Cronică de teatru de RĂZVANA NIȚĂ

reguli de viata cronica de teatru razvana nita revista teatrala radio

Reguli de viaţă de Sam Holcroft, regia: Ioana Petre, Teatrul de Comedie, Bucureşti 

Crăciun. Momentul împăcării, al îngăduirii, al familiei, al tihnei. Doi fraţi (unul căsătorit, tată al unei fetiţe pre-adolescente, celălalt implicat într-o relaţie cu o actriţă fără palmares) se întorc în casa părintească (alături de partenerele lor) pentru o tradiţională masă de Crăciun în familie, într-un moment mai puţin fast (tatăl lor tocmai a suferit un atac cerebral, iar mama se luptă să păstreze aparenţele unei – în fond – tragice realităţi). Cum fiecare din cei cinci protagonişti are multe de tăinuit, de mascat, de disimulat, nu durează mult până când fragilul şi transparentul văl al politeţii, respectabilităţii şi cordialităţii de conjunctură va fi smuls, iar formalismul şi tandreţea de protocol vor face loc crizei – adevăratul Santa Clause.

imagine reguli de viata comedie

Poate nu veţi socoti chiar nepotrivită pornirea mea de a vă face o confidenţă. Reguli de viaţă se înscrie în categoria textelor după care eu mă înnebunesc – ca să zic aşa –  şi care s-ar traduce simplu prin  tăvălugul spectaculos de la o situaţie banală la catastrofă. Ceea ce părea să fie o masă de Crăciun în familie se transformă în teatru de război care se lasă şi cu victime colaterale. Evident, nu vă stric plăcerea de a afla singuri ce se întâmplă de fapt. Vă asigur că veţi asista la un spectacol care vă va surprinde în permanenţă şi care vă va da satisfacţie: răsturnări de situaţie, gaguri, comic de limbaj şi de personaj şi o doză taman justă de dramatism şi umor negru.

M-a impresionat extraordinar spaţiul scenic imaginat de Vladimir Turturică, în care este încorporată şi fereastra teatrului (deci un element cât se poate de real) ca şi lumina naturală care pătrunde prin aceasta, totul contribuind la un plus de autenticitate, de intimitate şi de prospeţime.

Ionuț Grama și Manuela Ciucur

Ionuț Grama și Manuela Ciucur

Ca de fiecare dată, se dovedeşte o bucurie întâlnirea cu Manuela Ciucur, Ionuţ Grama şi Cătălin Babliuc, actori care conţin în propriul ADN interpretativ dualitatea tragic-comic, ştiind cum, când şi cât să apese pe o pedală sau pe alta, să schimbe vitezele fără a altera coerenţa traseului personajului. Cu eleganţă, farmec şi abilitate, cei trei îşi încarcă eroii cu adevăr, anvergură, personalitate şi tensiune vie. Nu joacă, nu întruchipează, ci sunt. O plăcută surpriză şi Andreea Vasile într-un rol care îi solicită şi îi probează deopotrivă experienţa acumulată şi consistenţa mijloacelor.

reguli de viata

Andreea Vasile și Cătălin Babliuc. Foto: Adi Bulboacă

În ceea ce priveşte celălalt personaj feminin – Carrie – nu îmi dau seama dacă a fost alegerea regizoarei sau limita actriţei (Smaranda Caragea), însă propunerea dramatică era mult mai ofertantă decât rezultatul final. Fiind vorba de o actriţă, am fi putut avea parte de cel mai versatil personaj din scenă. Nu ar fi stricat un plus de nuanţe, de echivoc, de introvertire, de neprevăzut. În orice caz, ceva mai păstos, mai efervescent, mai credibil, mai uman-adevărat decât simpla stridenţă şi excesele adesea chiar nevaloroase din punct de vedere artistic. S-a preferat (dintr-un motiv sau altul) plafonarea, minima rezistenţă, tuşa groasă, grotescă. De aceea nu ne încearcă niciun sentiment de compasiune la final (aşa cum simţim, spre diferenţă, faţă de Edith, Matthew, Sheena şi Adam). Carrie era doar o fătucă dusă cu pluta, cu o privire bovină şi un comportament mai degrabă insuportabil decât comic.

spectacol reguli de viata teatrul de comedie

Andreea Vasile, Catalin Babliuc, Smaranda Caragea, Ionuț Grama, Manuela Ciucur, Gheorghe Dănilă. Foto: Adi Bulboacă

La fel – dacă îmi este îngăduit – în cazul tatălui (Gheorghe Dănilă). Se vorbeşte atât de mult şi de divers despre el încât se creează un orizont de aşteptare. Ştim din mărturiile celorlalţi că vorbim de un tip puternic, cu priză la femei, judecător, autoritar, un model de virilitate, un veritabil pater familias. Şi, în cele din urmă, intră în scenă un… civil, un oarecare, fără aură, fără carismă, fără ”reputaţie”, adică fără trecut, fără legendă. Şi aici nu mă refer (neapărat) la actorul ales să interpreteze personajul. Da, este o surpriză (dacă asta s-a intenţionat), dar nu una cu valoare teatrală.

Cu aceste mici ”cârcoteli” absolut subiective, nu îmi rămâne decât să vă recomand cu căldură şi sinceritate acest spectacol în care – cu siguranţă – vă veţi regăsi. Reguli de viaţă – o lecţie agreabilă cu accente înspăimântătoare despre ce înseamnă să îţi ”speli rufele în familie”. Şi încă într-o zi de sărbătoare.   

razvana nita

Răzvana Niță. Foto: Petre Lupu

logo revista teatrala radio

Vezi: Arhiva rubricii Spectator, ca la teatru de Răzvana Niță

Alte articole de Răzvana Niță: Va fi ora exactă

Quo Vadis, Marie…cronică de teatru

„Port doliul vieţii mele…”, cronică de teatru

Cu seriozitate, despre umor, cronică de teatru

Sub semnul creativităţii, cronică de teatru

Mozart rulz, cronică de teatru

Conformism şi nonconformism sau Viaţa pe brânci şi aplauzele în picioare, cronică de teatru

Între istorie şi destin, cronică de teatru

Starea națiunii, la umbra salcâmului tăiat, cronică de teatru

Destine în majuscule, recunoştinţă minusculă, cronică de teatru

Eu, tu, noi…, cronică de teatru

Triaj, cronică de teatru

Înainte ca cenuşa să acopere totul, cronică de teatru

Drumul acesta… De ce?, cronică de teatru

Punctul mort, cronică de teatru

Stella… de la stea. Ca o boîte à musique… Blanche, cronică de teatru

Păsările, ca şi oamenii… visează să zboare, cronică de teatru

Instinctul fericirii, cronică de teatru

Exerciţii de rezistenţă cu Familia Tót, cronică de teatru

Et in Portugalia ego…, cronică de teatru

Cine iubeşte şi lasă…, cronică de teatru

Dance me to the end of love

Istoria pe scenă

Seducţia vocilor şi actualitatea clasicilor, cronică de teatru radiofonic

Constantin Brâncoveanu – cu trei zile înaintea Învierii, cronică de teatru radiofonic

Tablouri într-o expoziţie, cronică de teatru radiofonic

Aventura care schimbă destine, cronică de teatru radiofonic

Moartea glumeşte până la capăt, cronică de teatru radiofonic

Tectonica dansului, cronică de teatru

Ca degetele de la o mână, cronică de teatru

Cum se construieşte o cădere, cronică de teatru

Păsări de pradă, cronică de teatru

Liberă trecere către tine însuţi, cronică de teatru

Cum gestionezi o pleaşcă, cronică de teatru

Pe speaker, cronică de teatru

Povestiţi, povestiţi, tot va rămâne ceva, cronică de teatru

Taina întâmplării: Felix şi Pietro – Such a perfect day, cronică de teatru radiofonic

Între Mitică, prinţul mahalalei şi Hamlet, prinţul Danemarcei 

Teatru în grădină – Comedii, capriţuri, pamplezircronică de carte

Caragiale – între exces şi blestemul veşnicei actualităţi, cronică de carte

La umbra cireşilor în floare, despre actorul total, cronică de carte

Calul din piatră şi teatrul din pâine, cronică de carte

Din Paris, cu dragoste

Apartamentul personal – confesional și altar al prieteniei, cronică de carte

Caietul caietelor de regie, cronică de carte

Există și întâmplări fericite 

Şi mâna trup şi suflet se făcu, cronică de teatru 

La bâlci, cu capu-n jos, cronică de teatru

E pur si muove, cronică de teatru

Japonia – între viaţă şi artă, cronică de carte

Teatrul, această incredibilă metaforă a vieţii, cronică de carte

Când teatrul nu te mişcă, cronică de teatru

Dincolo de perete, cronică de teatru

Lecțiile „Lecției”, cronică de carte

Sfânta treime şi cele două jumătăţi, cronică de teatru

Când filmul – ca şi maioneza – se mai taie, cronică de teatru

Fascinaţia omului cu cap de perlă, cronică de teatru

Escrocherii sentimentale, cronică de teatru

Desprinderea din soare şi dreptul la eternitate, cronică de teatru

Dansând povestea, cronică de teatru

Locuri de joacă pentru adulţi, cronică de teatru

Scene din viaţa lui Gigel. Cu Gigi, cronică de teatru

Repetiţii generale, cronică de teatru

Vânare de vânt, cronică de carte

Pe muchia de cuţit a spectacolului, cronică de carte

Exerciţii de imaginaţie, cronică de carte

Fandacsia, cronică de teatru

Teachers, leave those kids alone, cronică de teatru

În contratimp, cronică de teatru

Nici ghinionul nu ţine o veşnicie şi nici Dracul n-o fi aşa de negru, cronică de teatru

Spectacolul ipocriziei, cronică de teatru

Agonia lui Salieri, cronică de teatru

logo-revista-teatrala-radioVezi și: arhiva rubricii Cronica de teatru 

costintuchilaCRONICA DE TEATRUabilitate,Andreea Vasile,autenticitate,cătălin babliuc,crăciun,cronica de teatru revista teatrală radio,dramatism,eleganță,farmec,gheorghe danila,grotesc,ioana petre,ionuț grama,manuela ciucur,masă de Crăciun,orizont de aşteptare,pater familias,răzvana niță,Reguli de viaţă de Sam Holcroft,reputaţie,Santa Clause,smaranda caragea,spaţiul scenic,teatrul de comedie bucuresti,umor negru,vladimir turturică
Cronică de teatru de RĂZVANA NIȚĂ Reguli de viaţă de Sam Holcroft, regia: Ioana Petre, Teatrul de Comedie, Bucureşti  Crăciun. Momentul împăcării, al îngăduirii, al familiei, al tihnei. Doi fraţi (unul căsătorit, tată al unei fetiţe pre-adolescente, celălalt implicat într-o relaţie cu o actriţă fără palmares) se întorc în casa părintească...