Cronică de teatru radiofonic de MARIANA CIOLAN

francesca da rimini cronica de teatru radiofonic cristian munteanu

sigla cronica de teatru radiofonicSpectacolul Francesca da Rimini de Gabriele d’Annunzio a fost înregistrat și difuzat în premieră de Teatrul Național Radiofonic în anul 2005, o premieră pe țară, fiind reluat de atunci de mai multe ori. Acum redifuzarea pe postul Radio România Cultural se înscrie între cele care deschid ciclul omagial închinat regizorului Cristian Munteanu. Plecat spre cele veșnice în anul 2008, acesta ar fi împlinit 80 de ani pe 25 august 2016. Este un spectacol care dă seama de maturitatea creatoare la care a ajuns în peste patru decenii de muncă dăruită în cadrul redacției Teatru, unde a realizat mai bine de o mie de producții de teatru la microfon, cu piese din toate culturile, timpurile, genurile, curentele literare. Un spectacol ca o încununare a uriașei sale munci având și un caracter formator și unul reformator, cum apreciază cei care i-au analizat amănunțit vasta creație.

regizorul-cristian-munteanu-medalion

Cristian Munteanu

Dincolo de faptul că m-am bucurat de unele dintre aceste producții ca ascultător fidel de teatru radiofonic, de la nivelul propriei mele activități în Radiodifuziune datorez mult acestei veritabile zestre care îmbogățește patrimoniul fonotecii Radioului, patrimoniul cultural național. Am beneficiat nu o dată de ea pentru împlinirea emisiunilor despre teatru și slujitorii lui pe care le-am realizat eu însămi, binecuvântând existența unor asemenea înregistrări. Este și cazul acestui amplu spectacol în două părți, pe care îl vom reasculta sâmbătă, 20 și duminică, 21 august.

Alexandre_Cabanel,_Morte_di_Francesca_da_Rimini_e_di_Paolo_Malatesta,_1870

Alexandre Cabanel, Moartea Francescăi da Rimini și a lui Paolo Malatesta, 1870

Piesa Francesca da Rimini, scrisă în anul 1902, este inspirată de Cântul V din Divina Commedia, unde în mai puțin de o sută de versuri este înfățișată povestea în Infern a celor doi amanți, Paolo și Francesca, „sărmane umbre” în bolgia rezervată celor care s-au lăsat stăpâniți de pasiune. Francesca, fiică a lui Guido di Polenta din Ravenna, a fost un personaj real din Evul Mediu. Căsătoria ei cu Giovanni Malatesta a adus liniștea temporară între cele două familii, cele mai importante din regiune, aflate în acel moment în război, dar o furtună neostoită în sufletul aceleia care credea că la altar o va conduce fratele lui Giovanni, Paolo. La Dante, Francesca este aceea care conturează istoria nefericirii sale ca o confesiune către autor. În piesa lui D’Annunzio luxurianța elementelor de culoare menite a alcătui o lume medievală polimorfă apare într-un rafinat contrast, instalat pe nesimțite, cu acel tumult al firii, al cugetului, al conștiinței pe care îl vor traversa cei doi protagoniști ai acestei mari pagini din istoria iubirilor vinovate, nefericiți prin destinul tragic și, totodată, atât de fericiți grație plinătății trăirii împărtășite. Există aici imaginea provinciei Romagna cu cele câteva centre importante, începând cu Rimini, dominat financiar, politic, cultural de familia Malatesta, ca un tablou pregnant de viață activă – la dolce vita, cu dansuri, muzică, poezie, cu parfumul negustorilor ambulanți a căror prezență dă și dimensiunea relațiilor și deschiderilor către cele patru zări, în pandant cu imaginea brutală a războiului, cu toată cruzimea de pe câmpul de bătălie și în vecinătatea lui, a compromisurilor pe care le presupun alianțele de moment în acel vuiet al vremurilor. Acestea însă vor pune și mai vizibil în evidență vivacitatea, bogăția, intensitatea universului interior al eroinei. Aflată în situația de a se confrunta cu „triada” fraților Malatesta, cel șchiop – Giovanni, care i-a fost dat de soț prin vicleșug și uneltiri diplomatice, cel chior – fratele mai mic care râvnea și el la farmecul radiant al Francescăi, cel frumos – Paolo, prea puțin înclinat spre jocul armelor şi al culiselor politice, dar dedat la acela al minților luminate și al plăcerilor vieții. Asumându-și destinul, Francesca îl apropie de sufletul ei pe cel din urmă.

ritratto di Gabriele d'Annunzio in abito scuro con gardenia eseguito dal fotografo Mario Nunes

Gabriele d’Annunzio. Fotografie de Mario Nunes

Lanțul întâmplărilor dramatice din textul piesei lui D’Annunzio culminând cu tragedia finală, când cei doi amanți vor fi uciși de Gianciotto, aproape împins spre actul fatal de celălalt frate, tiranicul Malatestino, desfășurate pe parcursul aproape a unui an, capătă în adaptarea pentru teatrul radiofonic o cadență care ține cu sufletul la gură auditoriul condus cu abilitate spre o percepție în care să nu scape nimic din detaliile unei trame în fond aproape stufoase. Este susținută prin rafinate schimbări de ritm și intensitate, nuanțată printr-un „decor sonor” la a cărui împlinire contribuie muzica originală compusă de Paul Urmuzescu, înregistrările muzicale șifrancesca da rimini d annunzio teatru radiofonic efectele speciale datorate lui Mihnea Chelaru, sugestivitatea instrumentelor creatoare de atmosferă și de tensiune și măiestria instrumentiștilor – Ioan Caţianis (flaut), Marian Măireanu (oboi), Marie-Jeanne Măi-Antal (violă), Iulian Popovici (violă), Florin Mitrea (violoncel), Elena Ganţolea (harpă), Petre Fîrtăţescu (chitară), Lucian Maxim (percuţie), regia muzicală și aranjamentele muzicale fiind asigurate de George Marcu. Toate acestea se conjugă uneori cu armonizarea vocilor ca un cor antic al personajelor de plan secundar, capabil să trezească imaginea mentală a sângeroaselor și zgomotoaselor înfruntări belicoase sau pe aceea a delicatelor îndeletniciri spirituale din incinta castelului. Se remarcă deopotrivă tușante accente pe acele elemente care, întrețesute pe firul narativ, se insinuează organic, dătătoare de sens și profunzime, cum sunt bunăoară focalizările fulgurante, dar de mare pondere, a viselor prevestitoare de nenorocire, evocarea lecturilor vremii, celebrele romane cavalerești, Tristan și Isolda, cel al pasiunii irepresibile, Lancelot du Lac, codul iubirii pure. Operă a unui regizor care este și un poet înnăscut, spectacolul recuperează cu savuroasă delicatețe, spre marea desfătare a auditoriului, valențele poetice și metaforice din scriitura acestui autor care nu pierde nici când compune pentru scenă inspirația și farmecul din numeroasele lui stihuri, decelabile cu evidență în acele replici sau monoloage centrate pe simboluri precum focul, flacăra, sângele etc., dar nu numai acolo. Se simte în tot acest construct ceva monumental care trimite la pilda tradiţiei, a trecutului și totodată se descoperă treptat un firesc al omenescului familiar, surprins în imensitatea fațetelor lui necontenit mirabile, necontenit răscolitoare prin posibile interogații și resorturi de simțire pe care le poate naște un text prin intermedierea acestei orchestrații auditive.

catalina_mustata

Cătălina Mustață

Pentru împlinirea rolurilor de prim-plan, regizorul a ales în distribuție actori ajunși atunci deja la o incontestabilă maturitate artistică și chiar cu experiență a teatrului la microfon, așa cum sunt Răzvan Vasilescu, al cărui Bufon oferă o imagine pitorească grație abilităților sale interpretative prin rostire, Mihai Dinvale (Stazio) sau Claudiu Istodor (Todo), care izbutesc să dea un contur savuros „geniului” mașinațiunilor de care sunt copleșite personajele lor. Franchețea, hotărârea, determinarea celui care este un as pe câmpul de bătălie, Giovanni cel șchiop, capătă unduiri pătrunzătoare prin vocea lui Mihai Constantin, în timp ce firea visătoarea lui Paolo Malatesta, plămada sa potrivită celor frumoase pentru minte și inimă sunt traduse într-o amprentă sonoră emoționantă de Mircea Rusu. Cât despre Cătălina Mustață, rolul Francesca socot că rămâne de referință în palmaersul său radiofonic, și poate nu doar radiofonic. Prin felul atașant în care redă complexitatea trăirii personajului – cu finețe de filigran caracterizat în delicatețea, solicitudinea cu care le înconjoară pe supuse ori pe sora sa, fragilă în spaimele ei născute în claustrarea castelului pe care o detestă, puternică în aerul tare al eliberării de prejudecățile și opreliștile acestuia, dându-i o pildă și un îndemn de bărbăție lui Paolo, semeață în relația cu Gianni, dârză și inflexibilă față cu amenințările lui Malatestino cel crud, ea adună cu bună măsură a dozării umbrele și luminile unei existențe cu multiple și nebănuite meandre, convergente către acea nemurire evocată de Paolo înainte de sfârșitul lor comun: „acolo unde timpul nu va mai avea putere”. În interpretarea mai tânărului Gavril Pătru, Malatestino, poreclit „cel chior”, este un personaj foarte viu, credibil în dușmăniile hrănite de ura dobândită în războaie ca și în gelozia sa maladivă, poate ca un blestem sau o moștenire genetică. Nu cu mai puțină încredere au fost investiți câțiva foarte tineri actori, așa cum sunt Rodica Ionescu, reușind să dea mister tenebros servitoarei-vrăjitoare Smaragdi ori Ioana Calotă întruchipând-o pe firava soră a Francescăi. În alte roluri îi aflăm pe Delia Nartea, Daniela Ioniță, Monica Mihăescu, Liliana Pană, Ion Chelaru, Mircea Constantinescu ș.a. Există în jocul acestor actori, începând cu interpreta rolului titular, o precizie și o naturalețe care țin desigur de acea simplitate esențială a cărei înțelegere o explica regizorul într-unul dintre ultimele (și puținele) interviuri acordate de domnia sa, o fină caracterizare a proceselor sufleteşti, fără emfază şi exagerări, o sondare firească şi naturală spre sursa esenţelor pure ce conferă personajelor şi piesei o grandoare statuară, fără a le îndepărta de înţelegerea omenească demnă de empatia auditoriului.

1835_Ary_Scheffer_-_The_Ghosts_of_Paolo_and_Francesca_Appear_to_Dante_and_Virgil

Ary Scheffer, Fantomele lui Paolo și a Francescăi apărându-le lui Dante și Virgiliu, 1835

Spectacolul este bazat pe traducerea semnată de Silvia Cucu, iar la împlinirea lui și-au adus contribuția profesională remarcabilă redactorul Costin Tuchilă, regizorul de studio Janina Dicu, producătorul Vasile Manta.

Francesca da Rimini de Gabriele d’Annunzio (spectacol în două părți). Traducere de Silvia Cucu. Regia artistică: Cristian Munteanu. În distribuţie: Cătălina Mustaţă, Mircea Rusu, Mihai Constantin, Gavriil Pătru, Răzvan Vasilescu, Ioana Calotă, Delia Nartea, Daniela Ioniţă, Monica Mihăescu, Liliana Pană, Rodica Ionescu, Claudiu Istodor, Mihai Dinvale, Ion Chelaru, Petre Moraru, Costin Enache, Marius Călugăriţa, George Grigore, Andrei Barbu, Aurelian Georgescu, Dan Bobe, Gheorghe Pufulete, Violeta Berbiuc. Redactor: Costin Tuchilă. Muzica originală: Paul Urmuzescu. Regia de studio: Janina Dicu. Regia muzicală şi aranjamente muzicale: George Marcu. Regia tehnică: Vasile Manta. Înregistrare din anul 2005. Datele redifuzării: sâmbătă, 20 și duminică, 21 august 2016, ora 14.00, la Radio România Cultural.

Fragmente din spectacol

Grafică, ilustrații și editare multimedia: Costin Tuchilă.

Vezi și: Program dedicat regizorului Cristian Munteanu la Teatrul Național Radiofonic, articol de Costin Tuchilă

Arhiva Cristian Munteanu

Arhiva rubricii Cronica de teatru radiofonic

Arhiva Teatrul Național Radiofonic

cronica de teatru radiofonic in revista teatrala radio

logo-revista-teatrala-radio3Cronici, reportaje și interviuri de Mariana Ciolan:

Pălăria florentină

„Solitaritate”, un strigăt contemporan

„Blackbird” la UnTeatrumariana ciolan

Teatrul Tineretului în turneu la Bucureşti

„Titanic Vals” deschide anul teatral la „Odeon”

„Construim poduri, trecem graniţe”…

Sincronism european, cronică la spectacolul O poveste ciudată cu un câine la miezul nopţii

Strălucire și sens, cronică la spectacolul Cabaret

Lucian Vărșăndan: „Creșterea trupei Teatrului German din Timișoara este principalul nostru obiectiv”

Annie Muscă: „O lună dedicată unei actrițe inconfundabile”

Spre lumea largă… 

Shakespeare al tuturor

Cei doi Richard…

FITS 2014. Flash – Începutul

FITS 2014. Flash – Orașul pe scenă

FITS 2014. Flash – Omul-spectacol

FITS 2014. Flash. Bursa de spectacole – construind viitorul

Amintiri cu actori, amintiri despre actori: George Constantin

Annie Muscă – biograful și personajele sale

Mircea Cornișteanu: „Robert Wilson vorbește o altă limbă teatrală, pe care nici noi, nici alții nu o cunoaștem”

Eveniment: „Rinocerii” la Teatrul Naţional din Craiova

Saviana Stănescu pe scena Teatrului Odeon – interviu

Festivalul Internaţional de Teatru de la Oradea se deschide cu „Muzicanţii din Bremen”

Orădenii în festival

Premieră la Întâlnirile Internaționale de la Cluj-Napoca

Moartea pentru patrie sau râsu-plânsu… la bloc

Pledoarie pentru teatru

Aniversare Ștefan Mihăilescu-Brăila

Aniversarea a 10 de ani de audiții la Majestic

Bocsárdi László: „Dacă un spectacol de astăzi este și poetic, nu se strică teatrul”, interviu

Aura Corbeanu: „«Clipe de viață», un omagiu adus de artiști importanți din România colegilor lor”, interviu

„Adunarea păsărilor” la Teatrul „Țăndărică”

La Teatrul Excelsior, in focus: tinerii, cronică de teatru

Lucian Vărșăndan: „«Bremen», un spectacol în viziune ludică”, interviu

Constantin Chiriac: „Noi suntem aici pentru dialog”, reportaj

Școlile și academiile de teatru împreună, cronică de festival

Un spectacol-eveniment: „Dialog imaginar cu Anton Pann” de Pușa Roth

Ecouri FITS 2015, cronică de festival

Spectacolul-lectură la Teatrul „Nottara” – interviu cu Mădălina Negrea

Doina Lupu: „Gala Tânărului Actor – HOP 2015, o ediție cu multe noutăți”, interviu

Mircea M. Ionescu: „Există dramaturgie română. Trebuie doar să fie citită”, interviu

Luminița Puiuleț despre „Antisocial” și alte proiecte teatrale ale studenților sibieni

Alexandru Darie: „«The Bach Files», o poveste despre iubire și căutarea de sine”, interviu

Gala Tânărului Actor HOP în primele zile, reportaj

În căutarea actoriei în stare pură…, cronică de teatru

Festivalul de Teatru Scurt 2015, o ediție atipică, cronică de teatru

„Mai tare decât moartea e iubirea”, recital Emil Boroghină la Tel Aviv, interviu

Lucian Vărșăndan despre „Fuchsiada”, interviu

Petru Hadârcă: „Ne propunem să continuăm proiectul de teatru românesc pe ambele maluri ale Prutului”, interviu

„Omul din La Mancha” – celebrare pe scena FITO, interviu cu actorul Daniel Vulcu

Tragos – „un festival al iubirii de teatru”, interviu cu criticul de teatru Doru Mareș

Festivalul Tânăr de la Sibiu, interviu cu Adrian Tibu

Festivalul Internațional de Teatru pentru Publicul Tânăr Iași își onorează titlul de festival european, interviu cu Oltița Cîntec

 

Tudor Lucanu: „Îmi plac poveștile care să mă emoționeze mai întâi pe mine”, interviu

Liviu Timuș: „Teatrul a prins din nou viață, interviu

Festivalul Național de Teatru – în jurul scenei, cronică de teatru

La Teatrul „Nottara”, plăcerea lecturii continuă, cronică de teatru

Trupa Arcadia – două spectacole, două festivaluri, cronică de teatru

„Omul care mânca lumea” la Teatrul de Artă, cronică de teatru

George Albert Costea: „Un gen inedit deocamdată pentru Craiova”, interviu

Claudiu Goga: „«Dansând în noapte» este un spectacol care propune un stil”

Teatrul „Sică Alexandrescu” din Brașov – scenă a dramaturgiei contemporane, cronică de festival

Aplauze pentru Lena… la București, cronică de teatru

Trupa românească permanentă din Oradea a împlinit 60 de ani!, cronică de teatru

Lucian Vărșăndan: „Spectacolul «De fapt e frumos» aduce în prim-plan o realitate specifică oamenilor tineri, dar nu numai lor”, interviu

Alexandru Gherman: Proiecte de film și teatru, interviu

Trupa Osonó încheie anul 2015 cu două reprezentaţii la Sfântu Gheorghe, interviu cu actorul și regizorul Fazakas Misi

În căutarea… anului dispărut, cronică de teatru

Vlad Cristache: „Învăluite în umor, problemele grave capătă o valoare mult mai mare”, interviu

Teatrul „Nottara” deschide anul teatral cu un spectacol de Alexander Hausvater, reportaj

„Să fim atenți cum construim prezentul!”, cronică de teatru

Turneul Teatrului Național din Chișinău la București, cronică de teatru

Matei Vișniec: „Fiecare fapt divers are un fel de etaj metafizic”, interviu

Sânziana Stoican: „Caut locul și oamenii cu care să spunem ceva prin spectacolele noastre”, interviu

Teatrul Național din București – între Centenarul Dada și Anul Shakespeare

În retortele trăirii: „Respiră” la Teatrul „Anton Pann” din Râmnicu Vâlcea, cronică de teatru

Teatru la Arhiepiscopia Râmnicului – interviu cu Doina Migleczi

Lucian Sabados: „Am adus întotdeauna la București spectacolele pe care le consider reprezentative”, interviu

Curajul de a-ţi asuma alteritatea: „Eu, Oblio” la Teatrul „Ţăndărică”, cronică de teatru

În căutarea „Omului aproximativ”, cronică de teatru

Teatrul la Gala Premiilor Radio România Cultural

Debutul în teatru al regizorului Radu Jude, cronică de teatru

Concursul New Drama prinde contur scenic: „Umbre” la Teatrul Excelsior, cronică de teatru

Doru Mareș despre Festivalul Internațional al Recitalurilor Dramatice „Valentin Silvestru”, interviu

Laura Vlad: „Din dorința de schimbare, putem deveni avizi de putere”, interviu

Deschiderea Festivalului Internațional Shakespeare Craiova, 2016, reportaj

Agenda Festivalului Shakespeare (1) 

Agenda Festivalului Shakespeare (2) 

Agenda Festivalului Shakespeare (3) 

Agenda Festivalului Shakespeare (4)

La Teatrul Național din Timișoara – o stagiune sub semnul diversității

Ada Lupu: „Teatrul este cea mai bună formă de a intra repede în hainele timpului”, interviu

Trupa de teatru școlar NIL la 20 de ani de existență, interviu cu Lucian Vărșăndan

„Oameni obișnuiți” deschide seria premierelor de primăvară la Teatrul Național „Radu Stanca” din Sibiu, interviu cu actrița Ofelia Popii

Sub zodie orădeană: Gala UNITER în 2016

Liceenii au dat… relief pasiunii pentru teatru, cronică de festival

Călin Mocanu: „Festivalul «Teatru, stradă și copil» – puncte forte pe harta culturală a Capitalei, interviu

Actorul Bálasz Attila despre Festivalul Euroregional de Teatru Timișoara, interviu

Mc Ranin: „Tema Festivalului «Babel» 2016 este corpul”, interviu

Sfârşit de partidă pentru un strălucit… început, cronică de teatru

Arhiva rubricii Cronică de festival – 6 cronici despre Festivalul Internațional de teatru de La Sibiu, ediția 2016

„Povestea alfabetului”, un dar la începutul vacanței, cronică de teatru radiofonic

Paul Chiribuță: „Festivalul Internațional al Școlilor de Teatru de la Suceava, o mare sărbătoare a teatrului studențesc european”, interviu

O probă de maturitate: „Incendii” de Wajdi Mouawad, la „Bulandra”, cronică de teatru

Gáspárik Attila: „Într-un teatru național, valorile trebuie păstrate, dar regândite”, interviu

Startul festivalurilor autumnale se dă anul acesta la Timişoara

La Teatrul „Tony Bulandra” din Târgoviște, Shakespeare – o continuă aventură spirituală, cronică de teatru

Miklós Bács: „La Gala HOP, aș vrea să văd actori care să-și clarifice poziția de artiști independenți, creativi”, interviu

„Teatrul și frica”, cronică de carte

Cazul „Nottara”: Final fericit pentru un nou început

UnTeatru. Povestea merge mai departe, cronică de festival

costintuchilaCRONICA DE TEATRU RADIOFONICcătălina mustață,cristian munteanu regie,cronica de teatru radiofonic rtr,dante infernul,ev mediu,francesca da rimini gabriele d annunzio,lancelot du lac,mariana ciolan,paolo malatesta,Rodica Ionescu,teatru d annunzio,tristan si isolda
Cronică de teatru radiofonic de MARIANA CIOLAN Spectacolul Francesca da Rimini de Gabriele d’Annunzio a fost înregistrat și difuzat în premieră de Teatrul Național Radiofonic în anul 2005, o premieră pe țară, fiind reluat de atunci de mai multe ori. Acum redifuzarea pe postul Radio România Cultural se înscrie între cele care...