Cronica rolului, rubrică de ION PARHON

cronica rolului alina berzunțeanu

cronica-rolului-de-ion-parhon-rubrica-revista-teatrala-radioDeşi reprezentaţia luase sfârşit, publicul refuza să părăsească sala şi aplauda frenetic pe cei trei interpreţi ai acelui spectacol reductiv, dar semnificativ cu ”Hamlet”. Mă aflam în studioul Teatrului Naţional ”Marin Sorescu” din Craiova la una dintre cele mai emoţionante participări ale trupelor româneşti în megafestivalul internaţional dedicat lui William Shakespeare. Alături de valoroşii ei parteneri, Richard Bovnoczki, în rolul titular, şi de Peter Kerek, interpret şi regizor, spectacolul adus în festival de Unteatru ne-a oferit şi întâlnirea cu Alina Berzunţeanu într-o creaţie de rară tensiune intelectuală şi emoţională, pe măsura marelui ei talent şi a unei apreciate conduite profesionale.

Alina Berzunțeanu

Alina Berzunțeanu

Absolventă UNATC, la clasa prof. Gelu Colceag, pentru o vreme actriţă la Teatrul ”Bulandra”, iar din 2014, în trupa de la Odeon, interpreta are o bogată carte de vizită profesională ce cuprinde evoluţii remarcabile atât pe scenă, cât şi pe marele ecran. S-a făcut cunoscută în teatru sub prestigioasa îndrumare a unor regizori ca Alexandru Dabija (”Contra democraţiei”, ”CFR”, ”Fugarii”), Andrei Şerban (”Soldatul de ciocolată”), Cătălina Buzoianu (”Levantul”, ”Turandot”), Liviu Ciulei (”Hamlet”), Vlad Massaci (”Trandafirii roşii”), Gianina Cărbunariu (”De vânzare”), Andrei şi Andreea Grosu (”Pescăruşul”), Vladimir Anton (”Când timpul nu se mişcă”), Peter Kerek (”Hamlet”, ”Linişte. Sărut. Acţiune”, ”9 grade la Paris”, ”La ţară”) ş.a., iar în cinematografie, pe lângă numeroase producţii de scurt metraj, îşi leagă numele de filme reprezentative pentru performanţele de certă notorietate ale cineaştilor tineri, precum Cristian Mungiu (”După dealuri”, ”Occident”), Cristi Puiu (”Moartea domnului Lăzărescu”), Nae Caranfil (”6,9 pe scara Richter”), Tudor Giurgiu (”Despre oameni şi melci”) ş.a.

Alina Berzunteanu, Richard Bovnoczki, Peter Kerek în ”Hamlet”

Alina Berzunțeanu, Richard Bovnoczki, Peter Kerek în ”Hamlet”

Spectacolul cu Hamlet”, foarte bine primit în Bucureşti, la Unteatru, dar şi pe scena festivalului shakespearian, i-a prilejuit întâlnirea fără precedent cu trei roluri (Gertrude, Regina din piesă şi Ofelia), la care s-au adăugat şi replici consonante cu trăirile protagonistului. Este expresia unui demers regizoral ce defineşte şi el atât individualitatea, cât şi altitudinea spectacolului care şi-a binemeritat selecţia în acest festival cu o largă preţuire internaţională. Iar Alina Berzunţeanu a împlinit în chip admirabil solicitările complexe şi exigenţele impuse de întruparea alternativă a unor personaje celebre, conferind evoluţiei sale atributele densităţii dramatice, ale varietăţii şi profunzimii expresiei scenice şi ale calităţii actului creator. Pe fundalul unei sangvinităţi ieşite din comun şi al paroxismului ce caracterizează trăirile Ofeliei, al ”ambiguităţii” ce se insinuează în relaţia dintre regină şi soţul ei, regele uzurpator, pe de-o parte, şi dintre regină şi Hamlet, fiul ei, pe de altă parte, sau al devoalării vulnerabilităţii şi infidelităţii în cazul reginei din piesa ”Cursa de şoareci”, Alina Berzunţeanu parcurge un drum, ce zic, o călătorie pasionantă în adâncurile firii, edificatoare pentru inegalabila artă a dramaturgului şi pentru multiplele semnificaţii ale operei sale, dar mărturisitoare totodată pentru inteligenţa scenică a interpretei, pentru sensibilitatea, temperamentul vulcanic şi generosul ei instinct actoricesc.

Alina Berzunțeanu în ”Hamlet”

Alina Berzunțeanu în ”Hamlet”

Câteva scene antologice, cum sunt aceea dintre Ofelia şi Hamlet, încheiată cu reacţia surprinzător de dură a prinţului faţă de sentimentele sale înălţătoare, apoi devastatorul dialog dintre Gertrude şi Hamlet, precedând uciderea lui Polonius, şi, în fine, alienarea şi sinuciderea Ofeliei sunt sinonime cu clipe memorabile de teatru, încărcate de electrizantă tensiune dramatică, capabile de a dezvălui trăsături ştiute şi neştiute  ale personajelor ei şi, nu mai puţin important, date noi cu privire la personalitatea actriţei, raportată aici la atitudinea sa faţă de aceste identităţi feminine şi de relaţiile cu celelalte personaje. Împletirea dintre senzualitatea fierbinte şi o uimitoare vigoare a izbucnirilor furtunoase, excepţionala expresivitate a dezvăluirii sinelui în scenele fără cuvinte, când mimica este edificatoare pentru seismele sale lăuntrice şi pentru sentimentele adresate interlocutorului, gestul şi mişcarea dominate când de o misterioasă lentoare, când de o discretă nervozitate ori o dezlănţuire devastatoare reprezintă câteva dintre particularităţile evoluţiei actriţei alături de ceilalţi interpreţi în spaţiul de joc limitat, oferit de mica platformă circulară, uneori chiar şi dincolo de aceasta, la doi paşi de publicul norocos de a popula studioul teatrului craiovean.

hamlet 3

Incursiunea succintă şi miezoasă în universul capodoperei shakespeariene, în care preocupările subordonate naratologiei au fost sublimate printr-o înfăţişare aparent de clarobscur a eroilor şi, în fapt, printr-o explorare temerară a zonelor lăuntrice ale trăirii acestora cred că reprezintă o binevenită şi onestă contribuţie la îmbogăţirea lecturilor scenice shakespeariene şi a percepţiei spectactatorilor, fapt în care creaţia Alinei Berzunţeanu s-a definit adeseori sub semnul revelaţiei.

Ion Parhon

Ion Parhon

logo revista teatrala radio

Vezi: Arhiva rubricii Cronica rolului

Alte articole de Ion Parhon:

Comedia într-o confruntare naţională, cronică de festival

Personaje și măști

Teatrul „impur” în stare de grație

Un loc binecuvântat de pasiune

Antieroine celebre în spectacolul cărţii

O sărbătoare onorată de puterea artei spectacolului

Gânduri la aniversare

La aniversare

                                                                               

costintuchilaCRONICA ROLULUIAlina Berzunţeanu,cronica rolului rtr,hamlet,ion parhon,ofelia,unteatru
Cronica rolului, rubrică de ION PARHON Deşi reprezentaţia luase sfârşit, publicul refuza să părăsească sala şi aplauda frenetic pe cei trei interpreţi ai acelui spectacol reductiv, dar semnificativ cu ”Hamlet”. Mă aflam în studioul Teatrului Naţional ”Marin Sorescu” din Craiova la una dintre cele mai emoţionante participări ale trupelor româneşti...