Istoriile subiective ale unui spectator ușor de fermecat, rubrică de CRENGUȚA MANEA

cronica revista teatrala radio comedia remix

La fiecare început de an, Teatrul de Comedie își aniversează „lansarea la public” odată cu întâia premieră din istoria sa (5 ianuarie 1961), Celebrul 702 de Alexandru Mirodan – dramaturg de succes al epocii, regia Moni Ghelerter, avându-l drept protagonist pe Radu Beligan; reputatul actor a fost și primul director al teatrului.

comedia remix

Pe 5 ianuarie 2015, Teatrul de Comedie și-a celebrat aniversarea prin vernisajul expoxiției Comedia Remix. Un document colectiv. Confesiuni și perspective 1960–1990, prima etapă a unui proiect de cercetare și activare a arhivelor teatrului, realizat de criticul de teatru Cristina Modreanu și artistul plastic Maria Drăghici, la invitația directorului Teatrului de Comedie, actorul George Mihăiță. Afișul expoziției redă, în format mărit, o fotografie instantaneu care surprinde reacțiile spectatorilor în timpul unei reprezentații din anii ’60 (ținuta și costumele fac posibilă această orientare în timp); atașamentul lor la viața scenei este evident, la fel ca și sinceritatea implicării.

Radu Beligan, George Mihaita

Radu Beligan și George Mihăiță

Expoziția, amplasată în foaierul de la parterul Teatrului de Comedie și în cel de la balcon (un spațiu expozițional mult mai mic), cuprinde panouri cu informații de istorie teatrală, cu precădere bucureșteană, pentru momentul creării instituției, inclusiv unul cu prezentarea „actului de naștere” – rândurile semnate de Radu Beligan, în care acesta rememorează felul în care a gândit și a alcătuit trupa. Sunt amintite câteva alte momente importante din istoria teatrului românesc postbelic – închiderea companiilor independente ca urmare a naționalizării impuse de guvernul Dr. Petru Groza; înființarea teatrelor municipale.

Vreau să subliniez o realitate politico-socială a acelor ani, la care nu se face referire și care s-a impus și în instituțiile de teatru; e vorba despre politica, în mare parte reușită, de îndoctrinare marxist-leninistă a tuturor categoriilor sociale, înlocuită apoi cu cea stalinistă; în aceeași epocă, nu întâmplător, prin decizia autorităților statului comunist, se face și radioficarea; de asemenea, are loc și o creștere substanțială a numărului sălilor de cinema și se înființează caravanele cinematografice la sate, din considerente de propagandă și control ideologic, aplicate și în activitatea teatrelor, de la repertoriu până la mutilantele vizionări.

radu Beligan in Celebrul 702

Radu Beligan (Cheryl) în Celebrul 702 de Alexandru Mirodan, regia: Moni Ghelerter. Data premierei: 5 ianuarie 1961

Revenind la expoziție, printre momentele esențiale, este menționată „reteatralizarea” datorată inițiativei estetice susținută de câțiva regizori și scenografi. Apare semnalată și deschiderea – un fel de minimă supapă, „cu voie de la stăpânire”! – către mișcarea teatrală occidentală și enumerarea reprezentațiilor câtorva spectacole notabile, la București. Afișul turneului, de mare ecou, la Paris, al Teatrului de Comedie pentru a participa la manifestarea Théâtre des Nations, mai 1965, are un loc de prim-plan în spațiul expoziției; apoi, surprinde plăcut plasarea cópiilor costumelor lui Troilus și al Cresidei – ar fi fost de dorit o realizare mai fidelă… În textele de pe panourile expuse, mai apare consemnată implicarea vigilentă a cenzurii ideologice a Partidului Comunist în cazul spectacolului Revizorul de Gogol (regia Lucian Pintilie, Teatrul „Bulandra”, 1972), care a condus la interzicerea lui după trei reprezentații; a fost un serios avertisment dat acelor artiști care îndrăzneau să nu fie obedienți față de linia Partidului; drept consecință a acestei suprimări a libertățiii de creație, are loc plecarea din țară a unora dintre personalitățile artistice marcante din teatrul românesc, o îndepărtare brutală a spiritului și a gândului neîngrădit. Interviul filmat al actriței Sanda Toma, înregistrarea video a opiniilor istoricului și cercetătorului Ion Cazaban – autorul unui volum despre scenograful Dan Nemțeanu a cărui activitate, înainte de a se stabili în străinătate, este profund legată de spectacole care fac istoria Teatrului de Comedie, fotografiile expuse, puținele afișe păstrate ale premierelor de la începutul deceniului 7 al secolului trecut, aflate toate acestea în foaierul de la balcon, aduc un aer de familiaritate cu existența reală a teatrului care atrage infinit mai mult decât lectura incomodă a panourilor. Și nu am văzut nici cititori prea mulți; poate pentru că trăim într-o epocă a imaginii și trebuie să luăm în considerație faptul.

album teatru de comedie 50

Sunt date cunoscute de către specialiști, puse în circulație și prin albumul Teatrul de Comedie 50 de ani (Tipar CNI Coresi, S.A., proiect conceput și realizat în toamna lui 2010 de Departamentul Secretariat literar al teatrului, coordonat de Corina Constantinescu și Traian Petrescu), date accesibile și absolvenților (până și celor nu foarte studioși!) ai școlilor de teatru, dar e bine ca informațiile să fie cunoscute și de publicul de astăzi. Totuși, am serioase rezerve că această formă de prezentare – potrivită pentru un spațiu de muzeu teatral, acolo unde publicul vine, în mod deliberat, pentru acest lucru – este și una eficientă; e nevoie de timp pentru a citi panourile, de spațiu pentru a te deplasa și a nu deranja alți spectatori care socializează… Ca toți cei care sunt legați de Teatrul de Comedie, oameni de teatru sau spectatori, aștept prezentarea filmului documentar, a albumului expoziției și seria de conferințe anunțate, de către realizatori, în proiectul Comedia Remix prin care se intenționează activarea arhivei teatrului.

aniversarea teatrului de comedie 5 ianuarie 2015

Imagine de la aniversarea Teatrului de Comedie din București, 5 ianuarie 2015

Vernisajul expoziției a fost urmat de un spectacol-documentar live, unul de gală, regizat de Vlad Massaci, în care protagoniști au fost câțiva dintre artiștii acelor începuturi, „la aniversară” învăluiți fiind într-un abur de poveste și fior de nostalgie, așa cum se întâmplă atunci când rama timpului decupează imagini de durată. Spre bucuria noastră, a martorilor acelor spectacole (văzute sau doar imaginate plecând de la  fotografii), au fost poftiți pe scenă, de către Cristina Modreanu și Cătălin Ștefănescu – moderatori infatigabili (!) ai serii – David Esrig, Marin Moraru, Lucian Giurchescu, Sanda Toma; în sală se mai aflau Radu Beligan și o mică parte a trupei sale, alături de actorii de astăzi ai teatrului. Sigur, au fost proiectate imagini cunoscute din spectacolele devenite legendă, Celebrul 702, Umbra, Rinocerii, Troilus și Cresida. Ne-am amintit împreună de farmecul lui Gheorghe Dinică, de replica sa promptă și caustică, grație unui interviu acordat, cu timp în urmă, lui Cătălin Ștefănescu în emisiunea sa, „Garantat 100%”, de la Televiziunea Română; am urmărit cu încântare dialogul lui David Esrig cu taciturnul Marin Moraru, am aplaudat efervescența tinerească a Sandei Toma. Dar, am regretat faptul că, inexplicabil, despre Troilus și Cresida – poate, dintre cele prezentate în turneul de la Paris, montarea cu limbajul teatral cel mai frapant inventiv, așa cum comentează Gilles Sandier (Arts, 24 mai 1965), dar și cu cea mai directă atitudine critică față de realitățile socio-politice ale acelor zile; de altfel, a fost distinsă și cu Premiul „Théâtre des Nations”, acordat de Sindicatul Criticilor de teatru și muzicali, pentru cel mai bun spectacol al evenimentului – așadar, cu toate că David Esrig a fost acolo, pe scenă, și este un interlocutor strălucit, capabil de a teoretiza, iar apoi, cu o volută a gândului, să redea o imagine, să dea concretețe prin descriere unei acțiuni scenice, totuși, despre acest spectacol s-a vorbit atât de puțin. A fost una dintre inabilitățile frustrante pentru mulți dintre cei din sală. Și ne puteam lipsi de scena legământului de dragoste dintre Cresida și Troilus care nu a avut nici relief dramatic, nici emoție.

Gheorghe Dinică in Troilus si Cresida

Gheorghe Dinică (Thersit) în Troilus și Cresida de William Shakespeare, regia: David Esrig. Data premierei: 20 martie 1965 

Ideea de a cerceta înființarea și activitatea Teatrului de Comedie în contextul cultural-artistic al perioadei, evident influențat de cel politico-social, chiar economic, poate studierea și dintr-o perspectivă antropologică, este una adecvată actului teatral care are loc în comunitate, care a făcut apel întotdeauna la inteligența spectatorilor, la aspirația către spiritual și la nevoia de libertate a cetățenilor. Jean Duvignaud, autorul cunoscutului volum Sociologie du théâtre (Paris, PUF, 1965, reeditat QUADRIGE, 1999), argumentează convingător, și pentru era post-industrială în care trăim, o realitate a instituției teatrale, de stat sau independentă, aceea de a fi profund legată de lumea în care există, acest „aici și acum” în care actul teatral este creat și se adresează spectatorilor săi.

Sărbătoririle sunt însăși viața teatrelor, fiecare premieră capătă dimensiune de eveniment în oricare teatru; la Teatrul de Comedie, pe 5 ianuarie 2015, sărbătoriții au fost emoționați și fericiți (atât cât omenește este posibil), invitații curioși și atenți, amfitrionii amabili, iar „banchetul teatral” a produs animație, bucurie, opinii încântate sau doar malițioase. Și, mai ales, există așteptări cu privire la consecințele cercetării arhivelor teatrului, necesarele „povești ale tribului” pentru cei care vor veni după noi.

Articol publicat în revista „Teatrul azi”, nr.3-4, 2015

sanda toma radu beligan

Sanda Toma (Diana), Radu Beligan (Cheryl) în Celebrul 702

birlic burghezul gentilom

Grigore Vasiliu Birlic (Domnul Jourdain) în Burghezul gentilom de Molière, regia: Lucian Giurchescu. Data premierei: 18 februarie 1961

Gheorghe Dinică Dumitru Rucăreanu Amza Pellea in Umbra

Dumitru Rucăreanu (Cezar Borgia), Gheorghe Dinică (Umbra), Amza Pellea (Pietro) în Umbra de Evghenii Șvarț, regia: David Esrig. Data premierei: 13 iunie 1963

troilus si cresida teatrul de comedie

Mihai Pălădescu (Nestor), Costel Constantinescu (Ulise) în Troilus și Cresida, 1965

un hamlet de provincie 1967

Amza Pellea (Platonov), Vasilica Tastaman (Sofia) în spectacolul Un Hamlet de provincie (după Platonov) de A. P. Cehov, regia: Lucian Giurchescu. Data premierei: 15 februarie 1967

george mihaita o noapte furtunoasa

George Mihăiță (Spiridon) în spectacolul O noapte furtunoasă de I. L. Caragiale, regia: Lucian Giurchescu. Data premierei: 24 septembrie 1973

stela popescu petitoarea

Stela Popescu (Dolly Levi) în Pețitoarea de Thornton Wilder, regia: Valeriu Moisescu. Data premierei: 15 iulie 1979

fuga 1995 stefan iordache

Ștefan Iordache (Grigori Luchianovici Cearnota), Ana-Ioana Macaria (Serafima Korzuhina) în Fuga de Mihail Bulgakov, regia: Cătălina Buzoianu. Data premierei: 13 mai 1995

logo teatrul de comedieFotografii din spectacolele Teatrului de Comedie din București, preluate din albumul Teatrul de Comedie 50 de ani (1961–2011), proiect conceput și realizat de Departamentul Secretariat literar al teatrului, coordonat de Corina Constantinescu și Traian Petrescu, Tipar CNI Coresi, S.A., 2011. © Teatrul de Comedie. Selecție de Costin Tuchilă.

rubrica-istoriile-subiective

Arhiva rubricii Istoriile subiective ale unui spectatorcrenguta manea rubrica rtr ușor de fermecat de Crenguța Manea

Vezi și:  De la Arlechin – Metamorfozele spaţiului scenic, realizator: Crenguța Manea

Cheful se consumă, spaima rămâne!cronică de Crenguța Manea la Leonida Gem

Session „Lut” de Marijke Schermer, în premieră la Teatrul Național Radiofonic

„Bacchanalia” de Goran Stefanovski, la Teatrul Național Radiofonic 

Dialog cu un bolovan

logo revista teatrala radioVezi și: Comedia Remix, cu alte fotografii din Arhiva Teatrului de Comedie 

 

costintuchilaISTORIILE SUBIECTIVE ALE UNUI SPECTATOR UȘOR DE FERMECATamza pellea,celebrul 702,comedia remix,corina constantinescu,crenguța manea,dumitru rucăreanu,fuga de bulgakov,radu beligan,rinocerii,sanda toma,shakespeare,ștefan iordache,teatrul de comedie 50 ani,teatrul de comedie bucuresti,troilus și cresida,umra,vasilica tastaman
Istoriile subiective ale unui spectator ușor de fermecat, rubrică de CRENGUȚA MANEA La fiecare început de an, Teatrul de Comedie își aniversează „lansarea la public” odată cu întâia premieră din istoria sa (5 ianuarie 1961), Celebrul 702 de Alexandru Mirodan – dramaturg de succes al epocii, regia Moni Ghelerter, avându-l...