de COSTIN TUCHILĂ

corneille cinna costin tuchila teatrul national radiofonic

Cinna sau Clemenţa lui August de Pierre Corneille este propunerea Teatrului Național Radiofonic sâmbătă, 21 februarie 2015, la ora 14.00, la Radio România Cultural. Spectacolul, în regia lui Leonard Popovici, a fost realizat în 2006, cu ocazia împlinirii a 400 de ani de la nașterea dramaturgului francez (6 iunie 1606, Rouen–1 octombrie 1684, Rouen). Traducerea aparține lui Aurel Covaci. Adaptare radiofonică de Costin Tuchilă. În distribuție: Cristian Iacob, Delia Nartea, Dan Condurache, Mihai Dinvale, Irina Mazanitis, Oana Ștefănescu, Eusebiu Ștefănescu, Nicolae Călugărița, Gheorghe Pufulete. Regia de studio: Janina Dicu. Regia muzicală: George Marcu. Regia tehnică: Mihnea Chelaru. Înregistrare difuzată în premieră absolută în 4 iunie 2006.

Pierre_Corneille Cinna

Pierre Corneille

Trei ani trecuseră de la apariţia Cidului, publicat în martie 1637, până la următoarea piesă a lui Corneille, Horaţiu, jucată în premieră în aprilie 1640, de aceeaşi trupă de la Théâtre du Marais (avanpremiera avusese loc în faţa lui Richelieu), prima dintr-o serie de patru tragedii asemănătoare ca factură. A fost probabil o perioadă de reflecţie după apriga dispută din jurul Cidului dar, dacă din punct de vedere al retoricii tragice aceste piese, Horaţiu, Cinna, Polyeuct, Rodoguna, dovedesc unitate, ele nu ajung totuşi la expresivitatea şi capacitatea emoţională a tragediei cu subiect spaniol. Actul al V-lea din Rodogune este considerat de unii critici drept cel mai bine scris din întregul teatru clasic francez. Autorul avea o preferinţă specială pentru această piesă în care personajul principal este Cleopatra, regina Siriei, fiindcă ea i-ar fi aparţinut „în mai mare măsură decât cele care au precedat-o, prin evoluţiile surprinzătoare, pe care le-am născocit în întregime şi care nu mai fuseseră văzute pe scenă în nici o altă piesă.” În Horaţiu, Corneille aplică integral, pentru prima dată, regulile clasice. Pe fondul conflictului dintre sentiment şi datorie, trăsăturile latine sunt evidenţiate cu claritate: moravuri austere, sobrietate, demnitate civică, respect al tradiţiei, patriotism. Drama psihologică din piesă este însă întrucâtva superioară tragediei politice, dar finalul, în care predomină raţiunea de stat, neconvingător.

_auguste_et_cinna

Louis André Gabriel Bouchet, August și Cinna, 1818

„În pofida diferenţei de subiecte, există o identitate profundă de teme, adică există, după legea însăşi a dialecticii eroului, o aprofundare şi o depăşire a lui Horaţiu prin Cinna, ca şi a Cidului prin Horaţiu.” (Serge Doubrovsky, Corneille et la dialectique du héros, Paris, Gallimard, 1964). Jucată pentru prima dată la Théâtre du Marais, pe la sfârşitul anului 1640 (conform altor surse, 1641), Cinna sau Clemenţa lui August este astăzi puţin cunoscută publicului. În România nu s-a montat decât la Teatrul Naţional Radiofonic, cum menționam mai sus, cu ocazia aniversării a 400 de ani de la naşterea lui Corneille.

În epocă s-a bucurat de mare succes, datorită conjuncturii politice pe care autorul o viza. Piesa, atipică, surprinzătoare, prin deznodământ, pentru o tragedie, era un protest mascat împotriva monarhiei absolute preconizate de Richelieu, personajul Emilia, inspiratoarea complotului împotriva împăratului August, fiind de fapt o transfigurare a personalităţilor care se remarcaseră în timpul revoltei nobililor împotriva lui Richelieu (prinţesa de Condé, doamna de Chevreuse ş.a.). Richelieu ordonase o sporire a impozitelor, obligându-i pe burghezii înstăriţi să plătească şi taxele săracilor din regiunea respectivă. Bogată, Normandia fusese astfel greu lovită, iar revolta populară se soldase cu morţi şi răniţi. Este motivul pentru care Corneille scrie această piesă inspirată din De Clementia de Seneca, pe care Montaigne o comenta în Eseurile sale, şi din Istoria romană a lui Dio Cassius. Doar spiritul de clemenţă,Augustus imparatul romei generozitatea, stăpânirea de sine, susţine Corneille alegând acest subiect roman, pot pune capăt violenţei. Cnaeius Cornelius Cinna era strănepot al lui Pompei şi unul dintre favoriţii lui Octavianus Augustus, împărat al Romei între anii 27 î. Hr. şi 14 d. Hr. Emilia era fiica lui Toranius, tutorele lui August, proscris de acesta în timpul triumviratului, apoi asasinat. Ea devenise, conform uzanţelor, fiica adoptivă a împăratului. Iulia, fiica lui August, la care se face aluzie la un moment dat, fusese exilată pentru imoralitate.

Scrisă, ca şi celelalte piese, în vers alexandrin (dodecasilabi iambici), cu rimă împerecheată, Cinna este oglinda fidelă a filosofiei politice a lui Corneille, având câteva versuri memorabile, precum cel din ultima scenă, rostit de împăratul August, care poate fi interpretat cel puţin în două feluri: definiţie poetică a monarhiei absolute, deci a puterii absolute, combătute de Corneille, dar şi, mai simplu, în sens propriu, ca afirmare a stăpânirii de sine. Versul devenit celebru („Je suis maître de moi…”) se află la începutul tiradei din actul V, scena 3:

„En est-ce assez ô ciel! et le sort, pour me nuire,

A-t-il quelqu’un des miens qu’il veuille encore séduire?

Qu’il joigne à ses efforts le secours des enfers:

Je suis maître de moi comme de l’univers;

Je le suis, je veux l’être. […]”

 

(„O, ceruri! Mi-e de-ajuns în acest groaznic ceas,

E unul dintre-ai mei spre crimă neatras?

De-ar pune soarta chiar infernul tot în mers,

Stăpân pe mine sunt, stăpân pe Univers;

Sunt, vreau să fiu. […]”, traducere de Aurel Covaci).

Fragment din spectacol

Grafică, ilustrații și editare multimedia: Costin Tuchilă.
costin tuchila revista teatrala radio

Costin Tuchilă

logo revista teatrala radioAlte articole de Costin Tuchilă:

V-ar plăcea un stat condus exclusiv de femei?

„Muntele” de D. R. Popescu, la Teatrul Național Radiofonic

„Scene din viaţa lumii mari” de N. V. Gogol

La Vulpea Roșie

Domnișoara Iulia

De la teatru la operă sau câteva curiozităţi

„Șambelan la viezuri” de Pușa Roth, la Teatrul Național Radiofonic

Shakespeare şi Ziua Sfântului Valentin

Colecție de mușatisme

Gina Patrichi în „Livada de vișini”

Semicentenar George Vraca

20 de ani de la plecarea lui George Constantin

„Insomniile lui Gregor” de Nicolae Sirius, în premieră absolută la Teatrul Național Radiofonic

Coca Andronescu sau „tainica minune a râsului”

Sică Alexandrescu – vocația capodoperei

Coca Andronescu în „Câinele grădinarului” de Lope de Vega

Coca Andronescu în sceneta „Un scos din pepeni”

„Roman de Bucureşti” de Pușa Roth, la Teatrul Național Radiofonic

Mihai Popescu în „Egmont” de Goethe

Ștefan Iordache în „Richard al III-lea” de William Shakespeare

Ștefan Iordache în rolul lui Costache Caragiale

Mircea Albulescu în piesa „Ieri după Shakespeare” de Puşa Roth

Evocare Adrian Pintea la Majestic

„Hagi-Tudose”, cel mai vechi spectacol de teatru radiofonic pe bandă magnetică, păstrat în Fonoteca de Aur

„Martori ai istoriei” de Pușa Roth, singurul serial de teatru radiofonic dedicat Revoluției din decembrie 1989

Édouard de Max, „Prințul tuturor celor ce nu trebuie făcute”

Cehov – 155

Medalion Cristian Munteanu 

Moartea lui Ivan Ilici

Pagina Istoria Teatrului Național Radiofonic

logo revista teatrala radioVezi: arhiva Teatrul Național Radiofonic

costintuchilaTEATRUL NAȚIONAL RADIOFONICcidul corneille,cinna ou la clemence d auguste,costin tuchilă,dan condurache in rolul imparatului augustus,delia nartea,Dio Cassius,irina mazanitis,Je suis maître de moi comme de l’univers,mihai dinvale,pierre corneille,premieră absolută la teatrul radiofonic,serge doubrovsky

de COSTIN TUCHILĂ Cinna sau Clemenţa lui August de Pierre Corneille este propunerea Teatrului Național Radiofonic sâmbătă, 21 februarie 2015, la ora 14.00, la Radio România Cultural. Spectacolul, în regia lui Leonard Popovici, a fost realizat în 2006, cu ocazia împlinirii a 400 de ani de la nașterea dramaturgului francez...