la ora 19.00,  la Radio România Cultural, în seria ”Biografii, memorii”.

Pe 25 aprilie 2017, Lia Manoliu ar fi împlinit 85 de ani. A fost prima sportivă din România care a obţinut puncte pentru ţara noastră la Jocurile Olimpice, clasându-se pe locul 6 în proba de aruncare a discului, la Olimpiada de la Helsinki, Finlanda – 1952. A fost prima sportivă din lume care a participat la şase ediţii consecutive ale Jocurilor Olimpice: Helsinki – 1952, Melbourne – 1956, Roma – 1960, Tokio – 1964, Ciudad de Mexico – 1968, Munchen – 1972. Performanţă consemnată în Cartea Recordurilor. La Roma şi Tokio a obţinut medalia de bronz; la Ciudad de Mexico – medalia de aur.

Lia Manoliu

Lia Manoliu

După 25 de ani de sport la cel mai înalt nivel, au urmat pentru Lia Manoliu alţi 25 de ani în conducerea mişcării olimpice de la noi: 1973-1990 ca vice-preşedinte şi din 1990 până la decesul survenit la 9 ianuarie 1998 ca preşedinte al Comitetului Olimpic Român.

Graţie experienţei dobândite pe terenul de sport, culturii sale, dar şi faptului că vorbea bine cinci limbi străine (franceza, engleza, germana, rusa, italiana), s-a putut afirma şi prin activitatea desfăşurată în diverse organisme sportive internaţionale.

Comitetul Internaţional Olimpic i-a decernat Ordinul Olimpic Colanul de bronz – 1975, Trofeul Femeia în sport – 1990, Trofeul Centenarului – 1994.  În 1975, directorul general UNESCO i-a înmânat Premiul Internaţional ”Fair Play” pentru anul 1974.

Drumul spre Cartea Recordurilor şi Lacrima din aurul olimpic sunt primele scenarii radiofonice dedicate unei personalităţi din lumea sportului în seria ”Biografii, memorii”.

Drumul spre Cartea Recordurilor face o incursiune în anii copilăriei şi adolescenţei viitoarei campioane, în perioada ”romantică” a sportului românesc, când Lia practica cu egală bucurie mai multe sporturi. Ca junioară a jucat tenis de câmp, a fost în echipa naţională de baschet şi volei, campioană naţională la tenis de masă. Atletismul a ”obligat-o” să se dedice unei sigure probe: aruncarea discului. Strădaniile, eşecurile şi succesele legendarei campioane se conturează graţie mărturiei profesorului universitar Iacint Manoliu, fratele Liei. Sora mai mică, Arina Minei, colega de şcoală, Domnica Filotti, antrenorii Titus Tatu şi Dan Serafim, întregesc şirul aducerilor aminte.

Primul spectacol, Lia Manoliu – Drumul spre Cartea Recordurilor, va fi difuzat marți, 25 aprilie, de la ora 19.00, la Radio România Cultural.

Scenariu radiofonic de Magda Duțu și Ion Costin Manoliu. Cu participarea prof. universitar emerit Iacint Manoliu, fratele Liei Manoliu. Regia artistică: Petru Hadârcă. În rolul titular – Maria Ploae. Mărturii şi aduceri aminte: Arina Minei, Domnica Filotti Ghimuş, Titus Tatu, Dan Serafim şi Ion Costin Manoliu. Au colaborat: Alexandra Filotti şi Gavriil Pinte. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Stelică Muscalu. Regia tehnică: ing. Mirela Georgescu. Redactor și producător: Magda Duțu.  

Adresantul scrisorilor, Iacint Manoliu, profesor la  Facultatea de Construcţii Civile şi Industriale din Bucureşti, se afla în acea perioadă în Statele Unite ale Americii, plecat cu o bursă Fulbright pentru un stadiu de cercetare şi studii în domeniul geotehnicii şi fundaţiilor. Scenariul este întregit de amintirile şi comentariile sale, precum şi ale altor martori direcţi la drumul pe care Lia Manoliu l-a avut în sport şi în viaţă: Viorica Viscopoleanu, campioană olimpică la Mexico-City, Gabriel Cherebeţiu, medic, antrenor şi voleibalist în echipa naţională a României şi  Ion-Costin Manoliu, nepotul Liei.

Acest al doilea spectacol-document, Lia Manoliu – Lacrima din aurul olimpic, se va difuza tot marți, 25 aprilie 2017, de la ora 20.00, la Radio România Cultural.

Scenariu radiofonic de Magda Duțu și Ion Costin Manoliu. Cu participarea prof. universitar emerit Iacint Manoliu, fratele Liei Manoliu. Regia artistică: Petru Hadârcă. În rolul titular – Maria Ploae. Mărturii şi aduceri aminte: Viorica Viscopoleanu, campioană olimpică la săritura în lungime – Ciudad de Mexico, 1968, Gabriel Cherebeţiu, medic, antrenor şi voleibalist în echipa naţională a României şi Ion Costin Manoliu, nepotul Liei Manoliu. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicalã: Stelică Muscalu. Regia tehnicã: ing. Mirela Georgescu. Redactor și producător: Magda Duțu. 

Luni, 24 aprilie 2017, de la ora 11.00, la Hotelul Ramada-Majestic din Bucureşti, Teatrul Naţional Radiofonic organizează audiţia cu public a spectacolelor-document: Lia Manoliu – Drumul spre Cartea Recordurilor şi Lia Manoliu – Lacrima din aurul olimpic. Invitaţi: Viorica Viscopleanu, Maria Ploae, Dan Serafim, Iacint Manoliu, personalități din lumea sportului şi echipa de realizatori.

Audiție bună a producțiilor Teatrului Naţional Radiofonic difuzate la Radio România Cultural, Radio România Actualităţi, Antena Satelor și pe site-ul eteatru.ro.

Sărbători binecuvântate!

Grafică, ilustrații și editare multimedia: Costin Tuchilă.

19 martie–2 aprilie 2017

Realizator: DOMNICA ŢUNDREA

”Biografii, memorii” – Premieră

MariaB CD

Teatrul Național Radiofonic prezintă în premieră absolută, marți, 21 martie, de la ora 19.00, la Radio România Cultural, în cadrul proiectului ”Biografii, memorii”, coordonat de Magda Duţu: spectacolul Maria Brâncoveanu Biruinţa Învierii. În rolul titular: Maria Ploae. Scenariu radiofonic de Iuliana Mateescu şi Ion-Costin Manoliu. Regia artistică: Nicolae Mărgineanu. Muzica originală, interpretarea vocală şi instrumentală: Adrian Naidin. Linia melodică a doinelor  Răboj şi Plângi neam românesc: Ion-Costin Manoliu. Versurile poeziilor Răboj,  Cuminecare, Rost de vis, Prea e, bat-o, lungă cale…, Şarpele şi Crai  nou:  Răzvan Codrescu. În distribuţie: Damian Victor Oancea, Mihai Bica, Alexandru Georgescu, Cristian Simion, Oana Maria Mărgineanu, Magda Duţu, Ion-Costin Manoliu, Nicolae Mărgineanu.

Regia de montaj: Radu Verdeş şi Robert Vasiliţă. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Stelică Muscalu. Regia tehnică: ing. Mirela Georgescu. Redactor şi producător: Magda Duţu.

Spectacolul radiofonic Maria BrâncoveanuBiruinţa Învierii va putea fi audiat în avanpremieră luni, 20 martie, de la ora 11.00, la clubul Ramada-Majestic de pe Calea Victoriei din Bucureşti.

Despre această impresionantă producţie radiofonică ne-a vorbit, într-un amplu material, colega mea Magda Duţu, redactorul şi producătorul spectacolului.

rosu-si-negru_1_fullsize

Cele mai bune cărţi despre iubire s-au scris în Franţa, nota Stendhal, adăugând că adesea vanitatea împiedică iubirea să ajungă la înălţimea pe care aceasta din urmă ar putea s-o atingă. Dualitatea unui asemenea tip de gândire se regăseşte şi în romanul Roşu şi negru, unde Stendhal surprinde cu fineţe pasiunea, melancolia, sensibilitatea, duioşia şi, totodată, inteligenţa şi orgoliul ce compun tainicele mecanisme ale sufletului omenesc.

Stendhal a fost, fără îndoială, un pictor de suflete, un observator al inimii… Romantic şi, în acelaşi timp, lucid şi ironic, sensibil, dar cultivând totodată individualismul, împins până la forma egotismului, a exacerbării eului, analizând pasionat sufletele melancolice, dar descriind şi orgolii, vanităţi, imbolduri spre atingerea unei situaţii sociale mai bune, Stendhal a creat, în Roşu şi negru, o întreagă lume, imaginată cu subtilitate şi profunzime psihologică. Fiecare stare de conştiinţă este hotărâtă, în chip delicat şi precis, în toate elementele ei, acţiunile personajelor fiind descompuse în idei şi sentimente.

stendhal

Stendhal, portret de Henri Lehmann, Muzeul Stendhal, Grenoble

Pe numele lui adevărat Henry Beyle, Stendhal se recunoştea „viu, pasionat, nebun, sincer, excesiv în prietenie şi în iubire”… Distingea mai multe tipuri ale iubirii: iubirea fizică, iubirea din vanitate, iubirea-gust şi iubirea-pasiune, aceasta din urmă fiind, de altfel, şi idealul stendhalian al fericirii. Era convins că vârstele omului şi particularităţile individuale acţionează în aşa fel, încât să coloreze sentimentul iubirii în fiecare dintre noi.

„Mă culc binecuvântând cerul că am o inimă care simte atâta – mărturisea el. Sunt un copil… am prea multă sensibilitate… şi am această inimă atât de timidă şi de melancolică… Cea mai mare plăcere a mea a fost să visez… am trăit totdeauna în stare de profundă emoţie… am fost un poet.”

Ascultaţi un fragment din spectacolul radiofonic, fidel romanului stendhalian şi în acelaşi timp îmbogăţit parcă prin emoţia dialogului direct… Îi veţi recunoaşte pe Valeria Seciu, Cristian Iacob şi Irina Mazanitis.

mircea albulescu

Mircea Albulescu

Joi, 30 martie, de la ora 19.00, la Radio România Cultural, vom difuza spectacolul radiofonic Oedip la Colona de Sofocle. Traducerea: Mihail Iorgulescu. Adaptarea radiofonică: Eugenia Ţundrea. Regia artistică: Titel Constantinescu. În distribuţie: Mircea Albulescu (în rolul titular), Lucia Mureşan, Adela Mărculescu, Ion Pavlescu, Ion Marinescu, Emil Hossu, Sorin Postelnicu, Mihai Dinvale, Mihai Niculescu, Sergiu Demetriad, Răzvan Ionescu, Gheorghe Pufulete. Înregistrare din anul 1981.

Începutul lunii aprilie va marca un an de la moartea lui Mircea Albulescu, născut la 4 octombrie 1934 şi plecat în eternitate la 8 aprilie 2016. „Activitatea în studiourile Radiodifuziunii este, fără îndoială, cea mai prodigioasă dintre activităţile mele artistice”, afirma cândva Mircea Albulescu.

Prezenţa lui Mircea Albulescu la Teatrul Naţional Radiofonic a fost şi rămâne una cu totul excepţională, dacă ne gândim nu numai la sutele de roluri pe care marele actor le-a întruchipat în faţa microfonului, ci şi la faptul că a regizat la Radio mari titluri ale literaturii naţionale şi universale, într-o viziune originală, percutantă, atent gândită, în cele mai mici nuanţe. Teza sa de doctorat a fost, de asemenea, dedicată specificului teatrului radiofonic şi conduitei actorului la microfon.

În Oedip la Colona, îl puteţi asculta pe Mircea Albulescu în ipostaza tulburătoare a eroului antic nevoit să-şi rememoreze destinul tragic de vinovat fără vină, să-şi afirme suferinţa de o copleşitoare măreţie, să susţină, în faţa lui Tezeu, a lui Creon, a cetăţii, o pledoarie de o impresionantă umanitate. 

Luni, 20 martie: Iulia Hașdeu – File din viața scriitoarei, scenariu radiofonic de Crina Decusară Bocșan; marţi, 21 martie: Victor Eftimiu, scenariu radiofonic de Elena Petrovici; miercuri, 22 martie: Liviu Rebreanu – Jurnal, scenariu radiofonic de Valeriu Sîrbu; joi, 23 martieCostache Conachi, scenariu radiofonic de Ionuț Niculescu; vineri, 24 martie: George Mihail Zamfirescu, scenariu radiofonic de Gabriela Zamfirescu și Constantin Paraschivescu; sâmbătă, 25 martie: Eugen Lovinescu – Memorii, scenariu radiofonic de Nicolae Florescu; duminică, 26 martie:  Anton Bacalbașa, scenariu radiofonic de Dan Huliera.  

Luni, 27 martie: Garabet Ibrăileanu, scenariu radiofonic de Constantin Teodori; marţi, 28 martie: Ovid Densușianu, scenariu radiofonic de George Antofi; miercuri, 29 martie: Nicolae Filimon, scenariu radiofonic de Virginia Dumitru; joi, 30 martie:  Costache Negri, scenariu radiofonic de Ionuț Niculescu; vineri, 31 martie: Dimitrie S. Panaitescu-Perpessicius, scenariu radiofonic de Ileana Corbea; sâmbătă, 1 aprilie: Valeriu Moisescu: Bucuria zborului, Scenariu radiofonic de Ion-Costin Manoliu; duminică, 2 aprilie:  Valeriu Moisescu: Teatrul ca sărbătoare, scenariu radiofonic de Ion-Costin Manoliu. 

dramaturgi romani contemporani siglaJoi, 23 martie, de la ora 19.00, la Radio România Cultural, vom difuza, în fluxul „Dramaturgi români contemporani”: Apărarea lui Galilei – dialog despre prudenţă şi iubire. Scenariu radiofonic de Carol Erdös, după Octavian Paler. Regia artistică: Gavriil Pinte. În distribuţie: Constantin Codrescu, Irina Petrescu, Manuela Hărăbor, Orodel Olaru, Ion Arcudeanu, Magda Duţu, Gavriil Pinte. Regia de montaj: Robert Vasiliţă şi Marilena Barabaş. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Patricia Prundea. Regia tehnică: ing. Iulian Iancu. Redactor şi coordonator de proiect: Magda Duţu. Înregistrare din anul 2010.

constantin-dinulescu

Constantin Dinulescu

În cadrul fluxului Teatrul Naţional Radiofonic, difuzat la Radio România Actualităţi, de luni până joi, la ora 23.05, colegii mei Irina Soare şi Vasile Manta au realizat un program teatral, al cărui protagonist este actorul Constantin Dinulescu, pe care-l puteţi asculta, în perioada 20–23 martie, în spectacolele Nicholas Nickleby de Charles Dickens, Comisarul şi înalta societate de Robert Lamoureux, Stridia şi perla de William Saroyan şi Corsarul de Marcel Achard.

Ion Pavlescu

Ion Pavlescu

Iar în perioada 27–30 martie, repertoriul teatral la Radio România Actualităţi îi este dedicat regretatului actor Ion Pavlescu, pe care vă invităm să-l ascultaţi în spectacolele  Mare liberă de Emmanuel Roblès, Turnul de fildeş de Camil Petrescu, Melissa de Nikos Kazantzakis şi Scrisoare de la o necunoscută de Alejandro Casona.

ilia-repin-moartea-lui-ivan-ilici-ilustratie

”Ivan Ilici și Gherasim”, desen în cerneală de I. E. Repin, ilustrație la ”Moartea lui Ivan Ilici” de Tolstoi. Muzeul de Stat Lev Tolstoi din Moscova

tnr-logoPentru după-amiezele de week-end, de la ora 14.00, la Radio România Cultural, colegul meu Costin Tuchilă vă propune un program alcătuit din titluri de înaltă ţinută, spectacole remarcabile din repertoriul Teatrului Naţional Radiofonic: Madona de Tudor Muşatescu (sâmbătă, 25 martie), Švejk în al doilea război mondial de Bertolt Brecht (duminică, 26 martie), Mahalaua salcâmului galben de J. B. Priestley (sâmbătă, 1 aprilie) şi Moartea lui Ivan Ilici, scenariu radiofonic de Puşa Roth după nuvela lui Lev Nicolaevici Tolstoi (duminică, 2 aprilie).

Grafică, ilustrații și editare multimedia: Costin Tuchilă.

Dacă doriţi să aflaţi şi alte titluri, pe care le vom difuza, în viitorul apropiat, la Radio România Cultural şi Radio România Actualităţi, accesaţi site-ul Teatrului Naţional Radiofonic – pagina Program.

Sperăm că veţi urmări cu interes spectacolele Teatrului Naţional Radiofonic şi vă dorim audiţie plăcută!