Remember, rubrică de ANNIE MUSCĂ

annie musca stefan tapalaga portret remember

eterne reveniri in luna lui april annie musca portrete actori romani remember rtrAstăzi, 4 aprilie 2014, ne amintim de actorul Ştefan Tapalagă (4 aprilie 1933–21 mai 1994).

Ținută impecabilă, zâmbet cald și discret, eleganță, același aer nevinovat pe scenă, la cinema și pe micul ecran. Un alt fel de actor și de om ce răspândea în jur seninătate. Un artist care n-ar fi îndrăznit vreodată sărubrica remember annie musca revista teatrala radio supere pe cineva. Generos cu semenii și cu un simț al profesiei bine conturat, Ștefan Tapalagă a rămas nu doar în memoria colegilor de scenă, ci în memoria colectivă a celor care au iubit teatrul, cinematograful și, mai tânăra inovație a anilor ’50, televiziunea.

stefan tapalaga de annie musca

Ştefan Tapalagă

Repere biografice

Ștefan se naște la Dorohoi, în familia unui funcționar de bancă, pe Strada Gloria, aceeași stradă cu nume predestinat, de unde va ajunge la București și sora sa, viitoarea actriță Rodica Tapalagă, dar și Octavian Cotescu, regretatul actor. Era o zi de 4 aprilie a anului 1933, cu 6 ani înainte de venirea pe lume a surorii sale, alături de care va juca, ce-i drept, poate prea puțin. Cei doi frați au trăit deopotrivă bucuria debutului, în anii studenției, pe marile ecrane, în comedia romantică semnată de Andrei Călărașu, intitulată Alo? Ați greșit numărul! Cu Rodica, cea care terminase institutul cu doi ani înaintea lui, se va întâlni de câteva ori și pe micul ecran în emisiuni muzicale și de divertisment.

rodica si stefan tapalaga coperta revistei Teatrul nr. 11 noiembrie 1973

Rodica și Ștefan Tapalagă pe coperta revistei „Teatrul”, nr. 11, noiembrie 1973

În orașul moldovenesc, Ștefan urmează școala primară și liceul, ajungând apoi în Capitală ca sportiv profesionist în echipa de floretă a Clubului Steaua.

Către lumea teatrului se îndreaptă mai târziu, spre vârsta de 25 de ani, dovedindu-și talentul încă din studenție. Urmează cursurile Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică „I. L. Caragiale” din Bucureşti, făcând parte din Promoția ’61, alături de alți studenți din cele patru clase de actorie. Printre ei, nume remarcabile mai târziu: Traian Stănescu, Candid Stoica, Dorina Lazăr, Ioana Măgură Bernard, Ion Arcudeanu, Jorj Voicu şi Marian Hudac, Melania Ursu sau Mitică Popescu și Alexandru Lazăr…

Campion la scrimă

În luna ianuarie 2014 scriam despre actorul Silviu Stănculescu și despre pasiunea lui pentru sport. Era momentul în care îmi aminteam că în lumea actorilor apăruse la sfârșitul anilor ’50 Ștefan Tapalagă, un sportiv profesionist în echipa de floretă a Clubului Steaua, fost campion național la scrimă, apoi campion olimpic. O curiozitate poate în viața unui artist de a urma un sport atât de elevat la nivel de performanță. Împreună cu pionierii scrimei, Sorin Poenaru și Iosif Zilahy, Ștefan Tapalagă participa în 1954 pentru prima dată la Concursul internațional de floretă.

În scurt timp devenea student la teatru după ce se întorcea de la Paris, unde studiase pantomima cu profesorul Jacques Lecoq, cel care în 1956 fonda în capitala Franței l’École internationale de théâtre et de mime.

Alură sportivă, suplețe, flexibilitate, respect pentru „partener” și „adversar”, toate aceste calități le căpătase, se pare, în sportul de elită pe care îl practicase înainte de a deveni actor; iar acum, iată, le lăsa să transpară dincolo de scenă sau de ecran.

„Cursul predat de profesorul francez Lecoq (în privința căruia ar fi poate nimerit să menționez că a lucrat câțiva ani la Piccolo Teatro din Milano și a pregătit cu regretatul Moretti celebrul Arlechin) îl ajută pe actor atât în studiul asupra rolului, cât și în afara scenei spre desăvârșirea sa ca artist.” (Ștefan Tapalagă, Lecțiile lui Lecoq, în revista „Teatrul”, nr. 12/1964, p. 91).

Pe scenă

După absolvirea Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică la clasa profesorului Ion Finteșteanu, asistent Sanda Manu, Ștefan Tapalagă își începe jocul actoricesc pe scena Teatrului „Al. Davila” din Pitești și a Teatrului de Comedie din Capitală, recent înființat în toamna anului 1960 de către maestrul Radu Beligan. Aici va juca alături de nume de rezonanță ale scenei românești: Radu Beligan, Ştefan Ciubotăraşu și Ion Lucian, Mircea Şeptilici, Amza Pellea, Dem Savu și Marin Moraru, Sanda Toma, Iarina Demian și Stela Popescu, Vasilica Tastaman și Melania Cîrje, Dem Rădulescu, Gheorghe Dinică, Valentin Plătăreanu…

Mircea Septilici, Stefan Tapalaga Cornel Vulpe Dem Savu in Presul de Ion Baiesu in regia Ion Cojar 1972 istoria teatrului romanesc

Mircea Șeptilici, Ștefan Tapalagă, Cornel Vulpe, Dem Savu în Preșul de Ion Băieșu, regia: Ion Cojar, 1972

Primele apariţii scenice l-au făcut remarcat în lumea spectatorilor și a criticilor de teatru ca fiind un actor dotat cu reale calităţi de comedian, dar și cu particularități specifice unui talent dramatic. De-a lungul carierei a întruchipat un număr impresionant de personaje, în spectacole de succes jucate la Teatrul de Comedie sub bagheta marilor regizori. Pasionații de teatru l-au urmărit în Casa inimilor sfărâmate (1963) de G. B. Shaw, în regia lui Radu Penciulescu, alături de Sanda Toma și Gheorghe Dinică, apoi în celebrul spectacol Rinocerii (1964) de Eugène Ionescu, în regia lui Lucian Giurchescu, avându-i parteneri de scenă pe Radu Beligan, Ion Lucian și Marin Moraru. Au urmat Troilus şi Cressida (1965) de W. Shakespeare, în regia lui David Esrig, alături de Iurie Darie, Amza Pellea, Dumitru Rucăreanu și Dumitru Chesa, apoi Nic Nic (1968), o piesă de Anca Bursan şi Gheorghe Panco, în regia lui Moni Ghelerter, spectacol în care Ștefan Tapalagă a urcat pe scenă alături de Amza Pellea.

stefan tapalaga gheorghe Crasmaru iarina demian Zapacitul de Moliere Regia Ion Lucian 1976

 Gheorghe Crâșmaru, Iarina Demian, Ștefan Tapalagă în Zăpăcitul de Molière, regia: Ion Lucian, 1976

Cu Iarina Demian, Mircea Șeptilici, Cornel Vulpe și Dem Savu, juca în 1972 în Preșul lui Ion Băieșu, sub bagheta regizorală a lui Ion Cojar, iar cu Gheorghe Crîșmaru în Zăpăcitul de Molière, în 1976, în regia lui Ion Lucian. Iarina Demian îi fusese parteneră de scenă în foarte multe spectacole, printre care Cher Antoine (1970) de Jean Anouilh, în regia lui Lucian Giurchescu; Arca bunei speranţe (1970) de I. D. Sârbu, în regia lui Mihai Berechet, cu Amza Pellea în rolul lui Noe, sau Musafirul care n-a sunat la ușă (1975) de Joaquin Calvo-Sotelo, în regia Nicoletei Toia.

teatru romanesc sec XX musafirul care n-a sunat la usa de Joaquin Calvo-Sotelo regia nicoleta toia stefan tapalaga iarina demian si valentin platareanu

Musafirul care n-a sunat la ușă de Joaquin Calvo-Sotelo, regia: Nicoleta Toia. Ștefan Tapalagă, Iarina Demian, Valentin Plătăreanu

Actorul care iubise enorm Teatrul de Comedie a fost văzut jucând și în alte piese importante din dramaturgia românească și universală: Fata Morgana de Dumitru Solomon, în regia lui Mihai Dimiu, urmată de Ploșnița lui Maiakovski, sau de Buffalo Bill şi indienii de Kopit.

Actorul, născut la Dorohoi, care jucase și Cehov, și Dürrenmatt, și Machiavelli, a trăit bucuria turneelor și a premiilor obținute în anii ’60 de trupa Teatrului de Comedie. La Paris, în 1964, cu spectacolele Rinocerii de Eugène Ionesco, apoi cu Troilus şi Cresida de William Shakespeare…

Iubirea pentru Sanda Manu

Ștefan Tapalagă a fost căsătorit cu Sanda Manu, regizor de teatru și profesor, care absolvise Facultatea de Regie din cadrul IATC în 1956 și se dedicase lucrului cu studenții, fiind preparator la clasa profesorului Ion Finteșteanu. Pe Sanda, fiica marelui actor Ion Manu, o cunoaște prin 1957, dar aceasta nu prea avea ochi pentru studentul ceva mai matur decât ceilalți, care părea prea plin de el, la prima vedere. După 2-3 ani însă, Sanda Manu descoperă delicatețea și caracterul profund al lui Ștefan și împreună vor avea o fiică, Irina.

Regizoarea își mărturisea într-un interviu regretul de a nu fi fost mai mult timp împreuna în lumea teatrului dintr-o prejudecată de a nu se crede că se susțin unul pe altul. Răsfoind istoria Teatrului „C. I. Nottara”, observăm că Ștefan Tapalagă a jucat în regia soției sale, în musicalul Au fost odată… două orfeline (1966) de Eugen Mirea și Henri Mălineanu, după piesa Cele două orfeline de Adolphe Philippe d’Ennery şi Eugène Cormon. Ștefan juca rolul lui Pierre în alternanță cu Ion Siminie, alături de Ștefan Iordache, în rolul lui Roger, apoi Liliana Tomescu, Melania Cîrje, Rodica Sanda Țuțuianu și alții. A urmat piesa Frumoasa duminică de septembrie de Ugo Betti, în octombrie 1968, tot pe scenă la Nottara, la care au colaborat, el ca actor și ea ca regizor, în care Ștefan îl juca pe Carlo Lusta. În 1970, alături de Iurie Darie, Eugen Racoți și Candid Stoica, Tapalagă joacă în Alcor și Mona, un musical după Steaua fără nume a lui Mihail Sebastian, tot în regia soției sale, Sandei Manu.

stefan tapalaga roluri in filme alo ati gresit numarul 1958

În filmul Alo? Ați greșit numărul!, regia: Andrei Călărașu, 1958

La cinematograf, pe generic…

Ștefan Tapalagă apărea prima oară pe marele ecran în 1958, în rolul studentului Hurjui din filmul lui Andrei Călărașu, Alo? Ați greșit numărul!, cu o distribuție încântătoare: Rodica Tapalagă, Stela Popescu, Iurie Darie, Ștefan Mihăilescu-Brăila.

După doi ani, actorul cu veleități de comedian apărea în pelicula Nu vreau să mă-nsor de Manole Marcus, alături de Irina Petrescu, Liliana Tomescu și Coca Andronescu, de Vasile Tomazian și Chris Avram.

filme romanesti nu vreau sa ma insor manole marcus 1960 annie musca

Anii ’60 îi vor aduce actorului noi colaborări, unele dintre ele, inevitabile filme de propagandă. În drama Casa neterminată (1964) de Andrei Blaier este partener cu Valeria Seciu și Alexandru Repan, în Castelanii (1964) de Gheorghe Turcu joacă alături de Marcel Anghelescu, Radu Beligan și Colea Răutu, iar în Cerul începe la etajul III (1967) de Francisc Munteanu, împreună cu Silviu Stănculescu și Emil Hossu.

Musicalul Împuşcături pe portativ (1967) de Cezar Grigoriu, în interpretarea Margaretei Pâslaru și a lui Cornel Fugaru, cu o coloana sonoră semnată de George Grigoriu, este un film care merită revăzut după aproape 50 de ani, mai ales pentru spectacolul creat de balet sub ochiul atent al operatorului Alexandru Întorsureanu. O comedie savuroasă, nemaiîntâlnită astăzi în peisajul cinematografic românesc, rămâne cea a lui Aurel Miheleș, Vin cicliştii (1968), în care Ștefan Tapalagă deține rolul principal, un membru al echipei de cicliști cu idei noi, pe nume Virgil, iar distribuția este fantastică: Dem Rădulescu, Stela Popescu, Puiu Călinescu, Carmen Galin, Anna Széles, Mircea Albulescu, Vasilica Tastaman, Ştefan Bănică Senior, Alexandru Giugaru, Theodor Danetti, Nicu Constantin, Vasile Tomazian.

Ștefan Tapalagă în filmul Vin cicliștii, regia: Aurel Miheleș, 1968 – filmul integral

Anii ’70-’80 îi vor aduce actorului și colaborări cu regizorul Mircea Drăgan pentru filmul biografic Aurel Vlaicu (1977) și pentru două comedii prețioase în cinematografia românească, Coana Chiriţa (1986) și Chiriţa la Iaşi (1987); cu regizorul Gheorghe Naghi pentru filmul fantastic Elixirul tinereţii (1975), ai cărui protagoniști sunt Florin Piersic și Stela Popescu, apoi cu Francisc Munteanu pentru filmul de aventuri Roşcovanul (1976), în care primește rolul comisarului Chiriac. Un film al anului 1975 rămâne și Cercul magic, o producție cu accente polițiste semnată de David Reu, care îi reunește pe platourile de filmare pe Olga Delia Mateescu, Octavian Cotescu și Ovidiu Iuliu Moldovan.

Regizorul Gheorghe Vitanidis l-a ales pe Ștefan Tapalagă pentru Muşchetarul român (1975), un gen de capă și spadă în filmografia românească, în jocul unor actori excepționali – Iurie Darie, Ilarion Ciobanu, Alexandru Repan, Ioana Bulcă, Ion Besoiu, Victor Rebengiuc, Ion Dichiseanu, Constantin Rauțchi, Marcel Anghelescu – apoi într-un serial de televiziune, intitulat Războiul Independenţei (1977). În 1981, Ștefan Tapalagă este distribuit de Alecu Croitoru în Am o idee, împreună cu inegalabilii Jean Constantin și Dem Rădulescu. Atac în bibliotecă a fost ultimul său film, o peliculă polițistă a anului 1992, în regia lui Mircea Drăgan, după un scenariu de George Arion.

actori romani de teatru si film stefan tapalaga

Memoria micului ecran

Invitat deseori de regizorii și realizatorii de televiziune, Ștefan Tapalagă interpretează roluri comice în emisiuni de divertisment difuzate în după-amiezi de duminică sau în revelioanele maraton care se derulau cândva la unica televiziune din România. Cine nu și-l amintește pe actor în sceneta lui Lucian Belcea, Bățul de chibrit (1970), alături de fenomenalul Ștefan Mihăilescu-Brăila, sau în Ra-Ta-Ta Birocrație (1974), un moment muzical filmat cu Vasilica Tastaman și Dumitru Rucăreanu, după un scenariu semnat de Octavian Sava și Titi Acs?

Vasilica Tastaman, Ștefan Tapalagă și Dumitru Rucăreanu în Ra-Ta-Ta Birocrație, TVR, 1974

Marina Voica și Ștefan Tapalagă în sceneta Scrie încă o dată, emisiunea „Dialoguri muzicale”, TVR, 1974

Tot în anii de glorie ai Televiziunii Române, actorul ne încântă prin eleganța interpretării și a vestimentației, împreună cu Marina Voica, în sceneta Scrie încă o dată, realizată de Alexandru Bocăneț și Ovidiu Dumitru, apoi cântând și dansând alături de sora sa, Rodica Tapalagă, în Castaniete Tango și în Eu nu claxonez, ambele momente în regia lui Alexandru Bocăneț, după o coregrafie semnată de Cornel Patrichi.

Rodica Tapalagă și Ștefan Tapalagă în Castaniete Tango, emsiunea „Gala lunilor”, TVR, 1973

În regia lui Sergiu Nicolaescu, pe un scenariu al „tripletei tv” – Dan Mihăescu, Octavian Sava și Grigore Pop – actorul nostru stârnește buna dispoziție împreună cu Amza Pellea, Draga Olteanu-Matei și Dem Rădulescu în Răvașul misterios.

Un alt gen de colaborare a actorului cu televiziunea a fost cel legat de redacția de Teatru TV. Iată câteva piese adaptate pentru televiziune: Actorul din Hamlet, în regia lui Matei Alexandru, Castiliana de Lope de Vega, în regia lui Cornel Popa, alături de Rodica Popescu Bitănescu, Anda Caropol și Rodica Mandache; Căsătorie cu de-a sila de Molière, în regia lui Radu Miron, cu Ştefan Mihăilescu-Brăila, Dem Rădulescu, Dorina Lazăr, Mihai Fotino, Florian Pittiş, Marius Pepino; Centrul înaintaş a murit în zori, în regia lui Constantin Dicu, avându-i în distribuție și pe: Margareta Pogonat, Camelia Zorlescu, Mircea Albulescu, Cornel Coman, Adrian Pintea, și Cornel Vulpe; Richard al III-lea de W. Shakespeare, în regia lui Ion Barna, cu Ion Marinescu, Gheorghe Cozorici, Constantin Rauţchi, Olga Tudorache, Emanoil Petruţ, George Oancea, Gheorghe Dinică, Anda Caropol; Doctor fără voie (1975) de Molière, un spectacol cu public transmis din Sala Doina a Ansamblului Armatei, cu Amza Pellea, Ion Lucian, Ileana Stana-Ionescu, Tamara Buciuceanu-Botez, Valentin Plătăreanu, Marian Hudac, Matei Alexandru, Mihai Fotino, Anca Pandrea și Mihai Mălaimare.

Colaborarea cu Radioul

stefan tapalaga revista teatrul nr 9 1970Vocea lui Ştefan Tapalagă a fost mai puțin prezentă în Radio, dar în Fonoteca de aur s-au păstrat câteva piese de teatru în care a fost distribuit actorul.

Prima înregistrare radiofonică avându-l pe Ștefan Tapalagă în distribuție a fost o operetă pentru copii, sub bagheta regizorului Mihai Pascal, intitulată Floarea albastră (1964) de Eduard Jurist și Ion Mustață, pe muzica lui Aurel Giroveanu. Ceilalți protagoniști și vocile lor: Cornel Vulpe, Silviu Gurău, Valentin Plătăreanu, Paul Sava, Arcadie Donos, George Groner, Constanța Câmpeanu, Silvia Chicoș, Alexandrina Halic, Gelu Colceag și Vasile Manta.

În 1969, vocea actorului este înregistrată în Spaniolii în Danemarca de Prosper Mérimée, o comedie muzicală pusă în undă de Grigore Gonța pe un fond muzical asigurat de celebra Orchestră a Radioteleviziunii dirijată de Sile Dinicu. Din distribuție: Gheorghe Dinică, în rolul lui Don Juan, Stela Popescu, Olga Tudorache, Jean Lorin Florescu, Mihai Pălădescu, Marin Moraru și Dem Rădulescu.

Un an mai târziu a urmat Fericirea la purtător de I. D. Șerban, în regia lui Titel Constantinescu, o piesă de teatru scurt în care joacă alături de sora sa, Rodica Tapalagă, de Gina Trandafirescu și de Sorin Gheorghiu. Cu Mihai Mereuţă și Adrian Georgescu, cu Rodica Sanda Țuțuianu și Sorin Gabor, a jucat în Ultimul act al piesei „Dama cu Camelii” (1971) de Alessandro de Stefani, sub bagheta aceluiași regizor. Traducerea şi adaptarea radiofonică au fost semnate de Dorin Dron, iar regia de studio de Constantin Botez. Regia muzicală de Nicolae Neagoe, iar regia tehnică de ing. Tatiana Andreicic.

Tot o înregistrare radiofonică a anului 1971 a fost și comedia dramatică Bujoreștii de Caton Theodorian, dramatizare de Virgil Brădățeanu, în regia lui Mihai Pascal, în care ascultăm vocea lui Ștefan Tapalagă alături de cea a lui Emil Liptac, a lui Corado Negreanu și a Dorinei Lazar, a Victoriei Mierlescu, a lui Marin Moraru și a lui Mihai Herescu.

20 de ani fără actorul Ștefan Tapalagă

A plecat discret dintre noi în 1994, pe 21 mai, zi mare în calendar. Două decenii de atunci, transformate parcă în două clipe.

Să ni-l amintim pe Ștefan Tapalagă acum, în debut de April, apoi cu același respect și gând curat în zi Florar, așa cum era el odinioară, zâmbitor.

La începuturile sale actoricești, cel care studiase pantomima cu maestrul Lecoq la Paris scria în paginile Revistei Teatru câteva reflecții privitoare la esențialul din mișcarea și mimica jocului actorului:

„Orice ar putea accepta un actor despre sine (de fapt nu chiar orice), dar că nu știe să se miște pe scenă, nu. Ai fi înclinat să crezi că nimic nu poate fi mai ușor decât să parcurgi – după întinderea rolului – centimetri sau kilometri de spațiu scenic, urmărind mizanscena. Și totuși, e vorba de o mișcare profund dramatică, integrată în necesitatea piesei spectacolului modern, o mișcare presupunând o maximă expresivitate și funcționalitate a gestului, dobândite cu economie de mijloace, și, mai ales, cu o totală aderare a lor la replică și situație.” (Ștefan Tapalagă, Lecțiile lui Lecoq, în revista „Teatrul”, nr. 12/1964, p. 89).

Ștefan Tapalagă în Ultimul act al piesei „Dama cu camelii” de Alessandro de Stefani, regia: Titel Constantinescu. Data difuzării în premieră: 17 octombrie 1971 – fragment

Grafică și ilustrații de Costin Tuchilă. Editare multimedia: Maria Andronache.

rubrica remember annie musca revista teatrala radioLa rubrica Remember de Annie Muscă mai puteți citi:

 Ovidiu Iuliu Moldovan

Rodica TapalagăAnnie-musca monografii actori romani

Cornel Coman

Grigore Vasiliu Birlic

Silviu Stănculescu

Emil Hossu

Marian Hudac

Lucia Mureșan

Ștefan Iordache

Ștefan Mihăilescu-Brăila

Emanoil Petruț

Octavian Cotescu

Marcel Anghelescu

Gina Patrichi

 

costintuchilaREMEMBERactori fosti sportivi de performanță,actori români de altădată,alessandro de stefani,annie muscă,annie muscă biografii,annie muscă portret monografie,dama cu camelii,dorohoi,emil hossu,eterne reveniri in luna lui april,filme romanesti,filmul vin cicliștii,ion lucian,lecțiile lui lecoq,manole marcus,mari actori de comedie,mihai mereuță,portrete actori annie muscă,preșul de ion baiesu,rinocerii,rodica tapalagă,ștefan tapalagă,ștefan tapalagă annie muscă,stefan tapalaga roluri in filme,ștefan tapalagă roluri in teatru si film,teatrul de comedie,ultimul act al piesei dama cu camelii
Remember, rubrică de ANNIE MUSCĂ Astăzi, 4 aprilie 2014, ne amintim de actorul Ştefan Tapalagă (4 aprilie 1933–21 mai 1994). Ținută impecabilă, zâmbet cald și discret, eleganță, același aer nevinovat pe scenă, la cinema și pe micul ecran. Un alt fel de actor și de om ce răspândea în jur seninătate....