Emisiune publicistică de actualitate teatrală, cu rol informativ şi de promovare a producţiilor Teatrului Naţional Radiofonic şi a evenimentelor teatrale în care este implicată Redacţia Teatru


revista-teatrului-national-radiofonic-fara-sigla

Edițiile anterioare ale Revistei Teatrului Național Radiofonic (începând din 4 noiembrie 2013) pot fi citite accesând linkurile din pagina Arhiva Revistei TNR.  

28 mai–11 iunie  2017

Realizator: IRINA SOARE

Eveniment teatral: Festivalul Internaţional de Teatru Radiofonic ”Grand Prix Nova”, ediţia a V-a

afis grand prix nova

În perioada 29 mai–3 iunie, se va desfăşura, la Bucureşti, cea de a cincea ediţie a Festivalului Internaţional de Teatru Radiofonic ”Grand Prix Nova”. Organizată de Radio România, Centrul Cultural Media, Teatrul Naţional Radiofonic, competiţia  aduce la Bucureşti 45 de producții radiofonice din 26 ţări, de pe toate continentele. Ediţia din acest an continuă o tradiţie onorantă, aceea de a se afla sub Înaltul Patronaj al Alteţei Sale Regale Principesa Moştenitoare Margareta a României. Cele şase trofee ale festivalului vor fi decernate de un juriu format din   Bernanrd Clarke, autor și producător la RTÉ lyric fm Irlanda, Amandine Casadamont din Franța, sound artist independent, Shanti Bhagirathan, directorul grupului The Capital Maharaja Organisation Ltd din Sri Lanka, Ilinca Stihi, regizor şi  Dimitriy Nikolaev, directorul departamentului Radio Drama și Ars Acustica de la Radio Rusia (Radio Kultura), preşedintele juriului. Festivitatea de decernare a premiilor va avea loc în cadrul elegant al Palatului Elisabeta, vineri, 2 iunie, ora 18.00.

Din Australia până în Canada și Statele Unite, festivalul cartografiază Europa pentru a ajunge în Iran și Israel, cu halte în Extremul Orient. Spectacolele prezente la Bucureşti vor oferi o panoramă unică a stilisticilor şi reperelor culturale la nivel mondial.

Toate cele 45 de producţii radiofonice şi textele în limba engleză ale acestora (în format pdf) pot fi accesate pe site-ul www.eteatru.ro.

Radio România îşi onorează în fiecare an actorii, dovedind încă o dată apreciere pentru ceea ce reprezintă specificul interpretării la microfon în reuşita unui spectacol sonor. Oferim anual, în cadrul ceremoniei de premiere a competiţiei internaţionale Grand Prix Nova, distincţii pentru interpretările cele mai valoroase ale stagiunii Teatrului Naţional Radiofonic din anul precedent.

Maria Ploae

Maria Ploae

În 2017, selecţia profesioniştilor se îndreaptă cu admiraţie spre:

Maria Ploae – Premiul pentru cel mai bun rol feminin, în spectacolele Olga Greceanu – Pe urmele paşilor Tăi, Iisuse… scenariu radiofonic de Ion-Costin Manoliu, regia artistică: Dan Puric şi Maria Rosetti – Prima ziaristă din România, Maria Rosetti – De la Plymouth la Bucureşti, scenarii de Raisa Radu, regia artistică: Petru Hadârcă.

Dan Astilean

Dan Aștilean

Dan Aştilean – Premiul pentru cel mai bun rol masculin, în Gaev din spectacolul Livada de vişini de Anton Pavlovici Cehov, regia artistică: Gavriil Pinte şi Robinson Crusoe din spectacolul O zi din viața lui Robinson Crusoe de Dan Cojocaru, regia artistică: Diana Mihailopol.

Bianca Elena Babașa

Bianca Elena Babașa

Bianca Elena Babaşa – Premiul pentru debut pentru rolul Bianca, din spectacolul Pisica verde de Elise Wilk, adaptarea radiofonică şi regia artistică: Mihnea Chelaru.

”Festivalul Grand Prix Nova a devenit în ani un spațiu al dialogului și al întâlnirilor culturale majore în spaţiul bucureştean. Având convingerea că radioul îmbină cu abilitate înalta calitate artistică şi comunicarea, festivalul îşi doreşte să devină un spaţiu privilegiat de vehiculare a valorilor autentice din ţară şi străinătate. De aceea, la ediția a V-a, Grand Prix Nova 2017 propune capitalei o serie de evenimente dedicate specialiştilor, dar şi marelui public. Singurul festival din România consacrat creației radiofonice vă invită în premieră, la patru zile de dialog și performance cu artiștii experimentului radiofonic internațional în secțiunea Soundscape Eden, ce se va desfăşura la Grădina Eden, de pe Calea Victoriei din Bucureşti.

Atelierele sunt susținute de membrii juriului secțiunii Concurs a acestei ediții. Cu Dmitry Nikolaev (Rusia) explorăm Sunetul psihologic după metoda Michael Chekhov. Bernard Clarke (Irlanda) şi Matt Samecki (jurnalist RISE Project) conturează  relația biunivocă dintre artă și politică în atelierul: Artă și politică/ Majoritate versus minorități (parteneriat SEMI/SILENT). Tot Bernard Clarke ne propune apoi o incursiune selectivă în istoria avangardei sonore. Într-un performance realizat în parteneriat cu France Culture, Amandine Casadamont (Franța) se întoarce în zona Fukushima în hörspiel-ul live intitulat Shinkanzen a prins o asemenea viteză încât o să deraieze. Ilinca Stihi (România) ne invită la audiția primului spectacol audio surround (5.1) multi-premiat, produs de Radio România, Biblia neagră a lui William Blake”, scrie Oana Cristea Grigorescu  în  comunicatul de presă al evenimentului.


 Teatrul Naţional Radiofonic la festCO 2017

vizual-selectie-festCO-2017

În perioada 27 mai–4 iunie, se va desfăşura la Bucureşti Festivalul Comediei Româneşti. Manifestare unică în peisajul festivalier românesc, festCO 2017 propune iubitorilor fenomenului peste 50 de evenimente – spectacole de teatru, workshop-uri, spectacole  lectură, concerte, spectacole de stradă, proiecții de filme, lansări de carte, expoziții. În acest an,  secţiunea Dialoguri festCO  are ca temă Comedia la teatrul radiofonic. Cu detalii, colegul nostru, Costin Tuchilă, cel care va modera  această întâlnire.

Aşadar, joi, 1 iunie, de la ora 11.00, la librăria Cărtureşti Verona, vă invităm la audiţia cu public a spectacolului Domnul de ciocolată de Sînziana Popescu, adaptarea radiofonică şi regia artistică: Mihai Lungeanu. În distribuţie: Oana Răsuceanu, Petre Lupu, Cătălina Mustaţă, Monica Ghiuţă, Dumitru Chesa, Mihai Niculescu, Anne Marie Ziegler, Violeta Berbiuc, Petronela Stiopu, Bogdan Caragea. Redactor şi producător: Irina Soare. Regia de studio: Violeta Berbiuc. Regia muzicală: George Marcu. Regia tehnică: Vasile Manta. Înregistrare din anul 2002.

premiera tnr

Sâmbătă, 3  iunie, de la ora 9.00, la Radio România Cultural, se va difuza, în premieră, Cel mai mic bal din lume de Malina Prześluga, realizat în parteneriat cu Institutul Polonez din Bucureşti. Adaptarea radiofonică şi regia artistică: Alexandru Mâzgăreanu.

Joi, 1 iunie, de la ora 11.00, în Sala ”George Constantin” a Teatrului ”Nottara” din București, va avea loc, lansarea şi audiția cu public a acestui spectacol.

Mai multe detalii despre această nouă montare și despre eveniment ne va oferi, colega mea, Crenguţa Manea, redactorul şi coordonatorul acestui proiect.

premiera tnr

Joi, 8 iunie, de la ora 23.05, la Radio România Actualităţi, Teatrul Naţional Radiofonic prezintă, în premieră: Exploziv de Elise Wilk. Adaptarea radiofonică şi regia artistică: Mihnea Chelaru. Vă invităm să ascultaţi un material realizat de Oana Cristea Grigorescu, redactorul spectacolului.

biografii memorii tnrLa Radio România Cultural, în fiecare dimineaţă, de la ora 5.00, vă invităm să ascultaţi spectacole document, în fluxul ”Biografii, memorii”. Magda Duţu, coordonatorul  proiectului vă propune, în perioada 28 mai–11 iunie, o călătorie în spaţiul cultural românesc şi în cel francez, programând montările:

Luni, 29 mai: Edmond Rostand: Cyrano de Bergerac. Scenariu radiofonic de Elsa Grozea

Marţi, 30 mai: Gustave Flaubert: Doamna Bovary. Scenariu radiofonic de Elsa Grozea

Miercuri, 31 mai: Stendhal: Roşu şi negru

Joi, 1 iunie: Ion Creangă: Amintiri din copilărie. Scenariu radiofonic de Mihai Crişan

Vineri, 2 iunie: Poveştile lui Ion Creangă. Scenariu de Alecu Popovici

Sâmbătă, 3 iunie: Basmele românilor: Ileana Cosânzeana şi Făt-Frumos. Scenariul şi regia artistică: Titel Constantinescu

Duminică, 4 iunie: Antoine de Saint-Exupéry. Scenariu de Alexandru Adrian

Luni, 5 iunie: Timotei Cipariu. Scenariu radiofonic de Elsa Grozea

Marţi, 6 iunie: C. A. Rosetti. Scenariu radiofonic de Ionuţ Niculescu Miercuri, 7 iunie: Onisifor Ghibu. Scenariu radiofonic de Nicolae Rădulescu şi Dan Gheorghiu

Joi, 8 iunie: August Treboniu Laurian. Scenariu radiofonic de Ionuţ Niculescu

Vineri, 9 iunie: Cezar Bolliac. Scenariu radiofonic de Mihai Ionescu. Sâmbătă, 10 iunie: Dimitrie Gusti. Scenariu radiofonic de Neculai Moghior

Duminică, 11 iunie: Spiru Haret. Scenariu radiofonic de Roger Câmpeanu.

C-D-rosenthal-maria-Rosetti-1850

C. D. Rosenthal, Maria Rosetti, 1850, Muzeul Național de Artă al României

Şi tot în fluxul ”Biografii, memorii”, marţi, 6 iunie, de la ora 19.00, vă invităm să ascultaţi spectacolul Maria Rosetti – De la Plymouth la Bucureşti. Scenariu de Raisa Radu. Adaptarea radiofonică: Magda Duţu. Regia artistică: Petru Hadârcă. În distribuţie: Maria Ploae, Oana Maria Mărgineanu, Lavinia Şandru, Mihai Bica, Mircea Constantinescu, Orodel Olaru, Marcelo Cobzariu, Annemary Ziegler, Julieta Strâmbeanu, Ion Arcudeanu, Petru Hadârcă, Costin Manoliu, Patricia Prundea, Stelică Muscalu, Irina Ionescu-Berechet, Mihnea Iamandei. Redactor: Costin Manoliu. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Stelică Muscalu. Regia tehnică: ing. Mirela Georgescu. Coordonator de proiect: Magda Duţu.

mari spectacoleÎn fluxul ”Mari spectacole”, difuzat în fiecare noapte, de la ora 0.30, la Radio România Cultural, vă invităm să ascultaţi montări inspirate din pagini celebre ale literaturii universale, variante radiofonice de excepţie, în interpretări de referinţă şi  purtând semnături regizorale de prestigiu.

alexandru-arsinel-

Alexandru Arşinel la aniversare

Alexandru Arşinel este vedeta spectacolelor de teatru radiofonic, în perioada 29 mai–1 iunie, la Radio România Actualităţi.

Născut la 4 iunie 1939, în comuna Dolhasca din județul Suceava, Alexandru Arșinel a absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică ”Ion Luca Caragiale” din București,  în anul 1962 și a fost repartizat,  împreună cu majoritatea membrilor promoției sale , în orașul Târgu Mureș, unde se înființa  secția românã a Teatrului de Stat. Cinci ani mai târziu va face primii pași pe scena teatrului de revistă, o colaborare care avea să fie hotărâtoare pentru destinul său artistic. Vor urma zeci și zeci de roluri la Teatrul ”Constantin Tãnase” din București și la Grădina Boema, în spectacole cu mii de reprezentații, așteptate cu emoție și răsplătite cu  minute de aplauze de spectatori. Actor de teatru, revistă, film, televiziune și Radio, director al Teatrului de Revistă ”Constantin Tănase”, Alexandru Arșinel a adunat, într-o carieră care numără, până acum, peste cinci decenii,   un palmares impresionant, dacă ar fi să amintim doar: Premiul Special UNITER pentru Teatrul de Revistă (2000); Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor – Arta Spectacolului, în semn de apreciere a întregii activități și pentru dăruirea și talentul interpretativ pus în slujba artei scenice și a spectacolului” (2004), Premiul pentru spectacolele de musical acordat la Gala Premiilor revistei ”Actualitatea Muzicală” a UCMR (2008), Premiul de Excelență la Gala Premiilor „Confidențial”pentru Management și pentru întreaga carieră artistică (2009, 2010), premii de excelență și Premii Speciale la mai multe ediții ale Galelor Superlativelor VIP, Premiul de Excelență și Premiul de Popularitate la Categoria ”Actori” la Gala Celebrităților Anului 2010, Medalia de Onoare a Federației Comunității Evreiești din România ”pentru activitatea artistică prodigioasă dedicată teatrului românesc, pentru o viață de om exemplară, dăruită înțelegerii și apropierii dintre oameni, pentru un mare actor a cărui carieră se revărsă cu strălucire asupra scenei și publicului său” (2010), Premiul Special și Diploma de Onoare oferite de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național cu ocazia aniversării a 50 de ani de carieră (2012), Premiul Special ”Ambasadorul Teatrului Românesc” la Gala Premiilor VIP pentru management de succes și pentru activtatea desfășurată la Teatrul de Revistă ”Constantin Tănase” (2013), de patru ori pe podium la Categoria „Cel mai bun actor” la Gala ”Zece pentru România”. ”Definit în timp de Marele public drept o valoare artistică naţională”, după cum nota  criticul de teatru Ileana Lucaciu, Alexandru Arșinel este și protagonistul a trei volume de mare succes,  publicate de Editura All: De la Dolhasca pe… Calea Victoriei de Maria Capelos, A fost mâna lui Dumnezeu de Oana Georgescu și Stela Popescu și Alexandru Arșinel o pereche fără pereche, pagini semnate de regretatul scriitor Aurel Storin.

Alexandru Arșinel tnr

Alexandru Arșinel

Alexandru Arșinel este și una dintre vedetele incontestabile ale teatrului radiofonic, de numele domniei sale fiind legate zeci de spectacole dar și un număr impresionant de emisiuni de divertisment, realizate de maestrul Ion Vova. Colaborator fidel și constant al celebrelor Unda veselă și Ora veselă, emisiuni de tradiție Radio România, numele lui Alexandru Arșinel în distribuție a devenit  o garanție a succesului. Tot sub emblema Teatrului Național Radiofonic, Alexandru Arșinel a înregistrat, alături de Stela Popescu, Tamara Buciuceanu și Eugen Cristea, sub bagheta regizorului Dan Puican spumoasa comedie Caviar, vodkă și bye-bye de George Astaloș. Spectacolul, laureat al Galei UNITER 1998,  este una dintre cele mai longevive producții teatrale, fiind jucat în orașe de pe cinci continente, într-un turneu început acum mai bine de douăzeci de ani și primit cu entuziasm de românii din diaspora.

În perioada 29 mai–1 iunie, la Radio România Actualităţi, de la ora 23.05,  vă invităm să îl reascultaţi pe marele actor în spectacolele: Femeile care omoară bărbaţii de Michal Tonecki, Iadeş de Alexandru Macedonski, Nici mort, nici viu de Cristina Tamaş, Extraordinarele aventuri si istorii ale baronului D’Ormesson de Guillaume Appolinaire.

Aşadar, spectacole radiofonice de colecţie, cu Alexandru Arşinel în rolul principal, un omagiu adus de Teatrul Naţional Radiofonic, marelui actor, sărbătorit la 4 iunie de întreaga lume teatrală.

Dinu Grigorescu

Dramaturgul Dinu Grigorescu, la aniversare

Un alt aniversat al zilei de duminică, 4 iunie este scriitorul și dramaturgul Dinu Grigorescu. Din creaţia sa radiofonică, Domnica Ţundrea vă propune să ascultaţi, de la ora 19.00, la Radio România Cultural, spectacolul Ultima cafea cu Iuliu Maniu, adaptarea radiofonică şi regia artistică: Mihai Lungeanu. 

Ultima cafea cu Iuliu Maniu îmbină inspirat dramaturgia cu istoria şi memorialistica, faptul real şi documentul, aşezându-le într-o construcţie teatrală atent gândită şi captivantă. Acţiunea este dinamică, se desfăşoară în spaţii foarte diverse şi în diferite momente istorice, semnificative pentru evoluţia României. Reconstituirea unor întâmplări extrem de dramatice şi aducerea în faţa publicului a unor figuri istorice de seamă se realizează cu ştiinţa dozării teatrale şi cu subtilitate psihologică. Figura tatălui, avocatul ţărănist Paul Grigorescu, condamnat de comunişti la 20 de ani de muncă silnică, torturat cu bestialitate în închisoare, este evocată de către Narator, fiul – jucat de însuşi dramaturgul Dinu Grigorescu, într-un demers de tulburătoare rememorare a crimelor comunismului, de elocventă întruchipare teatrală a personalităţii lui Iuliu Maniu, dar şi într-un act de iertare cerută părintelui, într-un emoţionant dialog cu cel de dincolo de fiinţă.” Domnica Ţundrea, redactorul şi coordonatorul acestui proiect.

Nu uitaţi de celelalte fluxuri de teatru radiofonic, difuzate pe frecvenţele Radio Romania, on air şi on line:

De luni şi până vineri, Mircea Albulescu vă spune o poveste la Radio România Cultural, iar la Radio România Actualităţi, de la ora 20.50 se va difuza emisiunea, de tradiţie, a postului public de Radio, Noapte bună, copii!

Mituri, legende, poveşti puteţi asculta de luni şi până joi, la ora 15.30 la Antena Satelor.

Mai multe detalii despre titlurile pe care le difuzăm, puteţi afla de pe site-ul Teatrului Naţional Radiofonic, dar şi în Revista Teatrală Radio.

Sperăm că spectacolele propuse de Teatrul Naţional Radiofonic vă vor reţine atenţia. Audiţie plăcută!   

14–28 mai 2017

Realizator: DOMNICA ŢUNDREA

Premiul UNITER pentru cel mai bun spectacol de teatru radiofonic pe anul 2016

premiile uniter pentru 2016

Premiul pentru cel mai bun spectacol de teatru radiofonic, la cea de a XXV-a ediţie a Galei Premiilor UNITER, a fost acordat producţiei Societăţii Române de Radiodifuziune Biblia neagră a lui William Blake, scenariul și regia artistică: Ilinca Stihi, în cadrul ceremoniei desfășurate luni, 8 mai, la Teatrul Naţional ”Mihai Eminescu” din Timişoara.

A4-Afish-BLAKE-1

În distribuţie: Andrei Huţuleac, George Ivaşcu, Anca Sigartău, Gabriel Spahiu, Andrei Ciopec, Adrian Loghin, Sandra Ducuţă, Ciprian Cojenel. Cu participarea mezzosopranei Georgiana Mototolea. Muzica originală: Vlad Pasencu. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Asistenţă tehnică înregistrări teren: Marius Țoghină, Bogdan Dumitrescu, Răzvan Andrei. Regia muzicală şi sound design: Vlad Ioachimescu. Redactor şi coordonator de proiect: Crenguţa Manea. Producţie a Teatrului Național Radiofonic, februarie 2016.

Spectacolul are, de asemenea, în palmares, Mențiunea specială a juriului la secţiunea Radio Drama, a Festivalului Prix Italia 2016 şi este nominalizat la secţiunea Drama a Festivalului Prix Marulić 2017, ce se va desfăşura la Hvar, Croația, în perioada 20–26 mai.

Teatrul Naţional Radiofonic prezintă în premieră, joi, 18 mai, de la ora 19.00, la Radio România Cultural: Mătrăguna de Niccolò Machiavelli. Traducerea: N. Al. Toscani. Adaptarea radiofonică şi regia artistică: Mihai Lungeanu. În distribuţie: Florin Piersic, Medeea Marinescu, Cristian Iacob, George Ivaşcu, Adela Mărculescu, Ion Haiduc, Daniel Badale, Violeta Berbiuc, Vasile Manta. Regia de montaj: Dana Lupu şi Bogdan Golovei. Regia de studio: Janina Dicu. Regia muzicală: Patricia Prundea. Regia tehnică: Vasile Manta. Redactor şi coordonator de proiect: Domnica Ţundrea.

matraguna

Teatrul Naţional Radiofonic şi-a propus să includă în Fonoteca de aur a Societăţii Române de Radiodifuziune această uluitoare comedie renascentistă, care până acum nu fusese înregistrată la Radio: Mătrăguna de Niccolò Machiavelli, capodoperă a literaturii dramatice universale, una dintre cele mai izbutite comedii din toate timpurile, mereu proaspătă şi extrem de actuală, jucată de secole încoace pe marile scene ale lumii şi care continuă să figureze în repertoriile teatrelor, generând succes după succes.Niccolò-Machiavelli-Amelot-de-La-Houssaie-Il-principe_MG_1089.tif

Spectacolul Mătrăguna de Niccolò Machiavelli, în regia lui Mihai Lungeanu, ne propune o lectură contemporană a excepționalei opere renascentiste de secol XVI, o alcătuire teatrală în care ascultătorul de azi se poate regăsi cu ușurință. Spiritul critic necruțător, libertatea de conștiință, curajul de a rosti adevăruri, de a arăta viciile, ipocrizia şi paradoxurile unei epoci, protestul împotriva moravurilor și a instituțiilor vremii, în primul rând împotriva corupţiei bisericii, au făcut din piesa Mătrăguna o oglindă a societății italiene, în acea explozie de vitalitate a Renașterii, de afirmare exuberantă a vieții, după toată închistarea și tot dogmatismul Evului Mediu.

Adaptarea radiofonică realizată de Mihai Lungeanu a concentrat inspirat întâmplările şi dialogurile, accentuând comicul, subliniind nu doar ceea ce face piesa mereu actuală şi contemporană nouă, ci mai cu seamă ceea ce are ea peren. Astfel încât, Mătrăguna de Niccolò Machiavelli a devenit o montare incitantă şi plină de vervă, o frescă a lumii italiene renascentiste, plină de vitalitate, de energie şi de culoare locală şi, totodată, o evidentă alegorie politică, o critică acidă şi licenţioasă a corupţiei din societatea acelor timpuri și… din toate timpurile!

La mandragola

Acţiunea dinamică, vigoarea caracterelor, stilul de o remarcabilă teatralitate, savoarea dialogului sunt tot atâtea virtuţi, ce au generat un spectacol radiofonic viu şi cuceritor. Construcţia dramatică echilibrată, întâmplările palpitante, loviturile de teatru abil calculate, dialogul suculent, dar şi perspectiva filosofică, general-umană şi mai cu seamă conotaţiile moderne creează un tablou animat şi plin de înțelesuri, expresiv și bine ritmat.

În Mătrăguna de Niccolò Machiavelli, Florin Piersic revine spectaculos la Teatrul Național Radiofonic și-i dă viață lui Messer Nicia cu încântătoare naturaleţe, cu ironie și autoironie și, mai cu seamă, cu acel farmec care reprezintă, fără îndoială, marca personalității lui artistice. Alături de el, Medeea Marinescu, Cristian Iacob, George Ivașcu, Adela Mărculescu, Ion Haiduc, Daniel Badale conturează personaje bine individualizate, pline de viață, de o vervă comică irezistibilă. Muzica ritmează acțiunea, comentează dialogurile, creează convenția, cadrul desfășurării unor evenimente captivante și pline de semnificații, transpunându-ne lesne din Renaștere în contemporaneitate, preumblându-ne inspirat prin mai multe epoci, stiluri, întâmplări.

Spectacolul Mătrăguna de Niccolò Machiavelli va putea fi audiat în avanpremieră luni, 15 mai, de la ora 11.00, la clubul Ramada-Majestic de pe Calea Victoriei din Bucureşti.

premiera tnr

dramaturgi romani contemporani siglaJoi, 25 mai, de la ora 19.00, la Radio România Cultural, vom difuza, în cadrul fluxului ”Dramaturgi români contemporani”, premiera Zgomotarul de Ion Sapdaru. Adaptarea radiofonică şi regia artistică: Gavriil Pinte.  În distribuţie: George Mihăiţă, Gavriil Pinte şi Gavril Pătru. Regia de montaj: Florin Bădic. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Stelică Muscalu. Inginer de sunet: Iulian Iancu. Redactor şi coordonator de proiect: Magda Duţu.

Spectacolul va fi urmat, la Radio România Cultural, de o altă producţie realizată în fluxul ”Dramaturgi români contemporani”: Nunta de Cornel Teulea. Adaptarea radiofonică şi regia artistică: Gavriil Pinte. În distribuţie: Irina Movilă, Dan Aştilean, Mircea Constantinescu, Orodel Olaru, Maria Varsami, Felicia Pinte, Carmen Stimeriu, Dorin Andone, Stan Petrişor, Gabriel Spahiu. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Patricia Prundea. Regia tehnică: ing. Luiza Mateescu. Redactor şi coordonator de proiect: Magda Duţu. Înregistrare din anul 2003.

Spectacolul Zgomotarul de Ion Sapdaru va putea fi audiat în avanpremieră luni, 22 mai, la clubul Ramada-Majestic de pe Calea Victoriei din Bucureşti. Vă anunţăm, pe această cale, că ora audiţiilor de la Ramada-Majestic se va modifica şi că, de la această dată, întalnirile cu publicul vor avea loc cu începere de la ora 9.30.

Despre premiera Zgomotarul de Ion Sapdaru, în regia lui Gavriil Pinte, colega mea Magda Duţu, redactor şi coordonator de proiect, ne-a declarat: ”Piesa este istoria unui zgomotar (creator de sunete live – ciripitul păsărilor, bâzâitul albinelor, mers de lup pe zăpadă proaspătă sau pe zăpadă veche, căderea prunelor în paharele de vin etc.), venit după o viață petrecută prin teatru, într-un studio de înregistrări, ca să-și «înregistreze» propria biografie, numai din sunete/zgomote realizate live de el. Lucrul cu un regizor, zgomotele, explicațiile zgomotarului, biografia sa fabuloasă și un final neașteptat, dramatic… fac farmecul acestui text despre condiția artistului, a artistului de zgomote, în fond a omului de teatru radiofonic.”

teatru radiofonic serialÎn perioada 22–26 mai, de la ora 22.30, la Radio România Cultural şi pe 29 mai, la aceeaşi oră şi pe acelaşi program, vom difuza serialul radiofonic Legăturile primejdioase sau Scrisori culese într-o societate şi publicate pentru instruirea altor societăţi de Choderlos de Laclos. Traducere de Alexandru Philippide. Dramatizare radiofonică de Magdalena Boiangiu. Regia artistică: Cristian Munteanu. În distribuţie: Irina Mazanitis, Adrian Pintea, Ilinca Goia, Lucia Mureşan, Delia Nartea, Mihai Bisericanu, Simona Bondoc, Ion Pavlescu, Mihai Dinvale, Gheorghe Pufulete. Asistenţa tehnică: Bogdan Golovei. Regia de studio: Janina Dicu. Muzica originală şi regia muzicală: George Marcu. Interpretează: Ioana Dancu (violoncel), Octavian Gheorghiu (flaut), Andreea Sitaru (vioară). Regia tehnică: Mihnea Chelaru. Redactor şi producător: Domnica Ţundrea. Înregistrare din anul 2004.

Pierre Choderlos de Laclos foto

Pierre Choderlos de Laclos

Varianta radiofonică a faimosului roman epistolar conţine, la rândul său, rafinamentul şi acea îmbinare atât de specială de senzualitate şi aer aristocratic, proprii textului francez de la 1782, înfăţişându-ne un mediu adesea cinic, sofisticat, cultivând erotismul în stare pură şi negând adesea afectivitatea.

Complicităţi şi trădări, poveşti imaginate cu inteligenţă şi subtilitate, critică socială în spiritul ideilor lui Jean-Jacques Rousseau, covârşitoare în epocă, sunt tot atâtea elemente ce alcătuiesc un spectacol radiofonic incitant, capabil să ilustreze psihologia erotică a unei lumi artificiale, amestec bizar de maniere, distincţie şi aplecare spre pură voluptate.

Luni, 15 mai: Jeni Acterian – Jurnalul unei ființe greu de mulțumit, scenariu radiofonic de Doina Papp; marţi, 16 mai: Martha Bibescu – Jurnal politic, scenariu radiofonic de Doina Ciurea; miercuri, 17 mai: Anna Brâncoveanu, Contesă de Noailles, scenariu radiofonic de Sanda Socoliuc; joi, 18 mai:  Anna Frank – Jurnal, scenariu radiofonic de Doina Ciurea; vineri, 19 mai: Virginia Woolf – Jurnalul unei scriitoare, scenariu radiofonic de Maria Cordoneanu; sâmbătă, 20 mai: Samuel Pepys – Jurnal, scenariu radiofonic de Lucian Sârbescu; duminică, 21 mai:  Mark Twain – Povestea vieții mele, scenariu radiofonic de Mariela Oțoiu.  

Luni, 22 mai: Camil Petrescu: Suflete tari, scenariu radiofonic de Elza Cenușă; marţi, 23 mai: Ioan Slavici: Mara, scenariu radiofonic de Dan Huliera; miercuri, 24 mai: Camil Petrescu: Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război, scenariu radiofonic de Mihai Ionescu și Mihai Costescu; joi, 25 mai: Alexandru Odobescu: Pseudokinegeticos, scenariu radiofonic de Nicoleta Toia; vineri, 26 mai: George Călinescu: Scrinul negru, scenariu radiofonic de Cornelia Ștefănescu; sâmbătă, 27 mai: Anton Pann: Povestea vorbei, Scenariu radiofonic de Radu Albala; duminică, 28 mai:  Panait Istrati: Neranțula, scenariu radiofonic de Camelia Stănescu

Marţi, 23 mai, de la ora 19.00, la Radio România Cultural, vom difuza, în fluxul ”Biografii, memorii”: Mironosiţele dramă religioasă din ţinutul Săliştei Sibiului, scrisă de Picu Procopie Pătruţ în 1852, descoperită de profesorul Dumitru Stan Petruţiu în arhiva istoricului Ioan Lupaş, publicată în Anuarul Arhivei de Folclor a Academiei Române în 1936. Scenariu radiofonic de Ion-Costin Manoliu. Regia artistică: Adrian Titieni. În distribuţie: Dan Săndulescu, Viorica Geantă-Chelbea, Monica Ghiuţă, Sânziana Tarţa, Mihail Mericoffer, Ioana Blaj, Sabrina Iaşchevici, Ana-Maria Munteanu, Cendana Trifan, Victoria Răileanu, Ştefan Huluba, Răzvan Ropotan, Vlad Mihu. Corul Mironosiţelor: Patricia Prundea, Alina Ionescu, Mioara Lungu, Ştefana Puia, Lavinia Mamot. Muzica şi regia muzicală: Stelică Muscalu. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia tehnică: ing. Mirela  Georgescu. Producător: Magda Duţu. Înregistrare din anul 2008.

Mihai Dinvale

Mihai Dinvale

tnr-logoÎn cadrul fluxului Teatrul Naţional Radiofonic, difuzat la Radio România Actualităţi, de luni până joi, la ora 23.05, colegii mei Irina Soare şi Vasile Manta au realizat un program teatral, al  cărui protagonist este actorul Mihai Dinvale, pe care-l puteţi asculta, în perioada 15–18 mai, în spectacolele Soarele şi luna de Dan Botta, Mărturisirea de Gala Galaction, Hotărârea de Albert Maltz şi Contingentul de fier de Aldo Nicolaj.

Jeanine Stavarache

Jeanine Stavarache

Iar în perioada 22–26 mai, repertoriul teatral la Radio România Actualităţi îi este dedicat actriţei Jeanine Stavarache, pe care vă invităm s-o ascultaţi în spectacolele  Floricica de Calistrat Hogaş, Dansul hârtiilor de Roberto Mazzuco, Brevetul de Luigi Pirandello şi Apa vie de Josef Toman.

Pentru după-amiezele de week-end, de la ora 14.00, la Radio România Cultural, colegul meu Costin Tuchilă vă propune un program alcătuit din titluri de înaltă ţinută, excelente producţii din repertoriul Teatrului Naţional Radiofonic: Scene din viaţa lumii mari de Nikolai Vasilievici Gogol (sâmbătă, 20 mai),Pețitoare și cumetre”. Cinci personaje în interpretarea actriţei Dorina Lazăr realizatori: Costin Tuchilă şi Puşa Roth (duminică, 21 mai), Mizantropul de Molière (sâmbătă, 27 mai) şi Livada de vişini de Anton Pavlovici Cehov (duminică, 28 mai).

Dacă doriţi să aflaţi şi alte titluri, pe care le vom difuza, în viitorul apropiat, la Radio România Cultural şi Radio România Actualităţi, accesaţi site-ul Teatrului Naţional Radiofonic – pagina Program.

Sperăm că veţi urmări cu interes spectacolele Teatrului Naţional Radiofonic şi vă dorim audiţie plăcută!             

1–14 mai 2017

Realizator: COSTIN MANOLIU

Eveniment teatral

premii-uniter-2017

Pe 8 mai 2017, la Timişoara, are loc Gala Premiilor UNITER pentru anul 2016, o ediţie aniversară, întrucât anul acesta se împlinesc 25 de ani de când această sărbătoare anuală a teatrului românesc a fost inaugurată.

Zece premianţi, 33 de nominalizaţi şi peste 600 de invitaţi sunt aşteptaţi luni, 8 mai, la Teatrul Naţional ”Mihai Eminescu” din Timişoara pentru a celebra performanţa în teatrul românesc. Un eveniment-spectacol care începe la ora 21.00 şi va fi transmis în direct pe TVR1, TVR-HD, TVR Internaţional, dar şi la Radio România Cultural.

Teatrul Naţional Radiofonic este prezent în această competiţie cu cele trei spectacole nominalizate, producţii ale anului 2016:

Biblia neagră de William Blake. Scenariul şi regia artistică: Ilinca Stihi. O călătorie prin operele poetice şi filosofice ale autorului. O formulă neconvenţională de spectacol, fidelă lui William Blake, un scriitor care consideră imaginaţia realitate.

dada cabaret

Dada Cabaret după Matei Vişniec, în adaptarea radiofonică şi regia artistică semnate de Mihai Lungeanu, este o altă producţie radio nominalizată la Gala Premiilor UNITER din acest an.

Un spectacol dinamic, sensibil, ironic, plin de ipostaze surprinzătoare, prin care fenomenul DADA a rămas fixat în istoria noastră culturală; după un text tulburător, care se doreşte a fi doar punctul de plecare pentru a repune în discuţie starea spirituală pe care o determină presiunea istoriei.

Poveste despre tatăl meu de Radu F. Alexandru este numele celei de-a treia producţii radiofonice cu şanse pentru obţinerea titlul de cel mai bun spectacol radiofonic al anului 2016. Regia artistică: Gelu Colceag.

Un text dramatic care ne readuce în atmosfera anilor de frică şi teroare ai epocii totalitare, care a lăsat urme adânci în conştiinţa multora dintre noi.

Cele trei spectacole radiofonice care intră în competiţie la Gala Premiilor UNITER 2017 au fost alese de un juriu format din Monica Andronescu, Alice Georgescu şi Mircea Morariu.

mari spectacoleDin Fonoteca TNR

În fiecare noapte de la ora 0.30, Radio România Cultural difuzează Mari spectacole:

Fântâna Blanduziei de Vasile Alecsandri: luni 1 mai

Orice naş îşi are naşul de Alexandr Nicolaevici Ostrovski: marţi 2 mai

Minna von Barnhelm de Gotthold Ephraim Lessing: miercuri 3 mai

Mercier şi Camier de Samuel Beckett: joi 4 mai

Învierea de Lev Tolstoi: vineri 5 mai

Mizerabilii de Victor Hugo: sâmbătă 6 mai

Angelo, tiranul Padovei de Victor Hugo: duminică 7 mai

Avram Iancu de Lucian Blaga: luni 8 mai

Un tramvai numit dorinţă de Tennessee Williams: marţi 9 mai

Hero şi Leandru de Franz Grillparzer: miercuri 10 mai

Ceaikovski de Nina Berberova: joi 11 mai

Pescăruşul de Anton Pavlovici Cehov: vineri 12 mai

Omul care aduce ploaie de Richard Nash: sâmbătă 13 mai

Trandafirii roşii de Zaharia Bârsan: duminică 14 mai

Gib_Mihaescu_-_Foto02

Gib Mihăescu

teatru radiofonic serialÎn fiecare seară de la ora 22.30, la Radio România Cultural, teatru radiofonic serial. De luni 1 mai şi până marţi, 9 mai: Donna Alba de Gib Mihăescu, înregistrare din anul 1969, în regia lui Constantin Moruzan;  un prilej de a auzi actori precum Simona Bondoc, Gheorghe Dinică, Fory Etterle, Mircea Şeptilici, Mariana Mihuţ, Vasilica Tastaman, Gina Patrichi.

biografii memorii tnrÎn fiecare dimineaţă de la ora 5.00, la Radio România Cultural, puteţi asculta o emisiune inspirată de viaţa şi opera unei personalităţi culturale, în cadrul proiectului ”Biografii, memorii”.

În aceeaşi serie de documentare radiofonice, marţi, 2 mai de la ora 19.00: George Enescu: Istorie şi legendă – partea I şi marţi 9 mai de la ora 19.00: George Enescu: Istorie şi legendă – partea a II-a.

În regia lui Cristian Muneanu, după un scenariu de Ada Brumaru, o înregistrare din anul 2005, cu Florin Zamfirescu, Irina Petrescu, Ilinca Tomoroveanu, Adela Mărculescu, Marius Bodochi, Gheorghe Visu, Claudiu Istodor, Dumitru Rucăreanu – în rolurile principale.

Seara, de la ora 20.50, pe aceleaşi lungimi de undă, o poveste spusă sub genericul Noapte bună, copii!

În fiecare zi, de la ora 21.00, A fost odată ca niciodată: Mircea Albulescu vă spune o poveste la Radio România Cultural.

Cei mai mici iubitori de teatru radiofonic, dar şi părinţii şi bunicii lor, sunt invitaţi să asculte sâmbătă 6 mai, de la ora 9.00, spectacolul Dănilă Prepeleac după Ion Creangă, cu Mihai Mălaimare şi Mihai Constantin în distribuţie.

Pe aceleaşi frecvenţe, la Radio România Cultural, Teatrul Naţional Radiofonic pentru Copii ne propune sâmbătă, 13 mai, de la ora 9.00, dramatizarea lui Ştefan Tita după Nastratin Hogea de Anton Pann, cu Ion Lucian, Tamara Buciuceanu, Grigore Vasiliu Birlic, Nineta Gusti, George Trestian, Nae Roman, Horia Căciulescu, Florin Scărlătescu, Mihai Mereuţă, Doina Şerban, Nicolae Neamţu Ottonel, Cornel Vulpe, Gheorghe Pufulete.

                                                          Realizator: MAGDA DUŢU

robert-campin-1420-natividad

biografii memorii tnrMarele praznic al Învierii Domnului Iisus Hristos este întâmpinat la Radio România Cultural printr-un program special de difuzare a tuturor celor şase documentare artistice realizate în cadrul proiectului ”Biografii, memorii,” dedicate unui sfânt contemporan al românilor, Cuviosul Arsenie Boca.

Marți, 11 aprilie, de la ora 5.00: Liturghia Cerească de la Sâmbăta

Miercuri, 12 aprilie, de la ora 5.00: Botezul lacrimilor

Joi, 13 aprilie, de la ora 5.00: Sfântul şi omul cavernelor

Vineri, 14 aprilie, de la ora 5.00: Suişul Muntelui,

Sâmbătă, 15 aprilie, de la ora 5.00: Primii paşi pe Cărarea Împărăţiei

Duminică, 16 aprilie, de la ora 5.00: Taina Iubirii  

Scenariile radiofonice sunt alcătuite de Ion-Costin Manoliu. Regia artistică: Nicolae Mărgineanu. Regia muzicală: Stelică Muscalu. Regia tehnică: ing. Luiza Mateescu și ing. Mirela Georgescu. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Coordonator de proiect: Magda Duțu.

arsenie-boca

Arsenie Boca

Cu o înfăţişare hristică, ca preot liturghisitor, predicator inspirat, duhovnic şi îndrumător de suflete, Părintele Arsenie a atras mii de oameni spre o viaţă cu adevărat creştină.  Cele şase documentare radiofonice surprind perioada cât a slujit la Mănăstirea Brâncoveanu. “Ce vreme înălţătoare, când toată ţara lui Avram Iancu se mişca în pelerinaj, cântând cu zăpada până la piept, spre Sâmbăta de Sus, ctitoria voievodului martir”, avea să scrie Nichifor Crainic, martor ocular, în 1945, la marea mişcare duhovnicească stârnită de Părintele Arsenie, “pictor de suflete după modelul Domnului nostru Iisus Hristos.”

Avea darul citirii gândurilor, al vindecărilor miraculoase, al întoarcerii omului de la rău la bine. Şi cu toate aceste harisme lucrează şi astăzi asupra celor care îi cer ajutorul în rugăciune.

Cel care a reuşit să dea glas şi viaţă învăţăturilor şi trăirilor unui om îndumnezeit este actorul Mihai Bica. Primele cinci scenarii radiofonice au pornit de la mărturia preotului Nicolae Streza, din Sibiu, ucenic al Părintelui Arsenie din 1942. Ultimul documentar, Părintele Arsenie Boca – Taina Iubirii, a fost inspirat de memoriile colegului său de bancă la liceul din Brad, preotul Petru Boldor, o producţie radio nominalizată pentru Premiile UNITER, între primele trei spectacole radiofonice ale anului 2011.

Scenariul radiofonic Părintele Arsenie Boca – Taina Iubirii porneşte de la însemnările preotului Petru Boldor. În 1946, acesta îl regăseşte, cu uimire, pe vechiul său prieten Arsenie Boca, însufleţind mişcarea de redeşteptare religioasă şi morală a românilor, într-o perioadă în care se instaura regimul comunist.

Marți, 18 aprilie, de la ora 19.00, în cadrul aceluiași proiect, vom difuza un spectacol dedicat Olgăi Greceanu – unul dintre cele mai cunoscute nume ale artei plastice românești, din perioada interbelică:

Olga Greceanu – Pe urmele paşilor Tăi, Iisuse… Scenariu radiofonic de Ion-Costin Manoliu. Regia artistică: Dan Puric. În distribuţie: Maria Ploae, Mihai Bica, Constantin Dinulescu, Bogdan Durlicioiu. Interpretarea muzicii psaltice: Dimitrie Voicescu. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Stelică Muscalu. Regia tehnică: ing. Mirela Georgescu. Redactor şi producător: Magda Duţu.  

olga-greceanuCa pictoriţă, Olga Greceanu a abordat genul cel mai dificil, al compoziţiei monumentale. Lucrările sale se disting prin ataşamentul artistei faţă de subiectele specific naţionale, pictate în forma frescelor vechilor zugravi români.

Pictura de inspiraţie religioasă i-a adus în amurgul vieţii, în 1968, titlul de „pictor autorizat al Patriarhiei”, cu dreptul de a picta orice biserică. A lucrat, în ultimii zece ani de viaţă, la frescele a 33 de biserici. La 80 de ani urca pe schelă şi dirija cu autoritate lucrul echipei. Prin scrierile sale a transmis adevărurile evanghelice. Pentru felul cum propovăduia Cuvântul lui Dumnezeu a fost onorată cu distincţia „Crucea Patriarhală” şi, cu binecuvântarea a doi Patriarhi, Nicodim şi Iustinian, de a predica în orice biserică.

În 1933, în urma unui pelerinaj în Egipt şi Israel, a publicat o carte de amintiri de pe meleagurile faraonilor şi din Ţara Sfântă, intitulată Pe urma paşilor Tăi, Iisuse… Betleem, Nazaret, Capernaum, Marea Moartă, Muntele Măslinilor, Sfântul Mormânt şi toate celelalte locuri biblice, spre care şi astăzi pornesc milioane de pelerini. La Ierusalim, Olga Greceanu a fost printre martorii privilegiaţi ai pogorârii Luminii Sfinte în Biserica Învierii, în Sâmbăta Mare a Sfintelor Paşti. A scris apoi Dicţionarul Biblic, în 8 volume, la care a trudit 30 de ani. Predicile, cuvintele de învăţătură, tâlcuirile pe care Olga Greceanu le-a rostit în biserici au fost strânse într-un volum intitulat Meditaţii la Evanghelii.

Scenariul  Olga Greceanu – Pe urmele pașilor Tăi Iisuse porneşte de la jurnalul de amintiri din Egipt şi Israel. Spectacolul radiofonic, realizat în concepţia lui Dan Puric, este o „frescă” a mântuirii neamului omenesc.

premiera tnr

Teatrul Naţional Radiofonic prezintă în premieră absolută: Capitularea şi Tigrul şi leoaica de Constantin Venerus Popa. Regia artistică: Gavriil Pinte.

În distribuţie: Constantin Codrescu, Delia Nartea, Dan Aştilean, Dan Condurache, Mircea Constantinescu, Cristian Iacob, Mircea Rusu, Mihai Dinvale, Valentin Teodosiu, Niculae Urs, Florin Dobrovici, Ştefan Velniciuc, Mihai Constantin, Adrian Păduraru, Gavril Pătru, Vasile Toma, Ion Chelaru, Mihai Gruia Sandu, Radu Bînzaru, Tomi Cristin, Zoltan Octavian Butuc, Ana Maria Bălescu, Dan Codreanu, Alexandru Ştefănescu. Regia de montaj: Florin Bădic şi Radu Verdeş. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Stelică Muscalu. Inginer de sunet: Iulian Iancu.

Capitularea se va difuza miercuri, 12 aprilie 2017, iar Tigrul şi leoaica – joi, 13 aprilie 2017, la ora 23.05, la Radio România Actualităţi.

Domnica Țundrea – redactorul și coordonatorul proiectului – ne-a oferit informații despre această producție radiofonică:

”Spectacolele se înscriu în seria producţiilor radiofonice dedicate evenimentelor din Primul Război Mondial şi implicării Familiei Regale a României în împrejurările istorice ale acelor vremuri, continuând fapte prezentate în două montări anterioare: Dureroasa neutralitate şi Vara Marelui Război de Constantin Venerus Popa, producţii lansate în decembrie 2014, în anul împlinirii unui secol de la declanşarea Marelui Război, purtând aceeaşi semnătură regizorală a lui Gavriil Pinte.

Momente de încleştare politică, strategii militare şi diplomatice, figuri istorice renumite ale României şi ale lumii sunt prezente şi în aceste două spectacole radiofonice emoţionante: Capitularea şi Tigrul şi leoaica de Constantin Venerus Popa. Ideea conştiinţei naţionale, admiraţia pentru personalităţile istorice  care au dominat o perioadă încărcată de dramatism şi de jertfe, răzbat dintr-o alcătuire dramatică sinceră, expresivă, echilibrată, căutând să confere unor adevărate legende ale istoriei viaţă concretă, sensibilă, elocventă. Scenariile parcurg o perioadă semnificativă din istoria României, de la începutul anului 1918, atât de plin de schimbări dramatice, căci ţara era secătuită de luptele şi distrugerile războiului, continuând cu Marea Unire de la 1 decembrie 1918 şi mergând până în primăvara lui 1919, când au loc evenimente importante, în contextul istoriei noastre moderne, remarcabile acţiuni diplomatice, rezolvări ale unor însemnate probleme de politică externă.

primul razboi mondial

Scenariul  Capitularea – mărturiseşte autorul Constantin Venerus Popa – „este centrat pe momentul dureros al capitulării României, în primăvara anului 1918, în faţa Puterilor Centrale. Capitularea a fost consecinţa multor cauze, nefericit împletite şi ajunse la culminaţie la începutul anului 1918. România era secătuită de energii, cu teritoriul ocupat în cea mai mare parte, cu armata aproape inexistentă, prost echipată, demoralizată şi măcinată de epidemia de tifos. În faţa condiţiilor teribil de dure puse de Puterile  Centrale, România s-a văzut nevoită să încheie acest armistiţiu, de fapt o veritabilă capitulare, plină de amputări teritoriale, de despăgubiri uriaşe, de angajamente la concesiuni păguboase, dar care, din fericire, nu au fost niciodată aduse la îndeplinire. Actul capitulării nu a fost niciodată semnat de Regele Ferdinand, ca atare nu a avut efecte juridice”. 

Regizorul Gavriil Pinte a ştiut să lumineze înţelesurile celor două texte dramatice, să creeze momente de intensă teatralitate, o realitate umană cuprinzătoare, ai cărei protagonişti sunt personalităţi de seamă ale României, precum Regele Ferdinand I şi Regina Maria, Mareşalul Averescu, Take Ionescu, Ionel Brătianu, alături de alte figuri complexe, reprezentative pentru istoria acelor ani.

Acurateţea expresiei radiofonice provine, fără îndoială, şi din ştiinţa dozei exacte, ce caracterizează nuanţata viziune regizorală. Spectacolele radiofonice Capitularea şi Tigrul şi leoaica de Constantin Venerus Popa, în regia lui Gavriil Pinte, pun în circulaţie documente istorice autentice, au sobrietate şi emoţie, iar actorii ni-i apropie pe aceşti eroi ai istoriei, într-un fel  simplu şi cald, ajutându-ne să le percepem umanitatea, sentimentele patriotice şi spiritualitatea profundă.

Coloana sonoră este alcătuită cu atenţie la succesiunea de planuri şi la spaţiul în care se petrece acţiunea, fie că este vorba de sala unui Consiliu de Coroană, de încăperile în care se poartă discuţii politice private ori de zgomotoasa ambianţă a unei conferinţe de presă. Muzica însoţeşte dialogurile, asemeni unui comentariu impresionant, capabil să creeze culoare, intensitate şi emoţie – apreciază Domnica Țundrea, redactorul și coordonatorul proiectului.

mari spectacoleÎn fiecare noapte, de la ora 0.30, la Radio România Cultural, Teatrul Național Radiofonic va prezenta Mari spectacole.

Comando către moarte de Alfonso Sastre. Adaptarea și regia artistică: Felix Alexa.

Phormio de Terenţiu. Adaptare: Lucian Mardare. Regia artistică: Titel Constantinescu

Oblomov de Ivan Alexandrovici Goncearov. Dramatizare: Magdalena Boiangiu. Regia artistică: Olimpia Arghir.

Răspântia cea mare de Victor Ion Popa. Adaptare de: Georgeta Răboj. Regia artistică: Dan Puican.

Mătuşa noastră de Hans Christian Andersen. Traducerea şi dramatizarea radiofonică: Sanda Socoliuc. Regia artistică: Attila Vizauer.

Departe de lumea dezlănţuită de Thomas Hardy. Traducere de Bianca Zamfirescu şi Eugenia Popescu Ciucea. Dramatizare de Nicolae Neagoe. Regia artistică: Dan Puican.

O clipă a fost al meu de Anne Habeck-Adamek. Traducerea: Voichiţa Ghenghea. Adaptarea radiofonică şi regia artistică: Valentin Antofi.

Omul şi câinele de Mircea Popescu. Regia artistică: Leonard Popovici.

O noapte furtunoasă de Ion Luca Caragiale. Adaptarea radiofonică şi regia artistică: Alexa Visarion

Monopolul alcoolului, dramatizare după schiţele Atmosferă încărcată şi Cam târziu de Ion Luca Caragiale. Dramatizarea radiofonică: Ion Cojan. Regia artistică: David Esrig.

Timon din Atena de William Shakespeare. Traducerea: Dan Dutescu si Leon Leviţchi. Adaptarea şi regia artistică: Mihai Lungeanu.

Războiul de Carlo Goldoni. Adaptare: Domniţa Munteanu. Regia artistică: Cristian Munteanu.

Convertirea soldatului Bromitt de André Maurois. Adaptare: Anghel Ghiţulescu. Regia artistică: Constantin Dinischiotu.

Liliom de Molnar Ferenc. Adaptarea și regia artistică: Elena Negreanu.

Marea iubire a lui Sebastian, scenariu radiofonic inspirat din  volumul de memorii Artistul şi oglinda al actriţei  Leny Caler. Scenariul radiofonic şi regia artistică: Diana Mihailopol.

Când vine barza de André Roussin. Adaptare: Marica Beligan. Regia artistică: Constantin Dinischiotu.

Romeo şi Julieta… bis! de George Ranetti. Adaptarea: Alexandru Vişinescu. Regia artistică: Constantin Dinischiotu.

Zorba grecul, dramatizare de Rodica Mandache după romanul lui Nikos Kazantzakis. Traducere de Marcel Aderca. Adaptarea şi regia artistică: Dan Puican.

Două femei împotriva unui bărbat de Mihail Kogălniceanu. Adaptarea radiofonică: Domnica Ţundrea. Regia artistică: Constantin Dinischiotu.

O noapte de vis de Tudor Muşatescu – muzical de Edmond Deda. Versuri de Ovidiu Dumitru. Regia artistică: Dan Puican.

De dragul ei de Alexandru Cazaban. Dramatizarea radiofonică: Fred Firea. Regia artistică: Dan Puican.

Al treilea nu se poate de Ivan Martinov. Adaptare: Vasile Chiriţă. Regia artistică: Titel Constantinescu.

Oratoriul lui Constantin Brâncoveanu şi al fiilor săi de Ioan Alexandru. În lectura actriţei Rodica Mandache.

Numancia de Miguel de Cervantes. Traducerea şi adaptarea radiofonică: Dina Cocea. Regia artistică: Constantin Dinischiotu.

Căsătoria de Miguel Cervantes. Dramatizarea: Angela Ioan. Regia artistică: Titel Constantinescu.

Micul Eyolf de Henrik Ibsen. Adaptarea şi regia artistică: Mihai Dimiu.

Vasul de lut de Luigi Pirandello. Adaptare de Virgil Stoenescu. Regia artistică: Constantin Dinischiotu.

Ultimul pact de Oana Maria Cajal. Adaptarea radiofonică și regia artistică: Gavriil Pinte.

Riscurile celebrităţii de Mark Twain. Adaptare radiofonică de Paul Barbu. Regia artistică: Mihai Pascal.

Războiul de Carlo Goldoni. Adaptare radiofonică de Domniţa Munteanu. Regia artistică: Cristian Munteanu.

Veciniada de Ion Băieşu. Regia artistică: Mihai Pascal.

Banii n-au miros de George Bernard Shaw. Traducere de Dan Duţescu şi Tudor Dorin. Adaptare radiofonică de Vlaicu Bîrna. Regia artistică: Cristian Munteanu.

Doamna neagră din sonete de George Bernard Shaw. Traducere de Florian Nicolau şi Isac Pascal. Regia artistică: Constantin Moruzan.

Cocoşul negru de Victor Eftimiu. Adaptare radiofonică de Mircea Popescu. Regia artistică: Cristian Munteanu

Peripeţiile soldatului Švejk de Jaroslav Hašek. Traducere şi dramatizare radiofonică de Jean Grosu. Regia artistică: Paul Stratilat.

Intrigă şi iubire de Friedrich Schiller. Traducere de Mariana Crainic. Regia artistică: Sică Alexandrescu.

Teatrul Naţional Radiofonic prezintă în fiecare sâmbătă şi duminică, de la ora 14.00, la Radio România Cultural:

Măsură pentru măsură de William Shakespeare. Traducere şi adaptare radiofonică de Dan Amedeo Lăzărescu. Regia artistică: Silviu Jicman.

Familia anticarului de Carlo Goldoni. Traducere de Polixenia Carambi. Adaptarea radiofonică şi regia artistică: Titi Acs.

Henric al V-lea de William Shakespeare (partea I). Premiul UNITER 2015. Traducere de Ion Vinea. Adaptare radiofonică de Domnica Țundrea. Regia artistică: Attila Vizauer.

Henric al V-lea de William Shakespeare (partea a II-a). Premiul UNITER 2015. Traducere de Ion Vinea. Adaptare radiofonică de Domnica Țundrea. Regia artistică: Attila Vizauer.


Orestia de Eschil. Traducere de Alexandru Pop. Adaptarea şi regia artistică: Cristian Munteanu.


451° Fahrenheit de Ray Bradbury. Dramatizare de Catinca Muscan. Regia artistică: Cristian Munteanu.

premiera tnr

biografii memorii tnrTeatrul Național Radiofonic prezintă în premieră absolută Drumul spre Cartea Recordurilor şi Lacrima din aurul olimpic, primele spectacole-document dedicate unei legende din lumea sportului: LIA MANOLIU, campioană olimpică la Ciudad de Mexico – 1968, participantă la şase ediţii consecutive ale Jocurilor Olimpice – marţi 25 aprilie de la ora 19.00,  la Radio România Cultural, în seria ”Biografii, memorii”.

Pe 25 aprilie 2017, Lia Manoliu ar fi împlinit 85 de ani. A fost prima sportivă din România care a obţinut puncte pentru ţara noastră la Jocurile Olimpice, clasându-se pe locul 6 în proba de aruncare a discului, la Olimpiada de la Helsinki, Finlanda – 1952. A fost prima sportivă din lume care a participat la şase ediţii consecutive ale Jocurilor Olimpice: Helsinki – 1952, Melbourne – 1956, Roma – 1960, Tokio – 1964, Ciudad de Mexico – 1968, Munchen – 1972. Performanţă consemnată în Cartea Recordurilor. La Roma şi Tokio a obţinut medalia de bronz; la Ciudad de Mexico – medalia de aur.

Lia Manoliu

Lia Manoliu

După 25 de ani de sport la cel mai înalt nivel, au urmat pentru Lia Manoliu alţi 25 de ani în conducerea mişcării olimpice de la noi: 1973-1990 ca vice-preşedinte şi din 1990 până la decesul survenit la 9 ianuarie 1998 ca preşedinte al Comitetului Olimpic Român.

Graţie experienţei dobândite pe terenul de sport, culturii sale, dar şi faptului că vorbea bine cinci limbi străine (franceza, engleza, germana, rusa, italiana), s-a putut afirma şi prin activitatea desfăşurată în diverse organisme sportive internaţionale.

Comitetul Internaţional Olimpic i-a decernat Ordinul Olimpic Colanul de bronz – 1975, Trofeul Femeia în sport – 1990, Trofeul Centenarului – 1994.  În 1975, directorul general UNESCO i-a înmânat Premiul Internaţional ”Fair Play” pentru anul 1974.

Drumul spre Cartea Recordurilor şi Lacrima din aurul olimpic sunt primele scenarii radiofonice dedicate unei personalităţi din lumea sportului în seria ”Biografii, memorii”.

Drumul spre Cartea Recordurilor face o incursiune în anii copilăriei şi adolescenţei viitoarei campioane, în perioada ”romantică” a sportului românesc, când Lia practica cu egală bucurie mai multe sporturi. Ca junioară a jucat tenis de câmp, a fost în echipa naţională de baschet şi volei, campioană naţională la tenis de masă. Atletismul a ”obligat-o” să se dedice unei sigure probe: aruncarea discului. Strădaniile, eşecurile şi succesele legendarei campioane se conturează graţie mărturiei profesorului universitar Iacint Manoliu, fratele Liei. Sora mai mică, Arina Minei, colega de şcoală, Domnica Filotti, antrenorii Titus Tatu şi Dan Serafim, întregesc şirul aducerilor aminte.

Primul spectacol, Lia Manoliu – Drumul spre Cartea Recordurilor, va fi difuzat marți, 25 aprilie, de la ora 19.00, la Radio România Cultural.

Scenariu radiofonic de Magda Duțu și Ion Costin Manoliu. Cu participarea prof. universitar emerit Iacint Manoliu, fratele Liei Manoliu. Regia artistică: Petru Hadârcă. În rolul titular – Maria Ploae. Mărturii şi aduceri aminte: Arina Minei, Domnica Filotti Ghimuş, Titus Tatu, Dan Serafim şi Ion Costin Manoliu. Au colaborat: Alexandra Filotti şi Gavriil Pinte. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Stelică Muscalu. Regia tehnică: ing. Mirela Georgescu. Redactor și producător: Magda Duțu.  

Adresantul scrisorilor, Iacint Manoliu, profesor la  Facultatea de Construcţii Civile şi Industriale din Bucureşti, se afla în acea perioadă în Statele Unite ale Americii, plecat cu o bursă Fulbright pentru un stadiu de cercetare şi studii în domeniul geotehnicii şi fundaţiilor. Scenariul este întregit de amintirile şi comentariile sale, precum şi ale altor martori direcţi la drumul pe care Lia Manoliu l-a avut în sport şi în viaţă: Viorica Viscopoleanu, campioană olimpică la Mexico-City, Gabriel Cherebeţiu, medic, antrenor şi voleibalist în echipa naţională a României şi  Ion-Costin Manoliu, nepotul Liei.

Acest al doilea spectacol-document, Lia Manoliu – Lacrima din aurul olimpic, se va difuza tot marți, 25 aprilie 2017, de la ora 20.00, la Radio România Cultural.

Scenariu radiofonic de Magda Duțu și Ion Costin Manoliu. Cu participarea prof. universitar emerit Iacint Manoliu, fratele Liei Manoliu. Regia artistică: Petru Hadârcă. În rolul titular – Maria Ploae. Mărturii şi aduceri aminte: Viorica Viscopoleanu, campioană olimpică la săritura în lungime – Ciudad de Mexico, 1968, Gabriel Cherebeţiu, medic, antrenor şi voleibalist în echipa naţională a României şi Ion Costin Manoliu, nepotul Liei Manoliu. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicalã: Stelică Muscalu. Regia tehnicã: ing. Mirela Georgescu. Redactor și producător: Magda Duțu. 

Luni, 24 aprilie 2017, de la ora 11.00, la Hotelul Ramada-Majestic din Bucureşti, Teatrul Naţional Radiofonic organizează audiţia cu public a spectacolelor-document: Lia Manoliu – Drumul spre Cartea Recordurilor şi Lia Manoliu – Lacrima din aurul olimpic. Invitaţi: Viorica Viscopleanu, Maria Ploae, Dan Serafim, Iacint Manoliu, personalități din lumea sportului şi echipa de realizatori.

Audiție bună a producțiilor Teatrului Naţional Radiofonic difuzate la Radio România Cultural, Radio România Actualităţi, Antena Satelor și pe site-ul eteatru.ro.

Sărbători binecuvântate!

Grafică, ilustrații și editare multimedia: Costin Tuchilă.

19 martie–2 aprilie 2017

Realizator: DOMNICA ŢUNDREA

”Biografii, memorii” – Premieră

MariaB CD

Teatrul Național Radiofonic prezintă în premieră absolută, marți, 21 martie, de la ora 19.00, la Radio România Cultural, în cadrul proiectului ”Biografii, memorii”, coordonat de Magda Duţu: spectacolul Maria Brâncoveanu Biruinţa Învierii. În rolul titular: Maria Ploae. Scenariu radiofonic de Iuliana Mateescu şi Ion-Costin Manoliu. Regia artistică: Nicolae Mărgineanu. Muzica originală, interpretarea vocală şi instrumentală: Adrian Naidin. Linia melodică a doinelor  Răboj şi Plângi neam românesc: Ion-Costin Manoliu. Versurile poeziilor Răboj,  Cuminecare, Rost de vis, Prea e, bat-o, lungă cale…, Şarpele şi Crai  nou:  Răzvan Codrescu. În distribuţie: Damian Victor Oancea, Mihai Bica, Alexandru Georgescu, Cristian Simion, Oana Maria Mărgineanu, Magda Duţu, Ion-Costin Manoliu, Nicolae Mărgineanu.

Regia de montaj: Radu Verdeş şi Robert Vasiliţă. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Stelică Muscalu. Regia tehnică: ing. Mirela Georgescu. Redactor şi producător: Magda Duţu.

Spectacolul radiofonic Maria BrâncoveanuBiruinţa Învierii va putea fi audiat în avanpremieră luni, 20 martie, de la ora 11.00, la clubul Ramada-Majestic de pe Calea Victoriei din Bucureşti.

Despre această impresionantă producţie radiofonică ne-a vorbit, într-un amplu material, colega mea Magda Duţu, redactorul şi producătorul spectacolului.

rosu-si-negru_1_fullsize

Cele mai bune cărţi despre iubire s-au scris în Franţa, nota Stendhal, adăugând că adesea vanitatea împiedică iubirea să ajungă la înălţimea pe care aceasta din urmă ar putea s-o atingă. Dualitatea unui asemenea tip de gândire se regăseşte şi în romanul Roşu şi negru, unde Stendhal surprinde cu fineţe pasiunea, melancolia, sensibilitatea, duioşia şi, totodată, inteligenţa şi orgoliul ce compun tainicele mecanisme ale sufletului omenesc.

Stendhal a fost, fără îndoială, un pictor de suflete, un observator al inimii… Romantic şi, în acelaşi timp, lucid şi ironic, sensibil, dar cultivând totodată individualismul, împins până la forma egotismului, a exacerbării eului, analizând pasionat sufletele melancolice, dar descriind şi orgolii, vanităţi, imbolduri spre atingerea unei situaţii sociale mai bune, Stendhal a creat, în Roşu şi negru, o întreagă lume, imaginată cu subtilitate şi profunzime psihologică. Fiecare stare de conştiinţă este hotărâtă, în chip delicat şi precis, în toate elementele ei, acţiunile personajelor fiind descompuse în idei şi sentimente.

stendhal

Stendhal, portret de Henri Lehmann, Muzeul Stendhal, Grenoble

Pe numele lui adevărat Henry Beyle, Stendhal se recunoştea „viu, pasionat, nebun, sincer, excesiv în prietenie şi în iubire”… Distingea mai multe tipuri ale iubirii: iubirea fizică, iubirea din vanitate, iubirea-gust şi iubirea-pasiune, aceasta din urmă fiind, de altfel, şi idealul stendhalian al fericirii. Era convins că vârstele omului şi particularităţile individuale acţionează în aşa fel, încât să coloreze sentimentul iubirii în fiecare dintre noi.

„Mă culc binecuvântând cerul că am o inimă care simte atâta – mărturisea el. Sunt un copil… am prea multă sensibilitate… şi am această inimă atât de timidă şi de melancolică… Cea mai mare plăcere a mea a fost să visez… am trăit totdeauna în stare de profundă emoţie… am fost un poet.”

Ascultaţi un fragment din spectacolul radiofonic, fidel romanului stendhalian şi în acelaşi timp îmbogăţit parcă prin emoţia dialogului direct… Îi veţi recunoaşte pe Valeria Seciu, Cristian Iacob şi Irina Mazanitis.

mircea albulescu

Mircea Albulescu

Joi, 30 martie, de la ora 19.00, la Radio România Cultural, vom difuza spectacolul radiofonic Oedip la Colona de Sofocle. Traducerea: Mihail Iorgulescu. Adaptarea radiofonică: Eugenia Ţundrea. Regia artistică: Titel Constantinescu. În distribuţie: Mircea Albulescu (în rolul titular), Lucia Mureşan, Adela Mărculescu, Ion Pavlescu, Ion Marinescu, Emil Hossu, Sorin Postelnicu, Mihai Dinvale, Mihai Niculescu, Sergiu Demetriad, Răzvan Ionescu, Gheorghe Pufulete. Înregistrare din anul 1981.

Începutul lunii aprilie va marca un an de la moartea lui Mircea Albulescu, născut la 4 octombrie 1934 şi plecat în eternitate la 8 aprilie 2016. „Activitatea în studiourile Radiodifuziunii este, fără îndoială, cea mai prodigioasă dintre activităţile mele artistice”, afirma cândva Mircea Albulescu.

Prezenţa lui Mircea Albulescu la Teatrul Naţional Radiofonic a fost şi rămâne una cu totul excepţională, dacă ne gândim nu numai la sutele de roluri pe care marele actor le-a întruchipat în faţa microfonului, ci şi la faptul că a regizat la Radio mari titluri ale literaturii naţionale şi universale, într-o viziune originală, percutantă, atent gândită, în cele mai mici nuanţe. Teza sa de doctorat a fost, de asemenea, dedicată specificului teatrului radiofonic şi conduitei actorului la microfon.

În Oedip la Colona, îl puteţi asculta pe Mircea Albulescu în ipostaza tulburătoare a eroului antic nevoit să-şi rememoreze destinul tragic de vinovat fără vină, să-şi afirme suferinţa de o copleşitoare măreţie, să susţină, în faţa lui Tezeu, a lui Creon, a cetăţii, o pledoarie de o impresionantă umanitate. 

Luni, 20 martie: Iulia Hașdeu – File din viața scriitoarei, scenariu radiofonic de Crina Decusară Bocșan; marţi, 21 martie: Victor Eftimiu, scenariu radiofonic de Elena Petrovici; miercuri, 22 martie: Liviu Rebreanu – Jurnal, scenariu radiofonic de Valeriu Sîrbu; joi, 23 martieCostache Conachi, scenariu radiofonic de Ionuț Niculescu; vineri, 24 martie: George Mihail Zamfirescu, scenariu radiofonic de Gabriela Zamfirescu și Constantin Paraschivescu; sâmbătă, 25 martie: Eugen Lovinescu – Memorii, scenariu radiofonic de Nicolae Florescu; duminică, 26 martie:  Anton Bacalbașa, scenariu radiofonic de Dan Huliera.  

Luni, 27 martie: Garabet Ibrăileanu, scenariu radiofonic de Constantin Teodori; marţi, 28 martie: Ovid Densușianu, scenariu radiofonic de George Antofi; miercuri, 29 martie: Nicolae Filimon, scenariu radiofonic de Virginia Dumitru; joi, 30 martie:  Costache Negri, scenariu radiofonic de Ionuț Niculescu; vineri, 31 martie: Dimitrie S. Panaitescu-Perpessicius, scenariu radiofonic de Ileana Corbea; sâmbătă, 1 aprilie: Valeriu Moisescu: Bucuria zborului, Scenariu radiofonic de Ion-Costin Manoliu; duminică, 2 aprilie:  Valeriu Moisescu: Teatrul ca sărbătoare, scenariu radiofonic de Ion-Costin Manoliu. 

dramaturgi romani contemporani siglaJoi, 23 martie, de la ora 19.00, la Radio România Cultural, vom difuza, în fluxul „Dramaturgi români contemporani”: Apărarea lui Galilei – dialog despre prudenţă şi iubire. Scenariu radiofonic de Carol Erdös, după Octavian Paler. Regia artistică: Gavriil Pinte. În distribuţie: Constantin Codrescu, Irina Petrescu, Manuela Hărăbor, Orodel Olaru, Ion Arcudeanu, Magda Duţu, Gavriil Pinte. Regia de montaj: Robert Vasiliţă şi Marilena Barabaş. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Patricia Prundea. Regia tehnică: ing. Iulian Iancu. Redactor şi coordonator de proiect: Magda Duţu. Înregistrare din anul 2010.

constantin-dinulescu

Constantin Dinulescu

În cadrul fluxului Teatrul Naţional Radiofonic, difuzat la Radio România Actualităţi, de luni până joi, la ora 23.05, colegii mei Irina Soare şi Vasile Manta au realizat un program teatral, al cărui protagonist este actorul Constantin Dinulescu, pe care-l puteţi asculta, în perioada 20–23 martie, în spectacolele Nicholas Nickleby de Charles Dickens, Comisarul şi înalta societate de Robert Lamoureux, Stridia şi perla de William Saroyan şi Corsarul de Marcel Achard.

Ion Pavlescu

Ion Pavlescu

Iar în perioada 27–30 martie, repertoriul teatral la Radio România Actualităţi îi este dedicat regretatului actor Ion Pavlescu, pe care vă invităm să-l ascultaţi în spectacolele  Mare liberă de Emmanuel Roblès, Turnul de fildeş de Camil Petrescu, Melissa de Nikos Kazantzakis şi Scrisoare de la o necunoscută de Alejandro Casona.

ilia-repin-moartea-lui-ivan-ilici-ilustratie

”Ivan Ilici și Gherasim”, desen în cerneală de I. E. Repin, ilustrație la ”Moartea lui Ivan Ilici” de Tolstoi. Muzeul de Stat Lev Tolstoi din Moscova

tnr-logoPentru după-amiezele de week-end, de la ora 14.00, la Radio România Cultural, colegul meu Costin Tuchilă vă propune un program alcătuit din titluri de înaltă ţinută, spectacole remarcabile din repertoriul Teatrului Naţional Radiofonic: Madona de Tudor Muşatescu (sâmbătă, 25 martie), Švejk în al doilea război mondial de Bertolt Brecht (duminică, 26 martie), Mahalaua salcâmului galben de J. B. Priestley (sâmbătă, 1 aprilie) şi Moartea lui Ivan Ilici, scenariu radiofonic de Puşa Roth după nuvela lui Lev Nicolaevici Tolstoi (duminică, 2 aprilie).

Grafică, ilustrații și editare multimedia: Costin Tuchilă.

Dacă doriţi să aflaţi şi alte titluri, pe care le vom difuza, în viitorul apropiat, la Radio România Cultural şi Radio România Actualităţi, accesaţi site-ul Teatrului Naţional Radiofonic – pagina Program.

Sperăm că veţi urmări cu interes spectacolele Teatrului Naţional Radiofonic şi vă dorim audiţie plăcută!