Remember, rubrică de ANNIE MUSCĂ

rodica tapalaga annie musca rubrica remember revista teatrala radio

eterne reveniri in luna lui ianuar annie muscaAstăzi, 12 ianuarie 2014, ne amintim de actrița Rodica Tapalagă (12 ianuarie 1939–18 decembrie 2010).

Cu o voce tonică și cristalină, cu un chip luminos mângâiat de perfecțiunea blondelor bucle, cu o privire senină și o ținută aparent copilăroasă, dar extrem de elegantă, Rodica Tapalagă, cea despre care am aflat că își dorea doar flori și cărți de ziua ei, ne-a acaparat pe veci prin splendoarea interpretativă a unor roluri alese cu har de către mari regizori de teatru, film și televiziune, dar și de către regizori de teatru radiofonic.

rodica tapalaga remember profil de annie musca mari actori romani

Rodica Tapalagă

Ani de tinerețe pe scena teatrului craiovean, interpretări memorabile la Teatrul Nottara și la Teatrul Mic din București, zeci de roluri la Teatrul Bulandra începând cu anii ’60. Peste 100 de roluri în Teatrul Radiofonic și în Teatrul pentru televiziune. Numeroase scenete și spectacole de varietăți tv sub bagheta consacraților regizori de televiziune – Alexandru Bocăneț, Petre Bărbulescu, Dan Mihăescu sau Grigore Pop – în care actrița aducea zâmbete pe chipul telespectatorilor în zile de duminică, dar mai ales în Revelioanele de până în 1989, prin cântec, dans și glume bune. Figură remarcabilă a Marelui Ecran în 15 producții cinematografice semnate de regizorii: Dan Pița și Mircea Veroiu, Mircea Danieliuc, Savel Stiopul și Gheorghe Vitanidis.

Toate acestea vor întregi cariera unui personaj feminin de excepție din istoria Teatrului Românesc.

Repere biografice…

Deși s-a născut la Dorohoi, în județul Botoșani, Rodica Tapalagă a fost bucureșteancă get-beget, trăind în Capitală cu familia de la vârsta de trei luni. Din orașul moldovenesc, chiar de pe aceeași stradă, cu nume predestinat – Gloria – venea în București și cel care avea să devină mai târziu actorul Octavian Cotescu, alături de care prin anii ’70 ne-a fericit în câteva spectacole de varietăți de televiziune.

Mama era casnică, iar tatăl, funcționar de bancă.

strada-cartierul -uranus in 1980 bucuresti

Stradă în cartierul Uranus din București, în 1980. Sursa: Bucureștii vechi și noi.ro

După școala primară în cartierul Uranus, perioadă în care începuse să fie atrasă de poezie, Rodica parcurge anii adolescenței la Liceul „Gheorghe Lazăr”, sub îndrumarea unor eminenți profesori pe care nu i-a uitat toată viața, așa cum nu a uitat nici faptul că la vârsta de cinci ani mergea prin țară în turnee, însoțită de ion sahighianmama ei, o fire autoritară, cu trupa sindicală de la Banca Națională din București, unde lucra și tatăl ei. Nu a uitat nici războiul și mai ales bombardamentele de la 4 aprilie 1944, când, în loc să-și sărbătorească fratele, se ferea împreună cu el și cu părinții din fața morții. La 16 ani, după ce începuse să trăiască admirația pentru marii actori pe care îi urmărea jucând la Bulandra, se îndreaptă către teatru, absolvind în 1959 Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București, în aceeași promoție cu Iarina Demian, Ion Dichiseanu şi Adela Mărculescu. Îl pomenea de fiecare dată pe Ion Șahighian, unul dintre profesorii căruia îi datora multe lucruri învățate în Institut.

La foarte puțin timp de la debutul în teatru, Rodica se căsătorește cu scenograful Ion Popescu-Udriște, pe care îl întâlnise chiar la Teatrul de Stat din Craiova. Acesta lucra în trupa regizorului Vlad Mugur. În 1970 se va naște fiul lor, Barbu.

Menirea de actriță…

Pe scenă…

Debutul în lumea artistică s-a produs în ultimul an de studenție pe marile ecrane în comedia lui Andrei Călărașu: Alo?… ați greșit numărul!, alături de fratele ei, cunoscutul actor Ștefan Tapalagă și de alți tineri talentați: Stela Popescu, Iurie Darie, Ștefan Mihăilescu-Brăila.

Cei doi ani petrecuți pe scena Teatrului Național din Craiova, unde primise repartiție imediat după terminarea Institutului, au făcut-o pe Rodica Tapalagă să rămână în memoria spectatorilor prin jocul Elizei din Pygmalion-ul lui Bernard Shaw, în regia lui Vlad Mugur, sau prin interpretarea formidabilă a altor roluri: Diana din Celebrul 702 de Alexandru Mirodan, în regia lui Radu Miron, sau Valia din Poveste din Irkutsk de Aleksei Nicolaevici Arbuzov, regia Valentina Balogh. Cronicile teatrale din presa locală erau de fiecare dată în favoarea tinerei actrițe.

rodica tapalaga profil de annie musca ianuarie 2014

În 1961, iubitorii de teatru o găsesc deja pe scena Teatrului Bulandra din București, pe atunci Teatrul Municipal, unde o angajase însăși actrița Lucia Sturdza Bulandra, după ce o remarcase în piesa Tânăra gardă de A. Fadeev, în regia lui Vlad Mugur. La Bulandra o va interpreta prima oară pe Fima din Copiii soarelui de Gorki și va juca aici până în 1977, când va începe o colaborare cu Teatrul Mic pentru o perioadă de cinci ani. Pe la mijlocul anilor ’60, actrița a jucat pentru puțin timp și la Teatrul Nottara, fiind distribuită de Sanda Manu, soția lui Ștefan Tapalagă, în rolul principal din Colombe de Jean Anouilh.

La Teatrul Bulandra, în regia lui Lucian Pintilie a jucat în Proștii sub clar de lună de Teodor Mazilu, apoi în D-ale carnavalului de Caragiale. Pentru rolul Ortansa din piesa lui Mazilu a fost răsplătită în 1962 cu Premiul de interpretare feminină la Concursul republican al tinerilor artiști din teatrele dramatice. Actrița se bucurase de un imens succes și în 1963, în Comedia erorilor de Shakespeare, în regia lui Lucian Giurchescu.

rodica tapalaga toma caragiu margareta paslaru opera de trei parale brecht

Rodica Tapalagă, Toma Caragiu, Margareta Pâslaru în Opera de trei parale, 1964

În 1972, celebrul Liviu Ciulei o distribuia în piesa O scrisoare pierdută, unde, la braț cu Toma Caragiu, în rolul lui Tipătescu, Rodica Tapalagă o joacă fără cusur pe Zoe, așa cum o făcuseră și predecesoarele ei, Elvira Godeanu și Carmen Stănescu. Tot Liviu Ciulei o alesese și în 1964 pentru Luci din Opera de trei parale a lui Brecht, apoi, mai târziu, în 1975 pentru rolul Vasilisa Korpovna din Azilul de noapte al lui Maxim Gorki. Cu cele două piese semnate de Caragiale, Rodica Tapalagă va începe, alături de actorii de la Bulandra, o serie de turnee în Franța, Germania, Olanda și Marea Britanie, în Ungaria, URSS și Iugoslavia.

La Teatrul Mic joacă la sfârșitul anilor ’70 în Unchiul Vania de Anton Pavlovici Cehov, în regia lui Laurențiu Azimioară, în Pluralul englezesc de Alan Ayckbourn, în regia Sandei Manu, și în Nebuna din Chaillot de Jean Giraudoux, în regia lui Silviu Purcărete.

1981 este anul revenirii actriței pe scena Teatrului Bulandra în Tartuffe de Molière, în regia lui Alexandru Tocilescu. La vârsta de 52 de ani, Rodica Tapalagă se pensionează la cerere, dar după cinci ani, în 1996, decide să revină în teatru. Joacă în Trei surori de Cehov în regia lui Alexandru Darie, cel care a iubit-o și a respectat-o enorm pe scenă și dincolo de aceasta.

rodica tapalaga mircea albulescu

Cu Mircea Albulescu în Nebunia regelui George, 2004

În vara anului 1997, actrița are o nouă premieră la Bulandra. O interpretează magistral pe doamna Toothe din piesa Totul în grădină de Edward Albee, în regia lui Tudor Mărăscu. Pentru acest rol, Rodica Tapalagă a fost nominalizată la premiile UNITER, la categoria „Cea mai bună actriță”. Ultimul său rol a fost cel al reginei Charlotte din Nebunia regelui George de Alan Bennett, în regia lui Petre Bokor, iar ultimul său partener de scenă, actorul Mircea Albulescu. Actrița a petrecut ultimii cinci ani din viață departe de scenă.

În Teatrul Radiofonic…

Curtată de regizori de radio pentru vocea aleasă și dinamica jocului ce răzbătea chiar și din spatele microfonului, Rodica Tapalagă ajunge să adune în palmares peste 100 de roluri în teatrul radiofonic începând cu anul 1962, când este invitată la radio de către regizorul Mihai Zirra. După debutul în piesa Şcoala femeilor de Molière, alături de Grigore Vasiliu-Birlic și Carmen Stănescu, o vom auzi în multe alte piese. De la Doamna nevăzută de Calderón de la Barca, în regia lui Paul Stratilat, unde joacă alături de Radu Beligan și Carmen Stănescu, până la Alice în Țara minunilor, în regia lui Mihai Pascal, și de la Marry Poppins de Pamela Travers, cu Jeanine Stavarache și Florian Pittiș, în regia lui Cristian Munteanu, până la Gloria, o piesă de Nicușor Constantinescu, sub bagheta aceluiași regizor, în care joacă alături de Valentin Plătăreanu și regretatul Adrian Pintea. Cu Ion Marinescu, Florian Pittiş și Ion Caramitru, cu Fory Etterle și Clody Bertola, doi dintre actorii pe care îi adora și îi urmărea încă din anii de liceu, s-a întâlnit în Pădurea spânzuraților de Liviu Rebreanu, în regia lui Constantin Moruzan. Același regizor a ales-o alături de Nelly Sterian, Beate Fredanov și Cella Dima pentru piesa Opt femei de Robert Thomas. Tot în faimoasele studiouri din General Berthelot, Rodica Tapalagă a jucat în Stewardesa de Valeriu Sîrbu, vocea ei răsunând alături de alte cinci voci de excepție înscrise definitiv în fonoteca Radioului Românesc. Posesorii lor? Corado actrita rodica tapalagaNegreanu, George Constantin, Ștefan Iordache, Silviu Stănculescu, Ștefan Radof.

Va reveni în teatrul radiofonic în 2004, după o pauză de câţiva ani și va juca alături de Victor Rebengiuc, Sanda Toma, Emilia Popescu și Gheorghe Visu în Domnişoara din Tacna de Mario Vargas Llosa, în regia lui Cristian Munteanu, apoi alături de Tamara Buciuceanu, Irina Petrescu și Victor Rebengiuc în Dimineaţă pierdută de Gabriela Adameşteanu, în regia lui Dan Puican, și în piesa Un duel în ziua nunţii, de A. P. Cehov, în regia lui Alexa Visarion, spectacol distins cu Premiul UNITER pentru teatru radiofonic, din distribuția căruia au făcut parte printre alții: Ștefan Sileanu, Dorel Vișan, Valentin Uritescu, Virgil Ogășanu și Claudiu Bleonț.

Rodica Tapalagă în Lecția de Eugen Ionescu, împreună cu Octavian Cotescu, regia artistică: Lucian Giurchescu, data difuzării în premieră: 19 martie 1968

În Dimineață pierdută, dramatizare după romanul Gabrielei Adameșeanu, teatru radiofonic serial, episodul 2, alături de Tamara Buciuceanu-Botez și Irina Mazanitis, regia artistică: Dan Puican, 2004

Colaborarea Rodicăi Tapalagă cu Radioul a însemnat și Ora veselă, emisiune în cadrul căreia a interpretat roluri comice de neuitat, apoi recitaluri de poezie, dar și peste zece emisiuni și documentare radiofonice în care prin vocea ei ascultătorii radioului s-au bucurat și emoționat la evocări despre mari actori dispăruți: Profil teatral: Carmen Stănescu (1974) de Nicolae Carandino, Profil teatral: Toma Caragiu (1979) de Mircea Popescu, Biografii, memorii – Uriaşul Caragiu (2010) de Magda Duţu și Ion Valjan sau fascinaţia teatrului (2012) de Michaela Gulea şi Magda Duţu.

Pe Marele Ecran

medalion rodica tapalagaDe la debutul în pelicula Alo?… ați greșit numărul! (1958) și apariția în filmul Aproape de soare (1961) de Savel Stiopul, până la ultimul său rol din filmul Sistemul nervos (2005), în regia lui Mircea Daneliuc, Rodica Tapalagă a jucat alături de mari actori câteva roluri secundare, dar remarcabile în cinematografia românească, printre care: Aglae în filmul Tănase Scatiu (1976), alături de Victor Rebengiuc, în regia lui Dan Pița, pentru care a primit premiul ACIN, și frumoasa Anabelle din Artista, dolarii și ardelenii (1980), în regia lui Mircea Veroiu, cu Ilarion Ciobanu, Ovidiu Iuliu Moldovan și Mircea Diaconu. Nici apariția ei în pelicula lui Veroiu, Între oglinzi paralele, în 1979, nu a rămas neremarcată.

Pe micul ecran…

Rodica Tapalagă a fost distribuită ani de-a rândul și în teatrul de televiziune.

A fost Margot din Gaițele (1969) lui Kirițescu, în regia Sandei Manu, una dinrodica tapalaga roluri in teatru si film Surorile Boga (1977) de Horia Lovinescu, în regia lui Constantin Dicu, apoi Mița din Tren de plăcere (1979), adaptare după I. L. Caragiale, în regia lui Mihai Berechet, sau domnișoara Cucu din Steaua fără nume (1983) de Mihail Sebastian, în regia lui Eugen Todoran. A jucat și în rolul Marthei din Cui i-e frică de Virginia Woolf? (1995) în regia Olimpiei Arghir.

Ca artistă completă pentru emisiuni de varietăți a fost descoperită de Alexandru Bocăneț. A cântat și a dansat pe o coregrafie semnată de Cornel Patrichi, în duet cu îndrăgiți artiști. Cu fratele ei, Ștefan Tapalagă, în Tango (1973), cu Octavian Cotescu în Trurli, Trurli (1974), cu Ștefan Tapalagă și Cornel Patrichi în Eu nu claxonez (1973), pe un scenariu de Ovidiu Dumitru și pe muzica lui Ion Cristinoiu. A fost o prezență agreabilă și în numeroase scenete umoristice realizate de unica televiziune din România: Săraca Tanța (1973) de Petre Bărbulescu, în La doctor (1975) de Mircea Crișan, cu Dem Rădulescu, în Justiția română. Secția corecțională (1984) de I. L. Caragiale, regia Sergiu Ionescu, realizatori Grigore Pop și Dan Mihăescu, împreună cu Ștefan Bănică Senior și Mircea Șeptilici.

Rodica Tapalagă în Justiția română. Secția corecțională de I. L. Caragiale, alături de Ștefan Bănică și Mircea Șeptilici, TVR, 1984

Rodica Tapalagă și Dem Rădulescu în sceneta La doctor, TVR, 1975

În teatru sau în film, activitatea actriței a fost răsplătită cu câteva premii importante. Printre acestea, de Ziua Națională a României a anului 2000, a primit din mâna Președintelui Emil Constantinescu, Ordinul Național Pentru Merit în Grad de Ofițer – Pentru realizări artistice remarcabile și pentru promovarea culturii. Un an mai târziu, se va bucura de Premiul UNITER pentru întreaga activitate.

În anul 2010, după câțiva ani trăiți departe de luminile rampei, Rodica Tapalagă se stingea și pleca discret în altă lume. Era 18 decembrie. Tot zi de iarnă… Măcar în cele două zile, de 12 ianuarie și 18 decembrie, de început și de sfârșit de calendar, să ne lăsăm în voia unui chip senin și optimist și a unei formidabile voci.

Grafică și ilustrații: Costin Tuchilă. Editare multimedia: Maria Andronache.

La rubrica „Remember”: Ovidiu Iuliu Moldovan

Detalii despre această rubrică: „Remember”, o nouă rubrică în Revista Teatrală Radio

costintuchilaREMEMBERalexandru bocăneț,annie muscă,annie muscă remember,biografie rodica tapalagă,bucureștiul vechi,caragiale cu rodica tapalagă,dan mihăescu,dan pița,dan puican,eugen ionescu in românia,intre oglinzi paralele,ion șahighian,lecția teatrul absurdului,liviu ciulei,mari spectacole din istoria teatrului românesc,mircea albulescu,mircea veroiu,nebunia regelui george,rodica tapalagă,rodica tapalagă în regia lui lucian giurchescu,roluri rodica tapalagă teatru și film,roluri teatru radiofonic,stefan banică,teatrul bulandra,toma caragiu,tren de plăcere caragiale cu rodica tapalagă,uranus
Remember, rubrică de ANNIE MUSCĂ Astăzi, 12 ianuarie 2014, ne amintim de actrița Rodica Tapalagă (12 ianuarie 1939–18 decembrie 2010). Cu o voce tonică și cristalină, cu un chip luminos mângâiat de perfecțiunea blondelor bucle, cu o privire senină și o ținută aparent copilăroasă, dar extrem de elegantă, Rodica Tapalagă, cea...