Roma caput culturae, rubrică de RALUCA NIŢĂ

roma teatre academii scoli teatru

rubrica roma caput culturae”Îmi pare bine că nimeni nu m-a învăţat să joc teatru pentru că doar aşa, neştiind cum se joacă, o fac foarte bine!”, mărturisea marele actor şi autor de texte dramatice, Ettore Petrolini. Cu toate acestea şi el a avut maeştrii săi: artiştii profesionişti ai localurilor café chantant unde va urca ”pe scenă” pentru prima dată.

O meserie care astăzi se învaţă, se predă sau ”se fură” în nenumărate feluri, care mai de care mai nuanţate: de la teatru la artă video şi chiar web, tot mai mulţi tineri sunt atraşi de arta actorului.

În capitala Italiei, Academia de Artă Dramatică Silvio d’Amico este unica instituţie de acest gen care eliberează diplome universitare. Acelaşi lucru îl face Centrul experimental de Cinematografie, una dintre cele mai vechi şcoli din domeniul filmului.

Însă la fel de importantă a devenit de câţiva ani şi Şcoala de teatru şi perfecţionare profesională a Teatrului Municipal din Roma, unde se acordă o atenţie deosebită în special autorilor clasici, de la Pirandello la Marivaux, dar şi studiului artei scenice, cum o demonstrează ultimul spectacol, încă în lucru, regizat de Marco Lucchesi, inspirat de ”Capitalul” lui Marx şi care va avea premiera în luna iunie a acestui an la Teatrul Argentina.

scoli de teatru roma

De ceva vreme, cursuri de actorie se ţin în aproape toate teatrele din capitală. Oferta se adresează tuturor acelora care sunt interesaţi de o asemenea experienţă: de la copii la simpli pasionaţi, profesionişti sau actori comici în devenire.

În acest univers al artei actoriceşti care se dilată pe timp ce trece, sunt demne de remarcat câteva şcoli acreditate unde se practică metode de învăţământ inovative.

Cea mai nouă dintre ele este Siti Scuola a noului Teatru Municipal din Roma, fondată anul trecut cu scopul de a-i pregăti pe tineri dincolo de aspectul artistic, cum subliniază directoarele instituţiei, Giorgia Mazzucato şi Maria Beatrice Alonzi: ”Astăzi nu mai este suficient să fii doar un actor bun. Trebuie să devii propriul tău manager şi să ai multiple cunoştiinţe despre platformele web”.

Iata de ce aici se fac cursuri de dramaturgie cu scriitorii Erri De Luca şi Stefano Benni, actorie cu Max Vado, de regie cu Paolo Rossi şi se învaţă Metoda Mit (improvizaţie teatrală bazată pe empatie), inventată de Mazzucato şi Alonzi. Anul acesta, şcoala a primit 500 de cereri de înscriere dar dispune de doar 50 de locuri, multe dintre ele finanţate cu burse de studiu.

Stap Brancaccio Accademia de actorie, dramaturgie şi regie există de patru ani şi a fost fondată de Alessandro Longobardi (director artistic al Teatrelor Brancaccio şi Sala Umberto). Directorii instituţiei sunt Lorenzo Gioielli şi Rossella Marchi. ”Obiectivul nostru, spun aceştia, este acela de a forma artişti compleţi în stare să scrie, să joace şi să monteze un text”. Aici se rescriu ”operele clasice ale secolului viitor”, se reinterpretează în cheie contemporană clasicii teatrului: acte unice jucate de studenţii anului III de studii.

În urmă cu opt ani, îşi deschidea porţile la Roma, în via Taranto, Teatro Golden Academy, condusă de Andrea Maia şi Laura Ruocco. Şcoala oferă cursuri de actorie, dans şi muzică (atât la nivel profesionist cât şi amatorial), dar mai ales oferă posibilitatea de a contribui activ la realizarea spectacolelor Teatrului Golden unde în ultimii ani au fost montate cele mai reuşite comedii contemporane italiene.

Teatrul Argot nu dispune de o academie, ci de o serie de laboratoare care se bucură de un enorm interes: arta dramaturgului (cu Maurizio Panici şi Umberto Marino), actorie (cu Laura Nest), cinema (Dominique De Fazio de la Actors Studio).

Şcoli, studii, academii, laboratoare, cursuri peste cursuri. Totul pentru un rol. Cât de mic. Pentru că, aşa cum spunea Stanislavski, ”nu există roluri mici, ci doar actori neînsemnaţi”.

Celor curioşi să afle mai multe pe această temă le propun să viziteze site-urile:

www.accademiasilviodamico.it

www.fondazionecnc.it

www.teatrodiroma.net

www.lasiti.it

www.teatrobrancaccio.it

www.teatrogolden.it

www.teatroargotstudio.com

Corespondenţă de la Roma

Raluca Niță

logo revista teatrala radio

Vezi: arhiva rubricii Roma caput culturae de Raluca Niță

Alte articole de Raluca Niță: Compania Ricci/Forte: doi Stanislavski ai anilor 2000

„Dirty Dancing” devine musical la Milano 

Romeo Castellucci, un regizor care provoacă „în dulcele stil clasic”

Când Falstaff citează din Nietzsche, Kafka şi Orson Welles

Cine sunt noii dramaturgi italieni?

Viaţa lui Aung San Suu Kyi pe scena Teatrului din Ravenna

Peter Brook explorează nuanţele necunoscute ale minţii

Roman Polanski, regizor de musical la Paris

Eduardo De Filippo, 30 de ani de la moarte

Dario Fo se întoarce în televiziune cu povestea Sfântului Ambrozie

Filmul „Casablanca”, un mit născut dintr-o piesă de teatru

Jeroen Verbruggen, un coregraf pop care urăşte comparaţiile

Cazul Lehman Brothers la Piccolo Teatro din Milano

„Antigona” africană în interpretarea tinerilor actori din Senegal la Prato

Lindsay Kemp: 76 de ani fără un pas greşit

S-a stins din viaţă Luca Ronconi, ultimul regizor vizionar din teatrul contemporan

„Segreti d’autore”, Festivalul Mediului, Ştiinţelor şi Artelor de la Cilento (Salerno)

Marcidofilm!, un nou teatru la Torino

Nouvelle Vague pe scena Teatrului Carignano din Torino

Globe Theatre prezintă „Hamlet” în 197 de teatre din lume

Shakespeare: un spectacol, o epocă, un afiş

„Numele trandafirului”, ultimul text teatral gândit de Umberto Eco

Pacienţii în sală, medicii pe scenă!

Daţi-i un teatru şi vă construieşte o lume – povestea unui dramaturg de succes

La Milano, „Regele Lear” se joacă în piscină

Într-o cetate medievală se face teatru sărac din idei bogate

Gianfranco de Bosio, un destin, mai multe vieţi

Dario Fo, un artist al Renaşterii în zilele noastre

Suferinţa de a te simţi străin, la Teatrul Elfo Puccini din Milano

În Italia teatrul se face şi în sufragerie

Bologna: la Dom, teatrul este un loc al experienţelor sociale

”Bestie di scena” sau Când teatrul se dezbracă şi se întoarce în peşteri

Un ”Vis de toamnă”, în care eroii sunt morţi de la început

”Madame Pink” şi o viaţă de câine 

Paola Borboni, ”domnişoara teribilă” a teatrului italian

Când regizorii de film se îndrăgostesc de teatrul liric

Yasmina Reza, o artistă discretă, îndrăgostită de Veneţia

20 de ani fără Giorgio Strehler

logo revista teatrala radio

Arhiva rubricii Evocări

Arhiva rubricii Portrete

Arhiva rubricii Corespondență

costintuchilaROMA CAPUT CULTURAEpirandello,raluca niță,scoli de teatru,stanislavski,teatre la roma
Roma caput culturae, rubrică de RALUCA NIŢĂ ”Îmi pare bine că nimeni nu m-a învăţat să joc teatru pentru că doar aşa, neştiind cum se joacă, o fac foarte bine!”, mărturisea marele actor şi autor de texte dramatice, Ettore Petrolini. Cu toate acestea şi el a avut maeştrii săi: artiştii...