Spectator, ca la teatru – rubrică de RĂZVANA NIȚĂ

revelion satira razvana nita revista teatrala radio

rubrica spectator ca la teatru revista teatrala radioMai sunt câteva zeci de ore până la marea gălăgie – „cumpăna dintre ani”, „trecerea în Noul An” etc. Suspendaţi într-un echilibru fragil pe această muchie dintre 2014 şi 2015 să cugetăm un pic la noaptea Revelionului.

Cunosc oameni (şi sunt convinsă că şi dumneavoastră) care, după ce au epuizat concediul estival îşi concentrează toate aspiraţiile, gândurile şi resursele către următorul mare eveniment al anului – Revelionul. Se ia o foaie A4 şi se împarte în trei coloane: Unde, De când/Până când şi Cu cine. Să le analizăm pe rând, fireşte, din perspectiva acelei categorii de persoane despre care am hotărât mai sus că vorbim.

revelion la patinoar

Unde? Se discută în cuplu. „Ei, bine, nu la ai tăi, nu la ai mei. Crăciunul e cu porc, cu familie şi cu stat la masă. Revelionul e cu şampanie, aglomeraţie şi tămbălău” (spune Ea). „Aşa, şi? La ce te gândeşti? Ce propui? Sper că nu iar Piaţa Constituţiei, unde stăm sticlă în sticlă şi artifică-n artifică numai ca să fredonezi tu melodiile lui Smiley. Şi nici în parcul din cartier unde în afară că ne întâlnim cu toţi vecinii milogi, am rămas şi cu trauma de anul trecut, când am stat mai mult pe burtă din cauza bombelor. Gata cu Revelioanele în tranşee!” Ea cumpăneşte bine şi… „În fine, ar merita să îţi dau o replică pe măsură dar mă abţin că risc să mi se activeze criza de bilă şi e păcat de restul de tort făcut de mămica, rămas de la Crăciun. Ei, bine, nu dragă. Anul ăsta aş vrea să încercăm ceva super trendy, fency, glossy.” „Tu când vorbeşti în engleză eu încep să tremur. Ce ai mai născocit?”„Am văzut pe net nişte variante mai puţin convenţionale: la mall, la patinoar sau la SPA.” „Ia stai puţin” – intră el în fibrilaţii. „Cum adică la mall? După ce am stat ieri acolo şase ore la coadă, după ce am mulţumit cerului că nu am fost linşat când m-am băgat în faţă la mici? Nici criminalii nu se întorc aşa repede la locul crimei. La patinoaaaar???!!! Dar noi nu ştim să patinăm. Şi nici patine nu avem. Vrei să închiriem de la cine ştie ce păduchioşi, să ne alegem cu vreo ciupercă, vreo eczemă, vreun platfus (că am înteles că şi ăsta se ia)? Ca să ce? Să îmi petrec toată noaptea în fund pe gheaţă şi să fim declaraţi eu pămpălăul patinoarului şi tu mascota balului? Şi cum adică la SPA? Revelion în costum de baie într-o cadă publică? Nu mai bine facem un duş şi rămânem acasă?”

„Mda, aşa cum mă aşteptam. Eşti inerţios, meschin, refractar la nou şi strici cheful oamenilor. Bine. Foarte bine. Rămânem acasă. Şi ne uităm unul la altul ca în filmele mute. Stai! Mi-a venit o idee. O chem pe vară-mea din Prelungirea Ghencea că aia e sufletul petrecerii. Hai, mă, că e de viaţă, de gaşcă, îl aduce şi pe momâia de bărba-su. Îl proptim lângă grătar. Ce zici?”

piftie de revelion

„Decât la mall mai bine Geta. Cu ea mi s-au mai cicatrizat amintirile. Numai să luăm tot ce e casabil prin casă şi să ducem la vecini că asta la băutură n-are mamă, n-are tată. Propun să aducă ei răciturile şi noi să dăm micii şi curcanul. Asta organizezi tu. Să nu fie ca anul trecut când am avut 4 salate boeuf şi nicio friptură la şpriţ. Se începe la 9 şi se dă stingerea la 2. Eu zic că cinci ore sunt suficiente.”

„Cum adică? Să joc Periniţa la 1 când lumea bună abia serveşte aperitivele? Trebuie să fii tu ca să îţi imaginezi că eu dau la MINE acasă petrecere part time. Asta e distracţie de 12 ore dacă vrei să ştii. E exces, e forţarea limitei, e sport extrem. Vreau să văd artificii, vreau să mă umplu de rumoarea începutului de an şi să văd răsăritul înainte de desert. AM ZIS.”

Controversele şi negocierile continuă. Anul 2014 – inevitabil – se va încheia. Nu trebuie să fii Nostradamus ca să realizezi asta. Aşadar, tuturor sănătate, voioşie, „spor şi berechet”! Ţineţi-vă bine! Vom supravieţui! Şi la anul când venim…

razvana nita

  Răzvana Niță. Foto: Petre Lupu

Grafică de Costin Tuchilă

logo revista teatrala radioArhiva rubricii Spectator, ca la teatru de Răzvana Niță

Alte articole de Răzvana Niță: Va fi ora exactă 

Quo Vadis, Marie…cronică de teatru

„Port doliul vieţii mele…”, cronică de teatru 

Cu seriozitate, despre umor, cronică de teatru

Sub semnul creativităţii, cronică de teatru

Mozart rulz, cronică de teatru

Conformism şi nonconformism sau Viaţa pe brânci şi aplauzele în picioare, cronică de teatru

Dance me to the end of love

Istoria pe scenă

Seducţia vocilor şi actualitatea clasicilor, cronică de teatru radiofonic

Constantin Brâncoveanu – cu trei zile înaintea Învierii, cronică de teatru radiofonic

Tablouri într-o expoziţie, cronică de teatru radiofonic

Aventura care schimbă destine, cronică de teatru radiofonic

Moartea glumeşte până la capăt, cronică de teatru radiofonic

Taina întâmplării: Felix şi Pietro – Such a perfect day, cronică de teatru radiofonic

Între Mitică, prinţul mahalalei şi Hamlet, prinţul Danemarcei 

Teatru în grădină – Comedii, capriţuri, pamplezircronică de carte

Caragiale – între exces şi blestemul veşnicei actualităţi, cronică de carte

Există și întâmplări fericite 

costintuchilaSPECTATOR, CA LA TEATRUla multi ani,publicistică,răcituri,răzvana niță,revelion la patinoar,șampanie de revelion,spectator ca la teatru,tabletă satirică
Spectator, ca la teatru – rubrică de RĂZVANA NIȚĂ Mai sunt câteva zeci de ore până la marea gălăgie – „cumpăna dintre ani”, „trecerea în Noul An” etc. Suspendaţi într-un echilibru fragil pe această muchie dintre 2014 şi 2015 să cugetăm un pic la noaptea Revelionului. Cunosc oameni (şi sunt convinsă...