recitaluri cinci personaje in interpretarea unui actor teatru radiofonic pusa roth costin tuchila

sigla mica tnrProiectul realizării unor emisiuni construite pe ideea de a sintetiza o temă foarte frecventată în dramaturgia universală sau tipologia unor personaje, oferind unor actori de marcă posibilitatea unor veritabile recitaluri, a prins contur în toamna anului 2004. Le-am programat alternativ cu emisiunile din seria Clasicii dramaturgiei universale, în ultima duminică a lunii, la Radio România Cultural. Profile critice ale unor mari dramaturgi, din antichitate până la mijlocul secolului al XX-lea, Clasicii dramaturgiei universale (realizatori: subsemnaţii şi Vasile Manta) au împlinit în noiembrie 2013, 16 ani, totalizand peste 110 ediții. Nu credeam, poate, atunci, în noiembrie 1997, că „aventura” critică va dura atât de mult. Materialul generos, înregistrările din Fonoteca de Aur a Radiodifuziunii şi mai ales ecourile favorabile, adesea superlative, ale ascultătorilor, ne-au oferit garanţia că eforturile nu sunt zadarnice. În plus, credem că am reuşit să oferim şi celor mai puţin iniţiaţi în istoria dramaturgiei universale un ghid util pentru cunoaşterea operei acelor autori a căror valoare este considerată clasicizată.

mircea albulescu dan condurache adriana trandafir delia nartea cristian iacob

Seria de emisiuni deschisă Dramele puterii. Cinci personaje în interpretarea logo rrcactorului Dan Condurache, în regia lui Cristian Munteanu (difuzată în premieră în 26 septembrie 2004), nu poartă un nume. De ce ar fi trebuit să poarte? Orice generic ar fi fost inutil, pentru că fiecare dintre cele 11 recitaluri de până acum are individualitatea lui, conferită de tema aleasă şi de personalitatea actorului (actorilor) supuşi probei de forţă presupuse de un asemenea recital, în care interpretează cinci roluri şi trebuie să fie ei înşişi dar totodată diferiţi, cu un singur mijloc de expresie: vocea. Într-un reportaj la TVRM, Marina Roman caracteriza aceste emisiuni cu o sintagmă potrivită: eseuri teatrale. În „Cronica Română’’, Eugen Comarnescu le califica drept exerciţii de virtuozitate. Cât despre alegerea textelor, intenţia noastră a fost ca, oprindu-ne la o temă sau la o tipologie, să oferim titluri semnificative din istoria dramaturgiei universale, urmând metabolismul secret al temei sau evoluţia personajului, dar şi potrivite personalităţii artistice a actorului, capacităţii sale proteice, valorificate plenar de regizorii Cristian Munteanu și Vasile Manta. Şi mai cu seamă, înscriindu-ne în rigorile expresive cerute de structura unei emisiuni de teatru radiofonic.

tnr-logoDupă Dramele puterii au urmat: Slugi isteţe şi bufoni. Cinci personaje în interpretarea actorului Horaţiu Mălăele (30 ianuarie 2005), Peţitoare şi cumetre. Cinci personaje în interpretarea actriţei Dorina Lazăr (27 martie 2005), Îndrăgostiţi în teatrul lumii. Interpretează: Delia Nartea şi Cristian Iacob (29 mai 2005), Chipuri ale feminităţii. Cinci personaje în interpretarea actriţei Virginia Mirea (29 ianuarie 2006), Contraste. Cinci personaje în interpretarea actorului Mircea Albulescu (30 aprilie 2006), Lumea ca teatru. Cinci personaje în interpretarea actriţei Adriana Trandafir (28 ianuarie 2007) – toate în regia lui Cristian Munteanu. Apoi, „Regele a murit. Trăiască Regele!” Cinci personaje în interpretarea actorului Alexandru Repan (regia: Alexandru Repan, 28 septembrie 2008), Dimensiunea existenţei. Cinci personaje în interpretarea actorului Dorel Vişan (regia: Vasile Manta, 25 ianuarie 2009), Din teatrul lumii. Cinci personaje în interpretarea actorului Mircea Constantinescu (regia: Vasile Manta, 30 ianuarie 2011).

Costin Tuchilă, Puşa Roth

„Din teatrul lumii”. Cinci personaje în interpretarea actorului Mircea Constantinescu

mircea constantinescu teatrul national radiofonic cinci personaje recital anul 2011

tnr-logoDuminică, 14 decembrie 2014, la ora 14.00, la Radio România Cultural, Teatrul Naţional Radiofonic vă invită să ascultați spectacolul „Din teatrul lumii”. Cinci personaje în interpretarea actorului Mircea Constantinescu. Regia artistică: Vasile Manta. Realizatori: Costin Tuchilă şi Puşa Roth. Veţi asculta fragmente din Tamerlan cel Mare de Christopher Marlowe, Avarul de Molière, Faust de Goethe, Iorgu de la Sadagura sau Nepotu-i salba dracului de Vasile Alecsandri,  Ubu încornorat de Alfred Jarry. Mircea Constantinescu interpretează rolurile Tamerlan, Harpagon, Faust, Iorgu, Ubu şi Conştiinţa lui Ubu. În celelalte roluri: Dan Aştilean, Delia Nartea, Silviu Biriş, Ştefan Velniciuc, Ionuţ Kivu, George Grigore, Mihai Popescu. Regia de montaj: Florina Istodor şi Mirela Anton. Regia de studio: Janina Dicu. Producător: Costin Tuchilă. Data difuzării în premieră: 30 ianuarie 2011.

mircea-constantinescu cinci personaje tnr

Mircea Constantinescu

Doctor în teatru, profesor asociat la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică din București, Mircea Constantinescu şi-a început cariera artistică la Teatrul de Stat din Oradea (1975–1981). Din 1981 este actor al Teatrului Odeon din Bucureşti. Excelent actor de compoziţie, Mircea Constantinescu s-a remarcat în roluri diferite din punct vedere stilistic, dovedind o largă paletă de mijloace interpretative. Amintim, între multe altele: Gaev şi Leonid Andreevici în Livada de vişini de A. P. Cehov, Bufonul în Cymbeline de William Shakespeare, Doctorul şi Domnul în Cinci piese scurte de Eugène Ionesco, Hangiul în Ultima femeie a señorului Juan de Leonid Juhovitki, Lou şi Domnul De Witt în Camera de hotel, o trilogie de Barry Gifford, Charlotte von Mahlsdorf în Sunt propria mea soţie de Dough Wright, Theseus în Pyramus & Thisbe 4 you după William Shakespeare.

recital mircea constantinescu teatrul national radiofonic

În recitalul Din teatrul lumii, Mircea Constantinescu, vechi şi statornic colaborator al Teatrului Naţional Radiofonic, reuşeşte performanţa rară de a da identitate expresivă, prin câteva fragmente, unor personaje complexe, din epoci şi arii stilistice complet diferite, care presupun schimbarea rapidă şi convingătoare a registrelor interpretative,ubu cocu de la personajul titanic al lui Marlowe, scitul Tamerlan, „biciul lui Dumnezeu”, la avarul lui Molière, care, sub aparenţa de bufon „smintit”, are „un caracter particular de măreţie dramatică” şi la ridicolul bonjurist Iorgu, educat într-un centru imaginar de cultură (Sadagura) sau de la Faust din scena pactului cu diavolul la nebunia suprarealistă, cu date atât de particulare, în ton de fabulă absurdă, a lui Ubu, inventatorul patafizicii, care nu mai doreşte „să descreierisească”. În mod special se cuvine remarcată interpretarea personajului lui Jarry din acest montaj pe baza unor fragmente din Ubu încornorat, probă de virtuozitate actoricească, Mircea Constantinescu reuşind un portret radiofonic plin de plasticitate al „nebuniei ubueşti”. Interpretând de fapt două personaje, Ubu şi Conştiinţa lui Ubu, de la o replică la alta, actorul îşi schimbă complet registrul, de la timbrul vocii la intonaţie, cu un efect teatral extraordinar.

Mircea Constantinescu (Harpagon) în Avarul de Molière, fragment din recitalul Din teatrul lumii, regia artistică: Vasile Manta, realizatori: Costin Tuchilă şi Puşa Roth. Data difuzării în premieră: 30 ianuarie 2011

Mircea Constantinescu (Ubu și Conștiința lui Ubu) în Ubu încornorat de Alfred Jarry, fragment din recitalul Din teatrul lumii.

Costin Tuchilă

Grafică, ilustrații și editare multimedia: Costin Tuchilă.  

„Dramele puterii”. Cinci personaje în interpretarea actorului Dan Condurache

dramele puterii recital dan condurache teatrul national radiofonic

tnr-logoDuminică, 13 aprilie 2014, la ora 14.00, la Radio România CulturalTeatrul Național Radiofonic vă invită să ascultați recitalul „Dramele puterii”. Cinci personaje în interpretarea actorului Dan Condurache. Regia artistică: Cristian Munteanu. Recitalul difuzat în premieră duminică, 26 septembrie 2004, la Radio România Cultural, cuprinde fragmente dinlogo rrc piesele: Viforul de Barbu Ştefănescu Delavrancea, Caligula de Albert Camus, Diavolul şi bunul Dumnezeu de Jean-Paul Sartre, Ascensiunea lui Arturo Ui trebuie oprită de Bertolt Brecht, Richard al III-lea de William Shakespeare. Dan Condurache interpretează rolurile: Ştefăniţă Vodă, Caligula, Goetz, Arturo Ui, Ducele de Gloucester. În celelalte roluri: Constantin Dinulescu, Sorin Gheorghiu, Ion Chelaru, Dumitru Chesa, Petre Moraru, Virginia Mirea, Mihai Dinvale, Irina Mazanitis. Regia de montaj: Dana Lupu şi Robert Vasiliţă. Regia de studio: Janina Dicu. Regia muzicală: George Marcu. Regia tehnică: Mihnea Chelaru. Realizatori: Costin Tuchilă şi Puşa Roth.

dan condurache

Dan Condurache

Dramele puterii a deschis în toamna lui 2004 seria de recitaluri în care același actor interpretează cinci roluri diferite într-un spectacol de teatru radiofonic construit pe ideea de a sintetiza o temă foarte frecventată în dramaturgia universală sau tipologia unor personaje.

Dorinţa de putere, lupta pentru putere, exercitarea propriu-zisă a puterii pot naşte monştri. Exemplele nu sunt puţine în istorie şi, mai ales, nu sunt puţine în literatura dramatică. Dintre toate genurile, teatrul este cel mai permeabil la această temă, a puterii, dintr-un motiv lesne de înţeles: ea oferă premisele unor conflicte dramele puterii de costin tuchila pusa rothputernice, teatralitatea fiind astfel asigurată. Iar dacă ar trebui să inventariem personajele care o ilustrează, ar rezulta o galerie uriaşă de tipuri şi caractere, de eroi reali sau imaginari care, la prima vedere, sunt prea diferiţi pentru a fi reuniţi într-o singură matcă, oricât de cuprinzătoare. Şi totuşi, există suficiente punţi de legătură între aceste personaje de teatru care trăiesc fascinaţia puterii, indiferent de epocă, de tipurile de conflict, de rezolvarea dramatică, de abordarea stilistică. Iar legătura nu o asigură întotdeauna psihologia lor, care poate fi până la un punct comună, nici faptele abominabile pe care le săvârşesc. Pentru Tudor Vianu, a face tipologia operelor de artă înseamnă a le grupa după „similitudinea structurii lor’’. A face tipologia unui personaj este poate chiar mai complicat, pentru că aici nu structura comună (psihologică, morală, socială) oferă posibilitatea de a pune accentul, ci tocmai diferenţele. Altfel, ar însemna să reducem totul la un tipar, ceea ce ar fi fără îndoială plictisitor.

Sub titlul Dramele puterii, încercăm să vă prezentăm o scurtă sinteză ilustrată prin cinci personaje exponenţiale pentru tipologia în discuţie: Ştefăniţă Vodă din Viforul de Delavrancea, Caligula din piesa lui Albert Camus, Goetz din Diavolul şi bunul Dumnezeu de Jean-Paul Sartre, Arturo Ui din Ascensiunea lui Arturo Ui poate fi oprită de Bertolt Brecht şi Richard al III-lea din tragedia lui Shakespeare.

tirani si tiranie regi imparati scelerati dramele puterii in teatru richard III caligula

Fragmentele alese din aceste piese sunt semnificative pentru tipul distinct reprezentat de fiecare dintre aceste personaje şi pentru problematica exprimată prin ele. Sunt forme diferite de a înfăţişa drama puterii şi monstruozitatea pe care ea o generează. Epigon al marelui Ştefan, complexat de gloria postumă a acestuia, Ştefăniţă nu e un mic despot nebun, ci un ins perfid care recurge la acte extreme în lipsa soluţiei politice. Prin împăratul roman Caligula (37–41 d.Hr.), Camus şi-a propus să simbolizeze „«omul absurd», fiinţa lucidă, conştientă de precaritatea condiţiei umane.” Dar încercarea lui de a afla logica existenţei şi de a anihila injustiţia se transformă în monstruozitate. „Dacă adevărul lui Caligula – scrie Camus – este de a se revolta împotriva destinului, eroarea sa este de a-i nega pe oameni. Nu poţi distruge totul totul fără să te distrugi pe tine însuţi. […] Este vorba, aşadar, de o tragedie a inteligenţei.’’ Bastardul aventurier Goetz (Goetz von Berlichingen, conducător al războiului ţărănesc din Germania, 1524–1525) este şi el un geniu al răului, prin care Sartre dezbate ideea „inexistenţei binelui şi a răului în cadrul libertăţii absolute a omului.” „Dumnezeu a murit”, proclamă Goetz. Diavolul şi Dumnezeu au pentru el aceeaşi valoare. Şeful de gangsteri din Chicago, Arturo Ui, este caricatura lui Hitler, marionetă sinistră şi cinică prin care dramaturgul îşi propune să explice substratul social al ascensiunii Führer-ului. Ducele de Gloucester, devenit Richard al III-lea, concentrează toate trăsăturile odioase în lupta pentru putere, cu o inteligenţă diabolică, fiind cu atât mai monstruos, cu cât e conştient de gravitatea crimelor sale.

recital dan condurache performanta interpretativa

Un singur actor, Dan Condurache, întruchipează radiofonic aceste personaje celebre, în regia lui Cristian Munteanu. Alegerea noastră a fost, credem, întru totul justificată. La vârsta deplinei maturităţi artistice, Dan Condurache are certe disponibilităţi expresive pentru interpretarea acestor tipuri de personaje care ilustrează dramele puterii.

Pușa Roth

Caligula, fragment din recitalul „Dramele puterii”. Cinci personaje în interpretarea actorului Dan Condurache, regia: Cristian Munteanu, realizatori: Costin Tuchilă şi Puşa Roth. Data difuzării în premieră: 26 septembrie 2004


Grafică și ilustrații: Costin Tuchilă. Editare multimedia: Maria Andronache.

„Slugi isteţe şi bufoni”. Cinci personaje în interpretarea actorului Horaţiu Mălăele

horatiu malaele costin tuchila pusa roth cinci roluri dramaturgie universala

Duminică, 8 decembrie 2013, la ora 14.00, la Radio România Cultural, Teatrul Național Radiofonic vă invită să ascultați spectacolul „Slugi isteţe şi bufoni”. Cinci personaje în interpretarea actorului Horaţiu Mălăele. Regia artistică: Cristian Munteanu. Fragmente din Gărgăriţa de Plaut, Slugă la doi stăpâni de Carlo Goldoni, Vicleniile lui Scapin de Molière, Regele Lear de William Shakespeare, Şcoala bufonilor de Michel de Ghelderode. Horaţiu Mălăele interpretează rolurile: Curculio, Truffaldino, Scapin, Bufonul şi Galgut. În celelalte roluri: Cristian Iacob, Marius Rizea, Petre Lupu, Sorin Gheorghiu, Emilia Popescu, Valentin Teodosiu, Dumitru Chesa, Constantin Dinulescu, Mircea Constantinescu. Muzică originală de George Marcu. Interpretează: Lucian Maxim (percuţie) şi Mihai Bisericanu (voce şi chitară). Regia de montaj: Monica Wilhelm. Regia de studio: Janina Dicu. Regia tehnică: Mihnea Chelaru. Realizatori: Costin Tuchilă şi Puşa Roth. Înregistrare difuzată în premieră în 30 ianuarie 2005.

horatiu malaele in cinci ipostaze slugi istete si bufoni recital tnr

Horațiu Mălăele

sigla cinci personaje in interpretarea unui actorSlugi istețe și bufoni este al doilea spectacol din seria Cinci personaje în interpretarea unui actor, inițiată în toamna anului 2004 la Teatrul Național Radiofonic. Înaintea difuzării spectacolului înregistrat în Studioul „Mihai Zirra” la începutul anului 2005, în revista „Universul Radio” (serie nouă, nr. 11 [411], 20 ianuarie 2005, p. 10–12) apărea un reportaj realizat de Bogdan Guță în studio, din care publicăm mai jos câteva fragmente: 

Puşa Roth: Ideea mi-a oferit-o chiar viaţa, dacă se poate spune aşa, dar şi dramaturgia universală. Pentru că în momentul în care iubeşti teatrul trebuie să recunoşti stiluri, să recunoşti personaje, să recunoşti continuitatea lor în timp. Am început acest ciclu de emisiuni cu «Dramele puterii». Cinci personaje în interpretarea actorului Dan Condurache. Pentru mine Dan Condurache este Caligula şi va rămâne Caligula.

I-am ales cinci personaje: Ştefăniţă Vodă, Caligula, Goetz, Arturo Ui şi Richard al III-lea. Mi s-a părut că lucrurile merg foarte bine şi am îndrăznit astfel o a doua emisiune, Slugi isteţe şi bufoni. Am început de la Plaut, pentru că sclavul în opera sa este rege şi l-am ales în acest sens pe Curculio (Gărgăriţa), apoi am trecut la Slugă la doi stăpâni, găsindu-l pe Truffaldino, sluga isteaţă care încurcă lucrurile dar pe care tot el le descurcă, apoi la Regele Lear, pentru că bufonul de aici mi s-a părut de o exemplaritate extraordinară pentru dramaturgia lumii, e vorba de «nebunul teatral». Este o slugă, dacă putem spune, în egală măsură isteaţă dar devotată şi cu multă iubire faţă de rege. Am trecut la Vicleniile lui Scapin, unde am avut o problemă, comparând o traducere foarte veche cu una mai recentă. În ambele însă, nuanţele textului francez nu îşi aflau echivalenţele expresive din punctul de vedere al rostirii scenice. A rezultat, sper, o formă mult mai adecvată pe care o vor asculta iubitorii de teatru.

Ultimul text, ce reprezintă poate încercarea noastră de graţie, este cel al lui Michel de Ghelderode, Şcoala bufonilor. Ghelderode reprezintă un summum în ceea ce priveşte bufonada, bufoneria. Dacă valeţii, paraziţii, bufonii erau oarecum singulari în literatura lumii, aici găsim o adevărată şcoală a bufonilor. Acest gen de spectacole cred că reprezintă o premieră. Ideea a fost să facem un lucru pe care nu l-a mai făcut nimeni.

slugi istete si bufoni truffaldino bufonul regele lear scapin moliere

Costin Tuchilă: Prima emisiune din acest proiect, Dramele puterii s-a difuzat la România Cultural în septembrie 2004. Prin aceste recitaluri, realizate în colaborare cu Puşa Roth şi cu maestrul Cristian Munteanu, am intenţionat să punem în evidenţă o anumită temă şi tipologia unui personaj în istoria teatrului universal. Dacă în prima emisiune, în interpretarea lui Dan Condurache, ne-am oprit la cinci personaje exponenţiale pentru ceea ce înseamnă lupta pentru putere, dramele generate de lupta pentru putere, acum am dorit să înfăţişăm o altă tipologie, circusmcrisă comicului. Fără doar şi poate există legături certe între sclavii din comediile lui Plaut, deveniţi în secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea servitori şi valeţi, şi nebunul teatral sau bufonul de curte, recital cinci personaje horatiu malaeleexemplificat magistral în opera lui Shakespeare şi apoi mai târziu, în secolul XX, de dramaturgul de origine belgiană Michel de Ghelderode. Cele cinci personaje – Curculio, Truffaldino, Scapin, Bufonul şi Galgut – vor fi interpretate de Horaţiu Mălăele în compania unei distribuţii excepţionale, sub bagheta maestrului Cristian Munteanu. Sperăm să fie o emisiune de succes, pe care o vom continua în acest an.

Horaţiu Mălăele: Este un decupaj din nişte piese, un colaj care se doreşte un spectacol, un eseu. Şi prin perspectiva acestui eseu şi încercarea noastră poate să fie sortită succesului, sau, Doamne fereşte!, eşecului. Mi s-a părut interesant, nu pot să spun că am făcut nişte compoziţii deosebite, dar am încercat să dăm viaţă unor personaje din comediile umanităţii începând cu Plaut şi trecând prin Shakespeare, spre Ghelderode. Pare să fi fost o iniţiativă reuşită. Am trăit în compania unui colectiv excepţional, am lucrat cu nişte profesionişti ai Radioului, eu mă pricep mai puţin, dar probabil că o să sar bariera din teritoriul acestui profan care sunt spre o ţintă mai înaltă. Chiar dacă îmi plac toţi bufonii, sunt legat sentimental de bufonii shakespeareeni, considerând că poate cel mai mare bufon al dramaturgiei universale este Hamlet. Aşa încât ceilalţi bufoni pe care i-am făcut ar putea fi copiii lui Hamlet.”

Citește reportajul integral: Pușa Roth – Dincolo de curcubeu e lumea

Vicleniile lui Scapin de Molière (fragment), cu Horațiu Mălăele (Scapin), Valentin Teodosiu (Argante), Mircea Constantinescu (Géronte)


Grafică și ilustrații: Costin Tuchilă. Editare multimedia: Maria Andronache