de RALUCA NIȚĂ

evocare luca ronconi de raluca nita

Luca Ronconi s-a născut în Tunisia acum aproape 82 de ani şi ne-a părăsit sâmbătă, 21 februarie 2015 la Policlinico din Milano, unde era internat de câteva zile în urma unei pneumonii care îl imobilizase la pat. 

„Nu vroia să moară”, spune astăzi emoţionat prietenul său cel mai apropiat, Sergio Escobar, actualul director al Piccolo Teatro din Milano, care i-a fost alături până în ultima clipă. Cel mai mare regizor italian, unul dintre cei mai celebri ai teatrului european contemporan, considerat urmaşul genialului Giorgio Strehler, maestru pentru generaţii de actori, creatorul unor spectacole istorice, poate cele mai frumoase din toate epocile, Orlando furioso de Ludovico Ariosto, pe textul realizat de poetul Eduardo Sanguinetti  (1969) şi Ultimele zile ale omenirii de Karl Kraus din 1990, ca şi Lolita după scenariul lui Vladimir Vladimirovici Nabokov din 2001 până la ultima operă montată pe scena lui Piccolo Teatro, Lehman Trilogy, care se juca şi sâmbătă seara, în ziua morții creatorului spectacolului. 

regizorul luca ronconi

Luca Ronconi

Absenţa sa se va simţi enorm în teatrul italian, o absenţă culturală şi umană deoarece cu Ronconi dispare ultimul regizor vizionar din întreaga experienţă teatrală contemporană, artistul cu o capacitate reflexivă, în ce priveşte crearea noilor tipuri de limbaj dramaturgic, de o maturitate unică în Europa. Timid, retras, iubitor de oameni şi curios din fire, genial în inventarea unui mod original de a juca şi de a monta spectacole. 

ronconiLuca Ronconi era născut, din întâmplare, în oraşul Susa din Tunisia, în 8 martie 1933. Tatăl său, care puţin mai târziu îşi va părăsi soţia şi copilul nou-născut, muncea în orașul tunisian. Împreună cu mama sa, Ronconi îşi va trăi copilăria şi adolescenţa la Roma, pe Via Moserrato, într-o jumătate dintr-un apartament închiriat. Urmează cursurile Academiei de Artă Dramatică Silvio D’Amico până în 1953. 

Teatrul era pasiunea sa încă de mic, obişnuia să spună Ronconi. Probabil această pasiune se datorează mamei sale. Femeie foarte puternică, învăţătoare, aceasta îi insuflă dragostea pentru cărţi, îi citeşte  Divina Commedia a lui Dante. Treptat teatrul devine pentru el adăpost şi evadare, vis şi imaginaţie, vindecare şi chin artistic. „Prima mea experienţă ca spectator nu o voi uita niciodată, este cea mai vie amintire a mea. Mama mea m-a dus într-un teatru din Roma să vedem un spectacol. Nu îmi amintesc cine era regizorul sau cum se numea. Ştiu că era o comedie în dialect genovez cu Gilberto Govi. Se vorbea despre o găină, mama îmi explica, actorii povesteau, mama vorbea, eram excitat, emoţionat, fericit”, povestește Ronconi. 

Va debuta ca actor în Tre quarti di luna de Luigi Squarzina, alături de Vittorio Gassman. În acea vreme, tipologia de actor preferată era cea a durilor, gen Corrado Pani. Luca era timid şi introvertit. În afara scenei însă, marele regizor de mai târziu îşi creează un grup de prieteni cu care îşi petrece serile, uneori şi noptile, pe străzile capitalei italiene. Este vorba de Enrico Lucherini, Flora Clarabella, Roberto Capucci şi Paolo d’Espagnet. 

Orlando furioso luca ronconi

Fotografie din spectacolul Orlando furioso. Premiera absolută: 4 iulie 1969, Chiesa di San Nicolò, Spoleto

Va fi un succes imens cu ecouri în întreaga lume iar Luca Ronconi intra la puţin peste 30 de ani în Panteonul marilor regizori alături de Giorgio Strehler şi Peter Stein. Spre deosebire însă de acesta din urmă, Ronconi are un talent în a experimenta, manifestând o adevărată obsesie a artistului care vrea să lucreze în zone neexplorate fie că vorbim de opere literare „împrumutate” teatrului sau de texte considerate imposibil de montat pe scenă. El, geniu analitic, speculativ, mare om de cultură, reuşeşte să modeleze totul în text teatral. Ronconi înţelege imediat că adevărata sa vocaţie este regia. Va lucra în 1963 pentru Compania teatrală fondată de Corrado Pani şi Gianmaria Volonté. Dar primul său spectacol capodoperă va fi, așa cum aminteam, Orlando furioso din 1969, în care actorii joacă simultan în diferite spaţii scenice şi se deplasează pe maşinării inventate, enorme şi colorate. Teatrul acelor ani cunoscuse deja diferite momente de avangardă, dar această creaţie este inovatoare din toate punctele de vedere, demolând şi reinventânf un alt tip de limbaj scenic. 

imagine din orlando furioso ziarul l unita

Orlando furioso. Fotografie din ziarul „L’Unità”

Ronconi ar trebui să fie aminitit pentru absolut tot ce a realizat pentru că totul a fost important şi decisiv în evoluţia teatrului şi a lucrului cu actorul: laboratorul creat la Spaţiul Metastasio din Prato unde va monta La torre de Hugo von Hofmannsthal în 1978, în cadrul căruia va experimenta un mod nou de a produce spectacole, semnând capodopere teatrale de neuitat, Ignorabimus de Holz în 1986, Trei surori de Cehov, urmate de spectacole în alte spaţii teatrale, ca L’affare Makropoulos de Karel Čapek, din 1993 (Teatrul din Genova) unde o „îmbătrâneşte” pe Mariangela Melato (făcând-o să arate de 103 ani – în 2002 va juca o fetiţă de 6 ani în Maisie la Piccolo Teatro), una dintre actriţele sale cele mai fidele, căreia i se vor alătura Maria Paiato, Umberto Orsini, Riccardo Bini, Massimo Popolizio, Massimo De Francovich, Paolo Pierobon şi alte generaţii de actori care, lucrând cu el, se vor simţi ca la Universitatea de la Sorbona. 

Affare-Makropoulos luca ronconi

L’affare Makropoulos. Fotografie: © Teatro di Roma

Ronconi a fost și un extraordinar regizor de operă. Numai la Scala din Milano a realizat 25 de spectacole în perioada 1974–2009, lucrând cu cei mai importanţi artişti şi dirijori ca Riccardo Muti şi Claudio Abbado. 

„Îmi plac pădurile, iepurii salbatici, câmpiile cultivate, vulpile, râurile, porci mistreţi, măslinii, stelele. De asta am hotărât să trăiesc într-o căsuţă în Umbria, într-un sat care se numeşte Casa del Diavolo (Casa Dracului) unde pot să văd toate astea”, mărturisea regizorul. 

LehmanTrilogy fotoLuigiLaselva

Lehman Trilogy. Foto: Luigi Laselva

Acolo, în Umbria, a fondat împreună cu Roberta Carlotto Centrul Santa Cristina, o şcoală de perfecţionare plătită din banii lui, un lăcaş unde se studia teatrul, un spaţiu al creativităţii în mijlocul pădurii, într-o pace ireală, unde odihneşte şi mama sa şi unde i se va alătura şi el. 

luca ronconi

Unul din gândurile cele mai frumoase şi mai calde ale lui Ronconi rămâne ca un epitaf: „Am învăţat să descopăr lumea datorită teatrului. Ca adolescent eram foarte închis. Mai târziu făcând meseria de regizor şi nu cea de actor căreia aparent îi eram destinat, am învăţat să îi cunosc pe ceilalţi ca pe mine însumi. Pentru mine teatrul era şi este unicul teritoriu în care se poate respira cu adevărat.”

Corespondență de la Roma

articol orlando furioso la nazione

Acel Orlando revoluționar. „A fost spectacolul care a schimbat teatrul, din păcate nu a avut urmași” – interviu cu Eduardo Sanguinetti de Simona Maggiorelli, ziarul „La Nazione”, duminică, 7 mai 2006

Interviu cu Luca Ronconi de Oliviero Ponte di Pino

raluca-nita

Raluca Niță

logo revista teatrala radio

Alte articole de Raluca Niță: Compania Ricci/Forte: doi Stanislavski ai anilor 2000   

„Dirty Dancing” devine musical la Milano 

Romeo Castellucci, un regizor care provoacă „în dulcele stil clasic”

Când Falstaff citează din Nietzsche, Kafka şi Orson Welles

Cine sunt noii dramaturgi italieni?

Viaţa lui Aung San Suu Kyi pe scena Teatrului din Ravenna

Peter Brook explorează nuanţele necunoscute ale minţii

Roman Polanski, regizor de musical la Paris

Eduardo De Filippo, 30 de ani de la moarte

Dario Fo se întoarce în televiziune cu povestea Sfântului Ambrozie

Filmul „Casablanca”, un mit născut dintr-o piesă de teatru

Jeroen Verbruggen, un coregraf pop care urăşte comparaţiile

Cazul Lehman Brothers la Piccolo Teatro din Milano

„Le intellettuali” la Teatrul Belli: când umbre misterioase se ascund în familie

„Antigona” africană în interpretarea tinerilor actori din Senegal la Prato

Lindsay Kemp: 76 de ani fără un pas greşit

Vezi: arhiva rubricii Roma caput culturae de Raluca Niță

costintuchilaEVOCĂRIkarel capek,La torre de Hugo von Hofmannsthal,lehman trilogy,limbaj teatral,lu,luca ronconi,orlando furioso,raluca niță,regizorul luca ronconi a incetat din vată. piccolo teatru,teatru revoltionar,umbria
de RALUCA NIȚĂ Luca Ronconi s-a născut în Tunisia acum aproape 82 de ani şi ne-a părăsit sâmbătă, 21 februarie 2015 la Policlinico din Milano, unde era internat de câteva zile în urma unei pneumonii care îl imobilizase la pat.  „Nu vroia să moară”, spune astăzi emoţionat prietenul său cel mai...