salonul-nr-6-cehov

La 12 zile de la difuzare, Salonul nr. 6, ecranizarea lui Vitalie Lupașcu după nuvela lui A. P. Cehov a acumulat cel mai mare număr de vizualizări pe platforma on-line a TVR, TVR Plus (aproape 5500, astăzi, 9 mai 2015). Realizat de Casa de Producție TVR, cu Dan Aștilean și Răzvan Vasilescu în rolurile principale, filmul a avut premiera pe TVR 2, luni, 27 aprilie 2015. 

Salon-6-p06 

În anul  în care sărbătorim 155 de ani de la nașterea scriitorului rus A. P. Cehov, acesta pare să fie mai actual ca niciodată pentru publicul român. În seara difuzării, Salonul nr. 6 s-a clasat pe primele locuri ale audienței postului TVR 2 și continuă să atragă noi spectatori, de data aceasta online, pe platforma TVR Plus. 

„Dacă vrem să aflăm înțelesul sau scopul existenței noastre, nu ni se răspunde sau ni se răspund prostii”, gândește alter ego-ul cehovian, doctorul Raghin, interpretat de Dan Aștilean.

dan astilean

Dan Aștilean în Salonul nr. 6  

Fragmente din cronici 

„Au fost momente când, urmărind filmul, m-am dus cu gândul şi cu amintirea nu doar la câteva transferuri dinspre marea cinematografie sovietică de odinioară, din anii ’70–’80, cinematografie pe care Vitalie Lupaşcu o cunoaşte, fără doar şi poate, perfect. Ci şi la filme precum Hotel de lux al lui Dan Piţa sau la neuitatul Glissando al lui Mircea Daneliuc. Ceea ce nu e nicidecum rău. Căci temele principale ale spectacolului/filmului lui Vitalie Lupaşcu exact acestea sunt: alunecarea, dar şi căutarea disperată a unui sprijin, sprijin ce nu se mai găseşte în umanitatea autodeclarată normală. Sprijin ce poate să se afle în credinţă ori în lumea de dincolo. Raporturile bizare dintre luciditate şi nebunie. Caracterul strivitor al relaţiilor de forţă şi de putere specifice nu numai spaţiului determinat şi precis al unui spital de boli mintale, ci îndeosebi universului concentraţionar simbolizat de acesta.” – Mircea Morariu„Glissando”, adevarul.ro, 29 aprilie 2015.

regizorul-vitalie-lupascu

Vitalie Lupaşcu

„Viziunea regizorală a lui Vitalie Lupaşcu este chiar mai dramatică decât a marelui scriitor rus sau poate mai potrivit ar fi să spunem că această viziune accentuează dramatismul cehovian. La Vitalie Lupaşcu Salonul nr. 6 este un spaţiu în care se coboară, un subteran, o veritabilă celulă de temniţă. Şi nu mă refer doar la situarea încăperii faţă de nivelul solului şi la drumul descendent pe coridoarele insalubre. Odată deschisă uşa infernului, aceasta este imaginea pe care regizorul o sugerează, cel care ajunge până acolo pare că mai are totuşi o şansă. El se află pe o estradă de unde priveşte, de la înălţime, locul pierzaniei. Câteva scări coborâte apoi îl duc în iad, dar nu iadul ca pedeapsă veşnică ci ca antecameră a morţii, loc de curăţire sufletească în mizerie umană absolută. Singura speranţă de care se agaţă mintea rătăciţilor locatari e că dincolo de viaţă vor afla, în sfârşit, fericirea.

salonul nr 6 cehov regia vitalie lupascu cronica

Aşa cum bine se ştie, stilul cehovian nu presupune intrigi complicate sau rezolvări spectaculoase, iar atmosfera este mai degrabă melancolică. În Salonul nr. 6 se merge chiar mai departe, spre tristeţe profundă, sau chiar dincolo de această stare, spre deznădejde şi lipsă totală de orizont. Drama îi are în centrul ei pe medicul spitalului Andrei Efimîci Raghin, interpretat de Dan Aştilean, şi pe pacientul său Ivan Dmitrici Gromov, unul dintre locatarii salonului de nebuni. Gromov, întruchipat în film de Răzvan Vasilescu, este un personaj foarte interesant, un om cu educaţie. Citind nuvela lui Cehov, aflăm şi povestea tulburătoare a acestuia, ajuns în spital datorită unei fobii. El suferă de mania persecuţiei, însă este foarte conştient de viaţă, moarte şi suferinţă. Întâlnirea lui Raghin cu Gromov se produce pe fondul unei plictiseli pronunţate a doctorului de viaţa anostă în orăşelul de provincie, de lipsa oricăror contacte sociale care ar putea să-l satisfacă spiritual. El îi spune singurului său prieten, Mihail Averianîci, diriginte de poştă, cu care obişnuia să se vadă zilnic la o bere: «Mare păcat […] că în târgul nostru n-avem oameni care să ştie să întreţină şi în acelaşi timp să guste o conversaţie inteligentă şi interesantă. […] E drept că avem cărţi, dar slova scrisă nu poate înlocui viul grai şi contactul cu semenii.» Pacientul Gromov suplineşte pentru doctorul Raghin toată această lipsă de interacţiune umană cultivată. Astfel că, după vizitele prea dese şi prelungite în salonul nr. 6, doctorul, a cărui atitudine retrasă printre cărţi nu a fost niciodată pe placul autorităţilor locale, şi al cărui post a fost mereu vânat de către subalternul său, mai tânărul medic Evgheni Fiodorîci Hobotov, este diagnosticat şi aruncat printre bolnavii pe care-i îngrijise până atunci. În apărarea sa nu poate aduce niciun alt argument decât afirmaţia: «Toată boala mea se reduce la atât: că, în douăzeci de ani de când trăiesc în oraşul ăsta, am dat de un singur om inteligent, dar care, din nenorocire, e nebun.»” – Ani Bradea, Din infern, fără dragoste, Revista Teatrală Radio, 3 mai 2015.

Filmul poate fi urmărit la linkul: http://www.tvrplus.ro/editie-salonul-6-329379

logo revista teatrala radioVezi: arhiva rubricii Știri

costintuchilaȘTIRIani bradea,casa de producție a tvr,Dan Aştilean,ecranizare,salonul nr 6 dupa cehov,vizualizari salnul nr 6
La 12 zile de la difuzare, Salonul nr. 6, ecranizarea lui Vitalie Lupașcu după nuvela lui A. P. Cehov a acumulat cel mai mare număr de vizualizări pe platforma on-line a TVR, TVR Plus (aproape 5500, astăzi, 9 mai 2015). Realizat de Casa de Producție TVR, cu Dan Aștilean...