Remember, rubrică de ANNIE MUSCĂ

portret monografic stefan mihailescu braila annie musca revista teatrala radio

eterne reveniri in luna lui faurar annie musca portrete mari actori romaniAstăzi ne amintim de actorul Ștefan Mihăilescu-Brăila (3 februarie 1925–19 septembrie 1996).

Iubea dramele pentru profunzimea lor, dar devenise genial în comedie. Urmărea tipologii umane în stradă, iar pe scenă intra în personajul negativ renunțând la sine. Învăța rolul cu o repeziciune debordantă și rubrica remember annie musca revista teatrala radioera extrem de exigent, trudind pentru fiecare personaj în parte. Marii regizori l-au ales să joace în peste 60 de pelicule cinematografice, iar regizorii artistici l-au distribuit în peste 250 de piese de teatru radiofonic. Realizatorii de televiziune au pus ochii pe el de la venirea în București, înrolându-l în revelioanele-maraton ale Televiziunii Române.

stefan-mihailescu-braila remember

Ștefan Mihăilescu-Brăila

Actorul descins din cosmopolita Brăilă…

Ştefan Mihăilescu-Brăila s-a născut la 3 februarie 1925 la Brăila, iar copilăria a fost diferită de a celor fericiți de soartă. Crescut fără tată și privat de dragostea mamei, Ștefan va fi marcat pe viață de lipsa afecțiunii materne. A primit, în schimb, toată grija bunicii Ioana.

Urmează clasele primare în localitatea natală, iar în 1940 termină cursurile Liceului Industrial. Era extrem de talentat. În școala primară recita cel mai bine, iar în liceu își imita profesorii. În 1943 era deja membru al Cercului Cultural din Brăila. Lipsurile traiului îl învățaseră prea harnic poate. Salahor, hamal sau funcționar, Ștefan trecea frecvent și pe la cinema, de unde, se pare, împrumuta personaje pe care apoi îi plăcea să le joace în stradă cu prietenii. Ar fi vrut să ia chiar Drumul Făgăduinței, pe un vas din Portul Brăila, dar se închiseseră granițele.

biografie artistică stefan mihailescu braila annie musca

În 1947 termină Conservatorul de muzică şi artă dramatică „George Cavadia” din Brăila, apoi, din 1949, se angajează la Teatrul de Stat din oraș (Teatrul „Maria Filotti”). Pentru că acolo erau doi Ştefan Mihăilescu, viitorul nostru actor își atașează la nume „Brăila”, după numele de familie al bunicii și așa va rămâne în istoria teatrului și cinematografiei românești. Ștefan Mihăilescu-Brăila s-a format jucând în cadrul mișcărilor de teatru pentru amatori, ca și Gheorghe Dinică sau Vasilica Tastaman. La Ilie bun si vesel, Poveste de dragoste, Burghezul gentilom, Bădăranii, O scrisoare pierdută, Ultima oră sau Nunta lui Krecinski sunt câteva dintre piesele în care a jucat Mihăilescu-Brăila pe scena teatrului brăilean.

Din Brăila la București via Baia Mare

În 1956, Ștefan se transferă la Teatrul din Baia Mare, unde rămâne doar un an. Îmi amintesc foarte bine din poveștile regizorului Dan Puican, cel care debutase chiar în ̓56 la Baia Mare în Tartuffe de Molière, cum îl întâlnise acolo pe Ștefan Mihăilescu-Brăila, alături de alți actori foarte buni trimiși, se pare, disciplinar de prin alte teatre din țară. Dan Puican îmi povestea cu drag și dor despre Ștefan. Îmi spunea că nu mai era altul ca el și că peste ani l-a distribuit în piese de teatru radiofonic. La Baia Mare jucaseră împreună în Take, Ianke și Cadâr. Puican era Ionel, iar Ștefan era Cadâr. Tot în rolul turcului împăciuitor l-a distribuit în Teatrul Radiofonic peste ani fostul său partener de scenă, alături de Marin Moraru, în rolul lui Ianke, și Petre Gheorghiu, în rolul lui Take, susținând și astăzi că Ștefan Mihăilescu-Brăila rămâne cel mai bun Cadâr din Fonoteca de Aur a Radioului românesc.

În urma susținerii unui concurs, actorul ajunge în 1957 la Teatrul Giuleşti din Bucureşti, pe atunci Teatrul Muncitoresc CFR, iar mai târziu, Majestic, ca astăzi să se numească Teatrul Odeon.

braila in freddy cu dorina lazar

În Freddy, cu Dorina Lazăr

La Giulești a lucrat cu mari regizori – Horea Popescu, Lucian Giurchescu, Mihai Dimiu, Dinu Cernescu și Alexa Visarion – în Puntilla și sluga sa Matti sau în Hotel  Zodia Gemenilor și în Baia de Maiakovski. Alături de Dorina Lazăr, Brăila a impresionat sala în autenticul clovn din Freddy de Robert Thomas, iar în compania Marianei Mihuț, în piesa Pădurea împietrită de Robert Emmet Sherwood.

Deși nu a înțeles filozofia lui Brecht și nici pe cea a lui Eugen Ionescu, l-a interpretat genial pe Arturo Ui în Ascensiunea lui Arturo Ui poate fi oprită, și pe Béranger din piesa Regele moare, cu Valeria Gagealov în Regina Maria, și Aura Buzescu în Regina Margareta, dar și cu Eliza Plopeanu și Constantin Rauțchi.

st mihailescu braila regele moare cu valeria gagealov si aura buzescu

Ștefan Mihăilescu-Brăila, Valeria Gagealov, Aura Buzescu în Regele moare

Ultimele sale roluri pe scenă au fost Constantin Cantemir din Descăpățânarea de Al. Sever – în care a evoluat senzațional alături de Ion Pavlescu – și Marin Drușcă din Ordinatorul de Paul Everac.

Familia

La 25 de ani, Ștefan, tipul acela mic de statură, cu mimică extraordinară și cu un nas proeminent, cu mers sprinten și personalitate puternică, se căsătorea cu Georgeta Rahtopol, pe care o cunoscuse în perioada liceului prin intermediul surorii ei, Chira Dragomir, fostă colegă la teatrul de amatori din Brăila. Se îndrăgostise de ea și ce era mai impresionant pentru tânăra de 18 ani – care va deveni actriță la Teatrul de Păpuși – era faptul că viitorul soț nu avea pretenții la zestre. Deși fusese foarte sărac, zestrea pentru el însemna acum doar ființa de care se îndrăgostise. Din iubirea celor doi s-a născut Florin. Împreună erau geniali. Glumeau și răspândeau în jurul lor bună dispoziție, chiar dacă Ștefan era un tip construit parcă din paradoxuri. Erau încântători. Regizoarea Cătălina Buzoianu, născută tot la Brăila, i-a cunoscut foarte bine.

Personaj în sala de cinema

Ștefan Mihăilescu-Brăila a debutat pe ecran în 1958 în filmul Alo? Ați greșit numărul! de Andrei Călărașu, alături de Stela Popescu, Iurie Darie, de Rodica și Ștefan Tapalagă, adunând până la sfârșitul carierei în jur de 60 de producții cinematografice. A urmat Portretul unui necunoscut (1960), sub bagheta aceluiași regizor, după un scenariu al bunului meu prieten, Dan Mihăescu. Din distribuție au făcut parte Geo Barton și Ioana Bulcă, Ștefan Ciubotărașu, Fory Etterle. Actorul a fost ales și pentru filmul biografic Darclée (1961), o capodoperă a lui Mihai Iacob, cu Silvia Popovici și Victor Rebengiuc în rolurile principale.

stefan mihailescu brailacomoara din vadul vechi

În Comoara din Vadul Vechi

Ștefan Mihăilescu-Brăila începe să se remarce odată cu filmul lui Andrei Blaier, A fost prietenul meu (1961), din distribuția căruia au făcut parte Victor Rebengiuc și Ștefan Ciubotărașu, apoi în drama lui Victor Iliu, Comoara din Vadul Vechi (1964), unde îl întruchipează pe chiaburul Prisac alături de Gheorghe Dinică și Ion Caramitru, student pe atunci, iar un an mai târziu va fi arendașul din Răscoala lui Mircea Mureșan.

Cu scenaristul și regizorul Geo Saizescu lucrează la câteva comedii de excepție. În 1972 la Astă seară dansăm în familie, avându-i ca protagoniști pe Sebastian Papaiani și Dem Rădulescu, în Păcală (1974), Eu, tu şi Ovidiu (1977), cu Florin Piersic, Octavian Cotescu, Violeta Andrei și Ileana Stana Ionescu. Cei doi, actor și regizor, au colaborat și la filmul Grăbește-te încet (1981), cu Tamara Buciuceanu, Tania Filip și Stela Popescu, apoi la pelicula Sosesc păsările călătoare (1984), cu Jean Constantin, George Mihăiță și Sebastian Papaiani. Un rol epocal a fost Bachus din Secretul lui Bachus (1984), alături de Gheorghe Dinică și Emil Hossu. Geo Saizescu a făcut cea mai bună alegere.

Ştefan Mihăilescu-Brăila în Secretul lui Bachus, regia: Geo Saizescu  (1984) – fragment

Cu Gheorghe Naghi lucrează la Alarmă în deltă (1975) și la Elixirul tinereții (1975), iar cu Virgil Calotescu la drama Mastodontul (1975), alături de Emil Botta, Toma Caragiu și Dan Nuțu.

Joacă și în musicalul lui Alexandru Bocăneț, Gloria nu cântă (1976), iar doi ani mai târziu, în drama Septembrie de Timotei Ursu, este tatăl eroului principal interpretat de Geo Costiniu, a cărui parteneră era Anda Onessa.

Nici Sergiu Nicolaescu nu îl va ocoli. Îl va distribui în rolul plutonierul Gociman din Atunci i-am condamnat pe toți la moarte (1971), al lui Nea Costache din filmul Un comisar acuză (1974) și în rolul lui Doe, șeful de bandă din Nea Mărin miliardar (1979).

În anii ’80, Haralambie Boroș îl aduce pe actor în Destine romantice (1981), alături de Dem Rădulescu, Tamara Crețulescu și Constantin Diplan.

Tele-Revelioane cu … Brăila

Ștefan Mihăilescu-Brăila a făcut parte din generația actorilor de comedie care au susținut ani de-a rândul emisiunile de divertisment de televiziune începând cu anii ’70, realizate de Titi Acs, Alexandru Bocăneț, Tudor Vornicu, Dan Mihăescu, Grigore Pop și Sergiu Ionescu.

Cine îl poate uita în sceneta Bățul de chibrit, alături de Ștefan Tapalagă și Nicu Constantin, sau în Răbdarea? Dar în Pașaportul, o scenetă extraordinară cu Dem Rădulescu? Ca să nu mai spunem de Ofelia Piloiu, o schiță de Ion Băieșu, în care joacă alături de actrița Coca Enescu; Pescarii de Alexandru Darian cu Dem Rădulescu, Lupușor și Mielu de Petre Bărbulescu și Icre …negre. Actorul este fenomenal și în schița În avion, alături de Paula Rădulescu și Marius Pepino, apoi în Sorcova de H. Salem, cu George Ulmeni și Coca Andronescu, în Hotel Alpin (1990), o schiță semnată de George Mihalache, în care interpretează alături de inegalabila Ileana Stana Ionescu.

Ştefan Mihăilescu-Brăila în Ofelia Piloiu de Ion Băieşu, TVR,  1972

Teatru radiofonic

Este actorul care a jucat în peste 250 de piese de teatru radiofonic. A fost socotit o șansă pentru toți marii regizori artistici din Radio. Nu a lipsit nici din edițiile Undei Vesele.

stefan mihailescu braila

Iată câteva titluri de piese, câțiva regizori și superbe distribuții.

Steaua fără nume de Mihail Sebastian, cu Radu Beligan, Simona Bondoc, Sandu Sticlaru, Nucu Păunescu, Marcel Anghelescu; Tanase Scatiu de Duiliu Zamfirescu, cu Adela Mărculescu, ambele piese în regia lui Mihai Zirra; Baltagul de M. Sadoveanu, regizat de Constantin Moruzan, cu Emanoil Petruţ, Nicky Atanasiu, Sandu Sticlaru, Ion Manu, Alexandru Giugaru, George Calboreanu și Ştefan Ciubotăraşu. Furtuna de Yu Cao, în regia lui Cristian Munteanu, alături de George Constantin, Silvia Popovici, Irina Răchiţeanu Șirianu, Dana Dogaru, Alexandru Repan, Emil Hossu și Florian Pittiș; Vizita bătrânei doamne de Friedrich Dürrenmatt, sub bagheta lui Dan Puican, cu Irina Răchițeanu Șirianu, Toma Caragiu și Ștefan Radof; Candid de Voltaire, în regia Elenei Negreanu, cu Radu Beligan, Carmen Stănescu, Liliana Tomescu, Mircea Şeptilici, Damian Crâşmaru, cu Gheorghe Dinică și Dem Rădulescu; Aceşti nebuni făţarnici de Teodor Mazilu, în regia lui Corneliu Dalu, cu Leopoldina Bălănuță, George Constantin și Mitică Popescu; Casa inimilor sfărâmate, o adaptare semnată de Eugenia Țundrea după G. B. Shaw, cu Clody Bertola, Mircea Şeptilici, Gina Patrichi, Valeria Seciu, Alexandru Repan și Victoria Mierlescu; sau Cosma lui Panait Istrati, alături de Ion Marinescu, Florian Pittiş, Mihai Mereuţă și George Oprina; Nicolai Psihici din La un pas de moarte, dramatizare după nuvela lui Ilf şi Petrov, cu Marin Moraru, Florin Vasiliu, Dem Rădulescu, Toma Caragiu, Dumitru Furdui; sau în comedia Două loturi după I. L. Caragiale, cu Marin Moraru, Ileana Stana Ionescu, Dem Rădulescu, Mihai Fotino, și Candid Stoica, toate trei în regia lui Dan Puican; Cupletele de la… Union, cu Marin Moraru, Marius Pepino, Toma Caragiu, Dem Rădulescu și Tamara Buciuceanu, în regia lui Mihai Pascal; Doamna Bovary de Gustave Flaubert, cu Valeria Seciu, George Constantin, Ovidiu Iuliu Moldovan și Emil Hossu, în regia lui Titel Constantinescu.

Ştefan Mihăilescu-Brăila în La un pas de moarte, dramatizare după nuvela lui Ilf şi Petrov, regia: Mihai Pascal, 1966

1996. Septembrie fără geniul lui Brăila…

Poate doar atunci, în ziua de 19 septembrie a anului 1996, am avut senzația că ne fuge pământul de sub picioare, crezând că nu-l vom mai întâlni niciodată pe genialul artist Ștefan Mihăilescu-Brăila. Dar el a plecat singur, făcându-se cenușă. Nimic nu a luat cu el…

Măreția lui interpretativă a rămas aici, în memoria iubitorilor de teatru și în memoria peliculei, salvându-l definitiv de la uitare. Actorul se înveșnicește prin harul său și prin magia unor regizori-artiști. Iată de ce și astăzi, și mâine, și peste ani și ani, el va fi mereu aici lângă noi. Doar să avem urechi de-auzit și ochi de văzut. De vor dispărea și-aceste simțuri, vom apela la spirit…

Pentru că, de 18 ani încoace, spiritul marelui actor se întoarce an de an pe scenă, într-o zi specială : 3 februarie…

Ştefan Mihăilescu-Brăila în Napoli, oraşul milionarilor de Eduardo de Filippo, regia: Getta Vlad, 1959

Grafică și ilustrații: Costin Tuchilă. Editare multimedia: Maria Andronache.

***

Lupușor și Mielu de Petre Bărbulescu, 1975

Răbdare de Vasile Timuș, 1985

În avion, 1978

Pașaportul

La rubrica Remember de Annie Muscă: Ovidiu Iuliu Moldovan

Rodica TapalagăAnnie-musca monografii actori romani

Cornel Coman

Grigore Vasiliu Birlic

Silviu Stănculescu

Emil Hossu

Marian Hudac

Lucia Mureșan

Ștefan Iordache

 

costintuchilaREMEMBERactori romani de comedie,annie muscă,balamuc,biografie stefan mihailescu braila,brăila,dem rădulescu,la un pas de moarte,mihai pascal,remember anie muscă rtr,revista teatrală radio evocări mari actori,satira comunismului ilf și petrov,secretul lui bachus,stefan mihailescu braila,teatrul giulești,teatrul odeon,urss,uzina electrică
Remember, rubrică de ANNIE MUSCĂ Astăzi ne amintim de actorul Ștefan Mihăilescu-Brăila (3 februarie 1925–19 septembrie 1996). Iubea dramele pentru profunzimea lor, dar devenise genial în comedie. Urmărea tipologii umane în stradă, iar pe scenă intra în personajul negativ renunțând la sine. Învăța rolul cu o repeziciune debordantă și era extrem...