Emisiune publicistică de actualitate teatrală, cu rol informativ şi de promovare a producţiilor Teatrului Naţional Radiofonic şi a evenimentelor teatrale în care este implicată Redacţia Teatru

 revista teatrului national radiofonic fara sigla

Această pagină conține edițiile online ale emisiunii săptămânale Revista Teatrului Național Radiofonic în perioada 4 noiembrie 2013–28 septembrie 2014. Începând din 28 septembrie 2014, edițiile emisiunii pot fi citite în Revista Teatrului Național Radiofonic 2.

21–28 septembrie 2014

                                                                          Realizator: MAGDA DUŢU

ne auzim la majesticLuni, 22 septembrie 2014, de la ora 11.00 – la Clubul Ramada-Majestic din Bucureşti, va avea loc o Evocare Ştefan Iordache.

stefan_Iordache

Ștefan Iordache

Costin Tuchilă, coordonatorul proiectului, ne oferă detalii despre acest eveniment teatral.

Şi înregistrările pregătite pentru perioada 22–28 septembrie, în seria „Mari spectacole”, difuzate în fiecare noapte, începând cu ora 0.30, la Radio România Cultural, îl au în prim-plan pe regretatul Ştefan Iordache.

richard al III lea stefan iordache

Irina Soare, coordonatorul programului acestei săptămâni, – a propus, în acest sens, spectacolele:

  • Sechestraţii din Altona de Jean-Paul Sartre. Adaptarea şi regia artistică: Elena Negreanu
  • Priveşte înapoi cu mânie de John Osborne. Adaptare de Nicolae Neagoe. Regia artistică: Cristian Munteanu
  • Bel-Ami de Guy de Maupassant. Adaptare de Mariana Chipuc. Regia artistică: Dan Puican
  • Să ucizi o pasăre cântătoare de Harper Lee. Dramatizare de Josetta Dan. Regia artistică: Dan Puican
  • După-amiaza unui autor de Ernest Hemingway şi Scott Fitzgerald. Dramatizare de Silvia Kerim. Regia artistică: Leonard Popovici
  • Duhul pădurii de A.P.Cehov. Adaptare de: Claudiu Cristescu. Regia artistică: Cristian Munteanu
  • Richard al III-lea de William Shakespeare. Traducerea: Andrei Bantaş. Adaptarea radiofonică şi regia artistică: Dan Puican.

Un scurt fragment cu Ştefan Iordache, din spectacolul de marţi, 23 septembrie, ora 0.30: Priveşte înapoi cu mânie de John Osborne. Traducere de Ani Florea şi Nicolae Minei. Adaptare radiofonică de Nicolae Neagoe. Regia artistică: Cristian Munteanu. Alături de Ştefan Iordache: Valeria Seciu, Irina Mazanitis, Fory Etterle, Florian Pittiş. Înregistrare din anul 1983

teatru radiofonic serialTeatrul radiofonic serial prezintă ultimele două episoade din Aelita de Alexei Tolstoi luni, 22 septembrie şi marţi, 23 septembrie, de la ora 21.30, la Radio România Cultural. Dramatizare radiofonică de Camelia Stănescu. Regia artistică: Cristian Munteanu. În distribuţie: Florian Pittiş, Mitică Popescu, Mariana Buruiană, Camelia Stănescu, Mircea Albulescu, Corado Negreanu, Sorin Gheorghiu, Dan Damian, Ion Anghel, Eugen Cristea, Mircea Dascaliuc. Comentarii muzicale: Mircea Florian. Regia tehnică: Vasile Manta. Înregistrare din anul 1992.

În completarea programului prezentat pe spaţiul teatrului radiofonic serial, Domnica Ţundrea, coordonatorul proiectului, a pregătit şi trei spectacole de teatru scurt.

  • Mică suită a aşteptării de Roger Richard, miercuri, 24 septembrie, ora 21.30
  • Rochia de Romulus Vulpescu, joi, 25 septembrie, ora 21.30
  • Eu tac, tu taci, el tace… ea vorbeşte, glumă într-un act de Victor Haiduc, vineri, 26 septembrie, ora 21.30

biografia unei capodopereSpectacolele-document care prezintă biografiile unor capodopere, vor fi difuzate şi în această perioadă, în fiecare dimineaţă de la ora 5.00, la Radio România Cultural, în seria „Biografii, memorii”.

  • Luni, 22 septembrie: Nikolai Vasilievici Gogol: Nasul. Scenariu radiofonic de Leonida Teodorescu.

Am selectat un scurt fragment din această înregistrare realizată în anul 1978, cu Octavian Cotescu, Valeria Ogăşanu şi Virgil Ogăşanu. Regia artistică: Dan Puican

  • Marţi, 23 septembrie, de la ora 5.00: N.V.Gogol: „Suflete moarte”, scenariu radiofonic de Leonida Teodorescu. Înregistrare din anul 1977.
  • Miercuri, 24 septembrie: A. P. Cehov: „Unchiul Vania”, scenariu radiofonic de Leonida Teodorescu. Înregistrare din anul 1973
  • Joi, 25 septembrie: Maxim Gorki: „Azilul de noapte”, scenariu radiofonic de Magdalena Boiangiu. Înregistrare din anul 1973
  • Vineri, 26 octombrie: Lev Tolstoi: „Război și pace”, scenariu radiofonic de Mihai Stoian. Înregistrare din anul 1984
  • Sâmbătă, 27 septembrie: Thomas Mann: „Doctor Faustus”, scenariu radiofonic de Nicolae Balotă. Înregistrare din anul 1975
  • Duminică, 28 septembrie: Giuseppe Tomasi di Lampedusa: „Ghepardul”, scenariu radiofonic de Titel Constantinescu. Înregistrare din anul 1986.

Alte două spectacole în care îl puteţi reasculta pe Ştefan Iordache, vor fi difuzate la Radio România Cultural:

Sâmbătă, 27 septembrie, de la ora 14.00: Hoţii de Friedrich Schiller. Adaptarea şi regia artistică: Petre Sava Băleanu.

Duminică, 28 septembrie, ora 14.00: Amfitrion de Peter Hacks. Regia artistică: Dan Puican.

Pentru cei mai tineri ascultători, emisiunea A fost odată ca niciodată se va difuza în fiecare seară, de la ora 17.50, de luni până vineri, la Radio România Cultural.

teatru radiofonic pentru copiiTeatrul Naţional Radiofonic pentru Copii prezintă la Radio România Cultural:

Feciorul cel vrednic de Ioan Slavici, sâmbătă, de la ora  10.00

şi

Povestea lui Stan Bolovan de Ioan Slavici, duminică, 28 septembrie, de la ora 10.00.

La Radio România Actualități duminică, 28 septembrie, de la ora 9.05, Teatrul Naţional Radiofonic pentru Copii prezintă Tabla de şah, scenariu radiofonic de Georgeta Răboj după Alice în Ţara Oglinzilor de Lewis Caroll. Regia artistică: Leonard Popovici. În distribuţie: Virgil Ogăşanu, Ruxandra Sireteanu, Nicolae Pomoje, Lucia Maier, Nicolae Călugăriţa, Mihai Popovici, Anne Marie Ziegler, Alexandru Bindea, Bogdan Caragea, Gheorghe Pufulete, Romeo Stavăr. Regia de studio: Violeta Berbiuc. Regia muzicală: Patricia Prundea. Regia tehnică: ing. Luiza Mateescu. Înregistrare din anul 2003.

Grafică, ilustrații și editare multimedia: Costin Tuchilă.

 Perioada 6 iulie–7 septembrie 2014

                                        Realizator: MAGDA   DUŢU

sigla mica tnrTeatrul Naţional Radiofonic  prezintă duminică, 6 iulie 2014, de la ora 19.00, la Radio România Cultural, trei dintre piesele premiate la cea de a doua ediţie a Festivalului Internaţional de Teatru Radiofonic Grand Prix Nova 2014.

Juriul acestei ediţii a Festivalului Grand Prix Nova a fost format din personalităţi şi profesionişti de renume: Idalberto Fei, regizor şi dramaturg italian, preşedintele juriului; Marina Bagdasaryan, producător, Radio Cultura din Rusia; Alison Hindell, redactor-şef al Departamentului Teatru al BBC, Marea Britanie; Cristina Modreanu, critic de teatru, România; Domnica Ţundrea, realizator şi producător, Redacţia Teatru, Radio România.

Grand Prix Nova conferinta de presa

O prezentare elaborată a acestor trei spectacole premiate, care vor fi difuzate duminică, 6 iulie 2014, este oferită de colega noastră Domnica Ţundrea, realizator şi producător la Teatrul Naţional Radiofonic şi membră a juriului Festivalului Grand Prix Nova 2014.



În perioada 30 iunie–7 septembrie 2014, la Radio România Cultural, spectacolele şi emisiunile de teatru radiofonic vor fi difuzate conform grilei de vară.

biografii memorii tnrSpectacolele-document dedicate unor personalităţi ale vieţii culturale şi creaţiilor acestora, prezentate sub genericul „Biografii, memorii”, se vor difuza în fiecare dimineaţă, de la ora 5.00.

De asemenea, în a doua şi a patra zi de marţi a lunii, se va difuza câte un spectacol din această serie şi seara, de la ora 19.00.

Menţionez câteva dintre documentarele artistice programate pentru această perioadă, dimineaţa, de la ora 5.00:

George Mihail Zamfirescu. Scenariu radiofonic de Gabriela Zamfirescu şi Constantin Paraschivescu. • Liviu Rebreanu – Jurnal. Scenariu radiofonic de Valeriu Sârbu. • Duiliu Zamfirescu. Scenariu radiofonic de Ioan Adam. • Costache Conachi. Scenariu radiofonic de Ionuț Niculescu • Dimitrie Gusti. Scenariu radiofonic de Neculai Moghior. • George Bernard Shaw. Scenariu radiofonic de George Rotaru. • Percy Bysshe Shelley. Scenariu radiofonic de Doina Papp şi Ana Maria Palcu. • Hans Christian Andersen.  Scenariu radiofonic de Titel Constantinescu.

Patru episoade dedicate regizorului Vlad Mugur, realizate după scenarii radiofonice de Ion-Costin Manoliu  şi Florica Ichim.

În luna august,  vom difuza spectacole-document dedicate unor personalităţi din domeniul artelor plastice: Nicolae Tonitza, Camil Ressu, Iosif Iser, Nicolae Grigorescu, Auguste Rodin, Paul Cézanne, Paul Gauguin, Eugène Delacroix,  Diego Velasquez,  Francesco Goya, Leonardo da Vinci,  Michelangelo Merisi da Caravaggio,  Pablo Picasso,  Rubens, Brunelleschi,  Edouard Manet,  Pieter Bruegel.

În luna iulie, spectacolele din seria „Biografii, memorii” care se vor difuza seara, de la ora 19.00, îl au în centru pe distinsul academician Gleb DrăganDeportaţi în Siberia. Scenariu de Lăcrămioara Stoenescu – după cartea academicianului Gleb Drăgan • Exerciţii de memorie – O paranteză tristă a istoriei. Adaptarea radiofonică: Ion-Costin Manoliu. Regia artistică: Petru Hadârcă – marţi, 8 iulie 2014 • De o parte şi de alta a Prutului. Scenariu de Lăcrămioara Stoenescu – după aceeași carte a academicianului Gleb Drăgan, Exerciţii de memorie – O paranteză tristă a istoriei. Adaptarea radiofonică: Magda Duţu. Regia artistică: Petru Hadârcă – marţi, 22 iulie 2014.

toma caragiu fonoteca de aur

Toma Caragiu

În luna august, seara de la ora 19.00, ne vom reîntâlni pe calea undelor, cu unul dintre cei mari actori români – Toma Caragiu, prin redifuzarea celor două documentare artistice care îi sunt dedicate:

Toma Caragiu – Pantomima cuvântului. Scenariu radiofonic de Magda Duţu. Regia artistică: Toma Enache – marţi, 12 august 2014

Uriaşul Caragiu. Scenariu radiofonic de Magda Duţu. Regia artistică: Toma Enache – marţi, 26 august 2014

Coordonatorul proiectului „Biografii, memorii”:  Magda Duţu.

mari spectacoleSeria „Mari spectacole” se transmite la Radio România Cultural, în fiecare noapte de la ora 0.30 si se reia în fiecare zi de la ora 13.15. Coordonatorii acestui proiect  – Crenguţa Manea, Irina Soare, Simona Vasiliu şi Costin Tuchilă – au pregătit pentru această perioadă, producţii memorabile din Fonoteca Teatrului Naţional Radiofonic:

Regele Lear de William Shakespear, Galileo Galilei de Bertolt Brecht, Micii burghezi de Maxim Gorki, Apus de soare de Barbu Ştefănescu Delavrancea, Viaţa e vis de Calderon de la Barca, Casa inimilor sfărâmate de George Bernard Shaw, Un oaspete neprevăzut de Robert Thomas, Plicul de Liviu Rebreanu, Tartuffe de Molière, Funcţionarul de la Domenii de Petre Locusteanu, Apostolii de Liviu Rebreanu, Gervaise de Emile Zola, Hotel Corona de Iosif Naghiu, Scene din viaţa lumii mari de N. V. Gogol, Scorpia îmblânzită de William Shakespeare.

mari actori romani coca andronescu

Coca Andronescu

În luna august, o serie de spectacole vor marca o evocare a actriţei Coca Andronescu, de la a cărei dispariţie se vor împlini 16 ani, pe 5 august.  Vor fi publicate şi articole dedicate regretatei actriţe de teatru şi film,  în Revista Teatrală Radio, coordonată de Costin Tuchilă.

teatru radiofonic serialTeatrul radiofonic serial se difuzează în fiecare săptămână, de luni până vineri, de la ora 21.30, la Radio România Cultural. Dintre spectacolele pregătite în această serie, de Domnica Ţundrea – coordonatorul proiectului – menţionez câteva:

Don Gil de ciorap verde de Tirso de Molina. Traducerea: Ion Frunzetti şi Eugen Schileru. Adaptarea radiofonică: N. Al. Toscani. Regia artistică: Mihai Zirra.

Burghezul gentilom de Molière. Traducerea, adaptarea radiofonică şi regia artistică: George Teodorescu

Chiriţa în provincie de Vasile Alecsandri. Adaptarea radiofonică: Mihai Zirra. Regia artistică: Victor Bumbeşti şi Mihai Zirra.

fonoteca de aurFonoteca de aur se difuzează duminica, de la ora 19.00, la Radio România Cultural.

Teatrul Național Radiofonic prezintă câte un spectacol şi în fiecare zi de joi, de la ora 19.00, la Radio România Cultural.

Emisiunea Mari actori de comedie, realizată de Silvia Cusursuz şi Mircea Zăvoianu, se va difuza în această perioadă, în prima, a treia şi a cincea zi de marţi a lunii, de la ora 19.00, la Radio România Cultural.

Emisiunea pentru copii A fost odată ca niciodată, coordonată de Simona Vasiliu, va putea fi ascultată în fiecare săptămână, de luni până vineri, de la ora 17.50.

Teatrul Național Radiofonic pentru copii – proiect coordonat de Irina Soare – are un program special pregătit pentru cei mai tineri ascultători, în această perioadă de vacanţă.

Astfel, în fiecare sâmbătă şi duminică, de la ora 10.00, se va difuza câte un spectacol care le este dedicat:

Lacul cu elefanţi de Mihai Tican Rumano.

Povestea lui Pahon – basm popular românesc. Scenariu radiofonic de Mariela Oţoiu.

Cinci săptămâni în balon de Jules Verne.

Cosiţe de aur de Contesa de Ségur.

Răpit de piraţi de Robert Louis Stevenson.

Zâna zorilor de Ioan Slavici

29 iunie–6 iulie 2014

Realizator: DOMNICA ŢUNDREA

Festivalul Internaţional de Teatru Radiofonic GRAND PRIX NOVA

Grand Prix Nova conferinta de presa

Vă invit să parcurgem împreună titlurile spectacolelor difuzate, între 29 iunie şi 6 iulie, la Teatrul Naţional Radiofonic şi, totodată, vă reamintesc că, în perioada 16–21 iunie, la Bucureşti, a avut loc cea de a doua ediţie a Festivalului Internaţional de Teatru Radiofonic Grand Prix Nova, organizat de Radio România, sub înaltul patronaj al Alteţei Sale Regale Principesa Moştenitoare Margareta a României.

În cadrul Galei de premiere – desfăşurată sâmbătă, 21 iunie, la palatul Elisabeta –, al cărei amfitrion a fost actorul Victor Rebengiuc, s-au acordat trei distincţii, din partea Teatrului Naţional Radiofonic, actorilor Rodica Mandache (premiul pentru cea mai bună interpretare feminină a anului 2013, la Radio, pentru rolul Aniţa din spectacolele Aniţa Nandriş-Cudla – Amintiri din viaţă şi Aniţa Nandriş-Cudla – 20 de ani în Siberia, scenariu radiofonic de Magda Duţu şi Raisa Radu, în regia lui Petru Hadârcă), Vlad Ivanov (premiul pentru cea mai bună interpretare masculină, pentru rolul El din spectacolul Patru povestiri de Petre Barbu, în regia lui Attila Vizauer) şi Ana-Maria Bălescu (premiul pentru debut, pentru rolurile din monodrama Nopţile gri ale pisicii albastre de Emil Cătălin Neghină, în regia lui Gavriil Pinte). 

Grand Prix Nova 2014

Juriul Festivalului Internaţional de Teatru Radiofonic Grand Prix Nova a fost alcătuit din Idalberto Fei, prestigios dramaturg şi regizor italian, o autentică personalitate a lumii teatrale contemporane, preşedintele juriului; Marina Bagdasaryan, producător Radio Cultura din Rusia; Alison Hindell, redactor-şef al Departamentului Teatru al BBC, Marea Britanie; Cristina Modreanu, critic de teatru, România; Domnica Ţundrea, realizator la redacţia Teatru din cadrul Societăţii Române de Radiodifuziune. Obiectivul festivalului a fost acela de a promova inovaţia în domeniul teatrului radiofonic, cultivarea unor modalităţi de expresie noi, incitante, în spiritul evoluţiei formelor auditive şi al posibilităţilor, din ce în ce mai rafinate, de explorare a lumii sunetelor.

O menţiune specială a fost acordată de către juriu regizorului austriac Eberhard Petschinka, pentru întreaga sa carieră, dedicată perfecţionării mijloacelor de expresie în teatrul radiofonic, dar şi pentru spectacolul său înscris în competiţie, Circus maximus.

trofee grand prix nova

Câştigătorii Festivalului Internaţional de Teatru Radiofonic Grand Prix Nova sunt:

La secţiunea Short Forms (Teatru scurt):

Locul   I – Happy Birthday, Darling, regia Dmitriy Nikolaev / Radio Russia

Locul   II – Countdown (Numărătoare inversă), regia Ion Andrei Puican / Radio România

Locul  III – Roundabout Dance About the Days of the Week (Dans în cerc despre zilele săptămânii), regia Jasna Mesaric / HRT – Radio Croaţia

La secţiunea Radio Drama:

Locul   I – The Metamorphosis (Metamorfoza), regia Ion Andrei Puican / Radio România

Locul   II – Anna Livia Plurabelle, regia Grace Yoon – Rundfunk Berlin-Brandenburg, Germania

Locul  III – Amore Mio – Love Songs and Other Stuff (Cântece de dragoste şi alte chestii), regia Stefano Giannotti / Südwestrundfunk, Germania

metamorfoza-dupa-kafka

Spectacolul Metamorfoza, scenariul şi regia artistică: Ion Andrei Puican, câştigător la secţiunea Radio Drama a festivalului Grand Prix Nova, a primit recent şi medalia de argint la categoria Best Drama Special, în cadrul New York Festivals International Radio Program Awards 2014. Ceremonia de decernare a premiilor a avut loc luni seara, 23 iunie, la Manhattan Penthouse din New York.

De asemeni, Metamorfoza a ocupat poziţia a 4-a în clasamentul celei de a 18-a ediţii a Festivalului Internaţional de Teatru Radiofonic Prix Marulić, desfăşurat la Hvar, în Croaţia, în perioada 17–23 mai 2014. Scenariul original este inspirat după nuvela omonimă a lui Franz Kafka. În distribuţie: Alexandru Potocean, Andreea Grămoşteanu, Costel Caşcaval, Mirela Zeţa, Cătălin Babliuc, Vasile Calofir, Vlad Oancea, George Alexandru, Anca Ghenoside, Rob Pewtress, George Moise, Răzvan Zeţa, Iustina Tărăboanţă. Regia de studio: Janina Dicu. Regia muzicală: Mădălin Cristescu. Sound design: Mihnea Chelaru. Redactor şi producător: Attila Vizauer.

Iar Numărătoare inversă (Countdown), scenariul original: Mihnea Chelaru şi Ion Andrei Puican, în regia lui Ion Andrei Puican, spectacolul distins cu premiul al II-lea pentru producţii scurte, la Grand Prix Nova, a ocupat, de asemenea, locul al III-lea la categoria „Short form”, a Festivalului Internaţional Prix Marulić. În distribuţie: Răzvan Vasilescu, Andi Vasluianu, Dan Rădulescu, Vlad Oancea, Vasile Calofir, Răzvan Zeţa. Regia de montaj: Monica Wilhelm. Regia de studio: Janina Dicu. Regia muzicală: Mădălin Cristescu. Sound design: Mihnea Chelaru. Redactor şi producător: Attila Vizauer.

L-am invitat la microfonul Revistei Teatrului Naţional Radiofonic pe regizorul Ion Andrei Puican, ca să ne împărtăşească gândurile sale despre dublul succes repurtat la Festivalul Internaţional de Teatru Radiofonic Grand Prix Nova, despre atmosfera extrem de interesantă din zilele competiţiei, dar şi despre premiul recent atribuit spectacolului Metamorfoza, la festivalul radiofonic de la New-York.

Toate spectacolele participante la Festivalul Internaţional de Teatru Radiofonic Grand Prix Nova pot fi audiate pe site-ul www.eteatru.ro, cu posibilitatea de a consulta, pentru fiecare producţie, script-ul cu traducerea în limba engleză.

insomniile lui gregor

ne auzim la majesticInvitaţie la Majestic

Luni, 30 iunie, la ora 11.00, la clubul Ramada-Majestic de pe Calea Victoriei din Bucureşti, Teatrul Naţional Radiofonic vă invită la audiţia spectacolului Insomniile lui Gregor de Nicolae Sirius. Adaptarea radiofonică: Puşa Roth. Regia artistică: Vasile Manta. Amănunte ne oferă amfitrionul manifestării, colegul meu Costin Tuchilă.

Vă propun un fragment din spectacolul Insomniile lui Gregor de Nicolae Sirius, în interpretarea actorilor Maia Morgenstern, Dorel Vişan şi Mihai Constantin.

fonoteca de aurDuminică, 29 iunie, la ora 19.00, la Radio România Cultural, puteţi asculta, în fluxul „Fonoteca de aur”: Familia anticarului de Carlo Goldoni. Traducerea: Polixenia Carambi. Adaptarea radiofonică şi regia artistică: Titi Acs. În distribuţie: Grigore Vasiliu-Birlic, Nataşa Alexandra, Coca Andronescu, Radu Beligan, Marcel Anghelescu, Nicolae Brancomir, Carmen Stănescu, Nicolae Gărdescu ş.a. Regia muzicală: Paul Urmuzescu. Înregistrare din anul 1957.

canaletto palatul ducal

Canaletto, Vedere spre Palatul Ducal

A devenit binecunoscut faptul că prodigiosul comediograf  italian al veacului al XVIII-lea, Carlo Goldoni, a izbutit să opună, în opera sa, măştilor convenţionale din commedia dell’arte – caractere adevărate, declamaţiei – replici justificate psihologic, improvizaţiei facile – o exprimare adâncă şi pasională a sentimentelor; în fine, superficialităţii la care ajunseseră spectacolele commicilor dell’arte – o elaborare atentă, care l-a situat uneori, în exegezele comentatorilor, în preajma lui Molière, însuşi Voltaire denumindu-l „Molière al Italiei”… Preluând totuşi şi perfecţionând procedee şi personaje ale commediei dell’arte, valorificând o tradiţie teatrală pe care nu o putea ignora, Goldoni a dat acţiunilor justificare psihologică, a motivat atitudinile scenice, a îmbogăţit dialogul în notă realistă, conferindu-i savoare şi vitalitate.

În prefaţa la ediţia Bettinelli din 1750, prima culegere a comediilor sale, o adevărată sinteză a artei lui poetice, Carlo Goldoni scria: „Învăţ din Teatru să deosebesc ceea ce este mai potrivit pentru a atinge sufletul, a stârni uimirea sau râsul, sau gâdilitura plăcută inimii, care se naşte mai cu seamă atunci când găseşti în comedia pe care o asculţi, zugrăvite după natură şi puse cu îndemânare la locul ce li se cuvine, defectele şi ridicolul întâlnite la cei cu care te vezi mereu, în aşa fel însă, încât să nu loveşti prea tare, aducând jignire.”

ippolito caffi venezia con neve

Ippolito Caffi, Zăpadă la Veneția

Toată opera goldoniană, atât de cuceritoare, plină de fantezie, de originalitate şi, în acelaşi timp, de naturaleţe, se dovedeşte a fi o izbutită materializare a acestor gânduri.

Iar în Memoriile inutile, publicate la Paris, în 1787, o altă mărturie teoretică importantă asupra modificărilor pe care le adusese în gândirea teatrală italiană, Goldoni afirma că, odată cu subiectele de caracter, începe comedia de calitate.

Viciile, păcatele omeneşti, pasiunile manifestate în exces sunt înfăţişate şi în Familia anticarului – sclipitor tablou de familie italiană, în care se manifestă orgolii, vanităţi, rivalităţi puse în pagină cu vigoare satirică, dominantă fiind, fără îndoială, pasiunea lui signor Anselmo pentru antichităţi, naivitatea lui pe care contează cei care-l păcălesc, modul în care se autoiluzionează că ar fi un specialist, un colecţionar de artă şi de obiecte vechi…

Vă propun un fragment din Familia anticarului de Carlo Goldoni, în interpretarea actorilor Radu Beligan, Marcel Anghelescu şi Grigore Vasiliu Birlic.

biografii memorii tnrÎn fiecare dimineaţă, la ora 5.00, la Radio România Cultural, se difuzează spectacole-document, în cadrul fluxului „Biografii, memorii”, coordonat de Magda Duţu.

• Biografia unei capodopere: Richard Wagner Pelerinaj la Beethoven, scenariu radiofonic de Mihai Stoian – luni, 30 iunie

• Biografia unei capodopere: Anton Pann Povestea vorbei, scenariu radiofonic de Radu Albala – marţi, 1 iulie

Ionel Teodoreanu: Oamenii pe care i-am cunoscut, scenariu radiofonic de Elena Petrovici – miercuri, 2 iulie

Hortensia Papadat Bengescu: Amintiri autobiografice, scenariu radiofonic de Nicolae Florescu – joi, 3 iulie

Iulia Haşdeu – File din viaţa scriitoarei, scenariu radiofonic de Crina Decusară Bocşan – vineri, 4 iulie

• Biografia unei capodopere: Pavel Dan – Jurnal, scenariu radiofonic de Nicolae Florescu– sâmbătă, 5 iulie

• Francisc Şirato– scenariu radiofonic de Ileana Costin – duminică, 6 iulie

mari spectacoleFluxul de „Mari spectacole” se va difuza, pe durata grilei de vară, zilnic, la ora 0.30 şi, în reluare, de la ora 13.15, la Radio România Cultural. Mai multe amănunte despre noile spaţii de emisie alocate redacţiei Teatru, în grila de vară, puteţi afla în viitoarea ediţie a Revistei Teatrului Naţional Radiofonic, din 6 iulie – realizator: Magda Duţu.

teatru radiofonic serialÎn perioada 30 iunie–4 iulie, la ora 21.30, la Radio România Cultural, vă invităm să ascultaţi serialul radiofonic Cumpăna amiezii de Paul Claudel. Traducerea: Ion Igiroşanu. Adaptarea radiofonică: Rodica Leu. Regia artistică: Cristian Munteanu. În distribuţie: Marcel Iureş, Mariana Buruiană, Constantin Codrescu, Emil Hossu, Gheorghe Pufulete. Înregistrare din anul 1990.

În Cumpăna amiezii – Partage de midi – scrisă de Paul Claudel în 1906, autorul se inspiră din experienţele sale individuale şi ne oferă cea mai sinceră piesă a sa, influenţată, fără îndoială, şi de cele două mari revelaţii pe care mărturiseşte că le-a avut în 1886: lectura poemelor lui Rimbaud, Les Illuminations – Iluminările – şi revelaţia Bibliei, urmate de o zguduitoare convertire la catolicism, la credinţa copilăriei sale, repudiată în timpul studenţiei şi regăsită acum cu o intensitate uluitoare, la un nivel al incandescenţei.

scena din cumpana amiezii

Scenă din Cumpăna amiezii

Eugen Ionescu îl considera pe Paul Claudel drept „cel mai mare poet al secolului al XX-lea”, nu doar prin înaltele sale virtuţi literare, ci şi prin umanitatea sa, prin calitatea iubirii creştine pe care opera sa o răspândeşte.

Convins că rolul poetului este de a sugera, de a face să se audă armoniile lumii, „melodia” universului, Claudel încearcă să limpezească misterul destinului omenesc în lumina credinţei creştine… El orientează fiinţa umană spre Dumnezeu, îngăduindu-i regăsirea inocenţei şi accederea la paradisul pierdut…

Iubirea de Dumnezeu devine astfel nucleul piesei Cumpăna amiezii, credinţa totală culminând prin mântuirea finală, odată cu ascensiunea sufletului spre cele veşnice, într-o explozie de entuziasm mistic şi de autentic extaz…

Fragment din Cumpăna amiezii de Paul Claudel, regia artistică: Cristian Munteanu, 1990

Sperăm că veţi urmări cu interes spectacolele Teatrului Naţional Radiofonic şi vă dorim audiţie plăcută!

23–29 iunie 2014

Realizator: MAGDA DUŢU

evocare irina petrescu auditie majestic

Invitație la Majestic

Luni, 23 iunie, de la ora 11.00, la Clubul Ramada Majestic din București, va avea loc o Evocare Irina Petrescu și audiția cu public a spectacolului Jocul cu fantasme, monolog dramatic de Cristian Munteanu, înregistrare din anul 1996, în regia lui Adrian Pintea și interpretarea Irinei Petrescu, actrița căreia Revista Teatrală Radio și Teatrul Național Radiofonic și îi dedică luna iunie, prin programarea unor montări memorabile în care a jucat.

Invitația la Majestic, lansată de Costin Tuchilă, coordonatorul acestui proiect, oferă prilejul celor interesați să reasculte un spectacol realizat de cei trei regretați creatori de teatru: actrița Irina Petrescu, regizorul și scriitorul Cristian Munteanu, actorul și regizorul Adrian Pintea.

medalion irina petrescu Irina Petrescu

Monologul dramatic Jocul cu fantasme de Cristian Munteanu va putea ajunge însă, pe calea undelor, la toți ascultătorii Postului Radio România Cultural, duminică, 29 iunie, de la ora 14.00. Regia de studio: Gheorghe Pufulete. Regia muzicală: Simona Tudor. Regia tehnică: ing. Luiza Mateescu.

Jocul cu fantasme de Cristian Munteanu – fragment

  teatru radiofonic serialLuni, 23 iunie, de la ora 21.30, la Radio România Cultural, vă propunem ultimul episod al seialului Hronicul Găinarilor, spectacol realizat după romanul cu acelaşi titlu al poetului, dramaturgului şi prozatorului basarabean Aureliu Busuioc. Regia artistică: Petru Hadârcă. Dramatizarea şi adaptarea radiofonică: Magda Duţu. În distribuţie: Florin Zamfirescu, Mihai Bica, Gabriela Popescu, Mircea Rusu, Mircea Constantinescu, Dorin Andone, Julieta Strâmbeanu, Petru Hadârcă, Orodel Olaru, Annemary Ziegler, Silvia Codreanu, Dragoş Stoica, Oxana Moravec, Marcelo Cobzariu, Ion Arcudeanu, Sorin Şaguna, Patricia Prundea, Gheorghe Pufulete. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Muzica originală şi regia muzicală: Stelică Muscalu. Regia tehnică: ing. Luiza Mateescu. Redactor: Costin Manoliu. Coordonator de proiect: Magda Duțu. Înregistrare realizată în anul 2011.

aureliu busuioc Aureliu Busuioc (1928–2012) – om de o vastă cultură literară, cu un deosebit curaj în ceea ce priveşte regândirea adevărurilor aflate în circulaţie – face parte din generaţia „celor mai hărţuiţi dintre pământeni”: cea a celor care s-au născut în Regatul României, au fost „mutaţi” de istorie în Uniunea Sovietică, fără să li se ceară părerea şi obligaţi apoi, să devină cetăţeni ai Republicii Moldova. Hronicul Găinarilor – roman distins cu premiul Filialei din Chişinău a Uniunii Scriitorilor din România, publicat de Aureliu Busuioc la Editura Prut Internaţional, în anul 2006 – este o cronologie tipic basarabeană a schimbărilor de macazuri şi de regimuri, nu şi de năravuri… Aşa cum apreciază scriitorul Mircea V. Ciobanu, „Hronicul Găinarilor e o parodiere a letopiseţelor şi romanelor istorice naţionale; este chiar mitologia basarabenilor, explicită şi explicativă – cea adevărată, cea meritată şi reprezentativă – expusă în limbajul timpului: savuros, detaşat, ironic, sentimental, ludic, oralizant-livresc – altfel spus: postmodernist”. Regizorul Petru Hadârcă a montat acest spectacol în premieră absolută la Teatrul Național Radiofonic – Radio România Cultural, în aprilie 2011, iar anul acesta, în luna martie, pe scena Teatrului Național ”Mihai Eminescu” din Chișinău, obținând și Premiul pentru cel mai bun spectacol, în cadrul Galei UNITEM 2014. Hronicul Găinarilor… adevărul despre cine suntem noi și despre pericolele ascunse în noi, care se pot declanșa oricând. Căci în fiecare om zace și binele și răul, virtuțile și viciile, noblețea și ticăloșia, și doar noi avem puterea de a alege calea pe care vrem s-o urmăm. A recunoaște neajunsurile și slăbiciunile, a vorbi despre ele cu umor este un pas sigur spre purificare morală și spirituală, este o șansă de a deveni lucizi în gândire și fermi în acțiuni, pentru a nu accepta să fim manipulați și conduși de găinari”, apreciază regizorul Petru Hadârcă.

Hronicul Găinarilor de Aureliu Busuioc – fragment

teatru radiofonic serialÎncepând de marți, 24 iunie, de la ora 21.30, Teatrul radiofonic serial prezintă în fiecare seară Maitreyi de Mircea Eliade. Dramatizarea radiofonică: Rodica Suciu-Stroescu. Regia artistică: Leonard Popovici. Cu: Mirela Gorea, Adrian Pintea, Constantin Codrescu, Margareta Pogonat, Mihai Dinvale, Valeria Ogăşanu, Şerban Cellea, Anca Pandrea, Mihai Mereuţă, Catrinel Dumitrescu, Violeta Berbiuc. Înregistrare din anul 1991

Maitreyi de Mircea Eliade – fragment

biografii memorii tnrSpectacolele-document care aduc în prim-plan biografiile unor capodopere, vor fi difuzate și în această perioadă, în fiecare dimineață de la ora 5.00, la Radio România Cultural, în seria „Biografii, memorii”.

• Luni, 23 iunie: Johann Wolfgang Goethe: Suferinţele tânărului Werther. Scenariu radiofonic de Elsa Grozea. Regia artistică: Constantin Dinischiotu. Înregistrare din anul 1978

• Marţi, 24 iunie: Johann Wolfgang Goethe: Faust. Scenariu radiofonic de Nicolae Balotă. Regia artistică: Cristian Munteanu. Înregistrare din anul 1975

• Miercuri, 25 iunie: Johann Wolfgang Goethe: Egmont. Scenariu radiofonic de Claudiu Cristescu. Regia artistică: Cristian Munteanu. Înregistrare din anul 1982

• Joi, 26 iunie: Luigi Pirandello: Să îmbrăcăm pe cei goi. Scenariu radiofonic de Cătălina Buzoianu și Magdalena Boiangiu. Regia artistică: Cătălina Buzoianu. Înregistrare din anul 1980

• Vineri, 27 iunie: Anton Pavlovici Cehov: Pescăruşul. Scenariu radiofonic de Constantin Paraschivescu. Regia artistică: Titel Constantinescu. Înregistrare din anul 1975

• Sâmbătă, 28 iunie: Guy de Maupassant: Bel-Ami. Scenariu radiofonic de Elsa Grozea. Regia artistică: Constantin Dinischiotu. Înregistrare din anul 1981

• Duminică, 29 iunie: Henrik Ibsen: Nora. Scenariu radiofonic de Ecaterina Oproiu. Regia artistică: Cristian Munteanu. Înregistrare din anul 1975.

anita nandris cudla teatru document

Un spectacol-document din seria Biografii, memorii va fi difuzat și marți, 24 iunie, de la ora 19.00, la Radio România Cultural: Anița Nandriș Cudla – 20 de ani în Siberia, producție a Teatrului Național Radiofonic – 2013. Scenariul radiofonic este realizat de Magda Duţu şi Raisa Radu, după cartea cu același titlu, publicată la Editura Humanitas. Regia artistică: Petru Hadârcă. În distribuţie: Rodica Mandache, Annemary Ziegler, Monica Ghiuţă, Mihai Bica, Mircea Constantinescu, Dorin Andone, Marcelo Cobzariu, Alexandru Nedelcu, Silviu Oltean, Sorin Şaguna, Emilia Dobrin, Julieta Strâmbeanu, Orodel Olaru, Magda Duţu, Gheorghe Pufulete, Costin Manoliu, Milica Creiniceanu, Petru Hadârcă. Cu participarea extraordinară a doctorului Gheorghe Nandriş – nepotul Aniţei Nandriş-Cudla. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Luiza Mateescu. Regia tehnică: ing. Mirela Georgescu. Redactor: Costin Manoliu. Producător: Magda Duţu. Producție sponsorizată de: SC MAJESTIC TOURISM SA – RAMADA MAJESTIC BUCUREŞTI şi AGRICOLA INTERNAŢIONAL SA BACĂU.

2 bust anita Aniţa Nandriş-Cudla s-a născut în 1904, într-o familie de ţărani din nordul Bucovinei. Printre cei 13.000 de români din acest ţinut, care au trăit, în iunie 1941, groaza deportării, s-a aflat şi Aniţa cu întreaga familie. Fără a fi vinovată şi fără a fi judecată, a fost ridicată de KGB în miez de noapte, împreună cu cei trei copii mici ai săi, separată de soţ şi deportată în străfundul Siberiei, dincolo de Cercul Polar. În această sălbăticie a Siberiei a luptat pentru supravieţuire 20 de ani. Şi-a ocrotit copiii cu preţul vieţii, dovedind o putere de sacrificiu şi o rezistenţă morală dincolo de orice imaginaţie. A intrat de două ori în comă şi de fiecare dată şi-a revenit, singurul tratament fiind iubirea nemărginită pentru copii şi credinţa în Dumnezeu. Abia ştiutoare de carte, întoarsă acasă, Aniţa a scris în cuvinte simple povestea acestei supravieţuiri. A încredinţat manuscrisul nepotului său, dr. Gheorghe Nandriş, în 1982, rugându-l să-i promită că-l va trece peste graniţă în România şi-l va face cunoscut. S-a stins în 1986, cu sentimentul datoriei împlinite. Manuscrisul Aniţei, această mărturie unică, păstrată printr-o minune, timp de peste două decenii, a fost publicat pentru prima oară în 1991, sub titlul 20 de ani în Siberia. Destin bucovinean, în urma unei scrisori trimise de dr. Gheorghe Nandriş pe adresa Editurii Humanitas. Academia Română a adus confirmarea oficială, acordând Premiul „Lucian Blaga”, în anul 1992, poate pentru prima oară, unei ţărănci cu trei clase primare. Ediţia a doua a apărut în 2006, cu câteva completări şi cu titlul schimbat: Amintiri din viaţă. 20 de ani în Siberia. Spectacolul radiofonic de teatru-document realizat după această ediţie, are la bază mărturia zguduitoare a Aniţei Nandriş-Cudla, creionată şi nuanţată de Rodica Mandache, cu fidelitate faţă de personajul real interpretat, până în cel mai sensibil detaliu. O poveste asumată şi redată tulburător, căreia i se alătură o altă mărturie, rostită impresionant de doctorul Gheorghe Nandriş, nepotul Aniţei, cel care a trăit împreună cu Aniţa câteva dintre evenimentele petrecute în acea vâltoare a vremurilor şi căruia i-a încredinţat manuscrisul. Momentele semnificative trăite de Aniţa şi familia sa sunt reconstituite şi aduse în atenţie prin scene dramatizate – jucate de actori – scene care vor alterna cu aceste mărturii, adevărul fiind comunicat printr-o formă artistică elaborată. Dacă ar fi singulară, această biografie a unei familii de ţărani din Bucovina, ar rămâne fără relevanţă sau ar stârni cel mult un sentiment de compasiune. Însă povestea Aniţei depăşeşte graniţele tragediei unei familii sau a unui sat; este tragedia unui întreg neam românesc din nordul Bucovinei.

Anița Nandriș Cudla – 20 de ani în Siberia, fragment

mari spectacoleÎn fiecare noapte, de la ora 0.30, la Radio România Cultural, Teatrul Național Radiofonic va prezenta câte o producție, sub genericul „Mari spectacole”.

• Luni, 23 iunie: Don Carlos de Friedrich Schiller. Traducerea şi adaptarea radiofonică: Alexandru Philippide. Regia artistică: Mihai Zirra.

• Marți, 24 iunie: Femeia mării de Henrik Ibsen. Adaptarea radiofonică şi regia artistică: Olimpia Arghir

• Miercuri, 25 iunie: Cadavrul viu de Lev Tolstoi. Regia artistică: Val Moldoveanu

• Joi, 26 iunie: Omul care aduce ploaia de Richard Nash. Regia artistică: Liviu Ciulei.

• Vineri, 27 iunie: Neasemuitul preţ al clipelor, adaptare după piesa O clipă a fost al meu de Anne Habreck Adameck. Regia artistică: Cristian Munteanu

• Sâmbătă, 28 iunie: Ultima oră de Mihail Sebastian. Adaptarea radiofonică şi regia artistică: Dan Puican.

• Duminică, 29 iunie: Acul cumetrei Gurton de William Stevenson. Adaptarea radiofonică: Georgeta Răboj. Regia artistică: Titel Constantinescu

Teatrul Naţional Radiofonic prezintă joi, 26 iunie, de la ora 19.00, la Radio România Cultural Făuritorii de imperii de Boris Vian. Adaptarea radiofonică: Alma Grecu. Regia artistică: Cristian Munteanu. În distribuţie: Mircea Albulescu, Gina Patrichi, Mariana Buruiană, Gheorghe Cozorici, Dorina Lazăr, Mihai Mălaimare, Florian Pittiş. Înregistrare din anul 1983. Acest spectacol este urmat de un teatru scurt: Două schiţe radiofonice de Dumitru Solomon: Consacrarea şi Liftul, în regia lui Grigore Gonţa. Cu: Eugenia Popovici, Octavian Cotescu, Radu Beligan, Mircea Crişan, Toma Caragiu – în distribuție. Înregistrare din anul 1967.

Liftul de Dumitru Solomon – fragment

 16–22 iunie 2014

Realizator:  COSTIN MANOLIU

Festivalul Internaţional de Teatru Radiofonic „Grand Prix Nova”, ediţia a II-a

Grand Prix Nova 2014

sigla-grand-prix-nova-2014Luni, 16 iunie 2014 începe a doua ediţie a Festivalului Internaţional de Teatru Radiofonic „Grand Prix Nova”, organizat de Radio România, sub Înaltul Patronaj al Alteţei Sale Regale Principesa Moştenitoare Margareta a României, eveniment cultural găzduit de Hotelul Continental din Bucureşti.

Festivalul oferă profesioniştilor de radio din întreaga lume un cadru competiţional în care îşi pot prezenta producţiile teatrale. În urma preselecţiei au intrat în concurs 44 de spectacole radiofonice din 21 de ţări. Juriul este prezidat de scriitorul şi regizorul italian Idalberto Fei. România e reprezentată în juriu de criticul de teatru Cristina Modreanu şi de Domnica Ţundrea, redactor şi producător la Teatrul Naţional Radiofonic.

Festivalul îşi deschide porţile luni 16 iunie, la ora 11.00, cu o conferinţă de presă la Hotelul Continental din București.

Promo

sigla-grand-prix-nova-2014România participă la acest festival concurs, Grand Prix Nova, cu spectacolele Apus de soare. Impresii – scenariul şi regia: Ilinca Stihi, Bacchanalia de Goran Stefanovski, în regia lui Mihai Lungeanu şi Metamorfoza după nuvela cu acelaşi titlu de Franz Kafka, scenariul şi regia Ion Andrei Puican.

Pentru iubitorii de teatru radiofonic care nu pot fi prezenţi în perioada 16–22 iunie 2014 în sălile de audiţie de la Hotelul Continental din Bucureşti, toate spectacolele pot ascultate accesând adresa de internet: www.eteatru.ro

Scenariile sunt traduse în limba engleză.

Gala de premiere va avea loc sâmbătă, 21 iunie, de la ora 17.00, la Palatul Elisabeta din Bucureşti. Premiile vor fi înmânate de Alteţa Sa Regală Principesa Moştenitoare Margareta a României.

Tot atunci, vor fi acordate în premieră şi Premiile Teatrului Naţional Radiofonic pentru cei mai buni actori în spectacolele realizate în stagiunea 2013.

Premiul pentru cea mai bună interpretare feminină: Rodica Mandache, pentru rolul Anița din spectacolele Aniţa Nandriş-Cudla: Amintiri din viaţă şi Aniţa Nandriş-Cudla: 20 de ani în Siberia.

Premiul pentru cea mai bună interpretare masculină: Vlad Ivanov, pentru rolul EL din Patru povestiri de Petre Barbu.

Premiul pentru debut: Ana Maria Bălescu, pentru rolul din Nopţile gri ale pisicii albastre de Emil Cătălin Neghină.

teatru radiofonic serialÎn fiecare seară, de luni până vineri, de la ora 21.30, Radio România Cultural ne aduce pe calea undelor teatru radiofonic serial: Hronicul Găinarilor de Aureliu Busuioc, în regia lui Petru Hadârcă. Dramatizarea şi adaptarea radiofonică: Magda Duţu.

aureliu busuioc hronicul gainarilor

Hronicul Găinarilor, roman distins cu premiul Fililalei Chişinău a Uniunii Scriitorilor din România în 2006, are o alternativă radiofonică începând din 2011. În rolurile principale: Florin Zamfirescu, Mihai Bica, Gabriela Popescu, Mircea Rusu, Mircea Constantinescu, Dorin Andone.

Hronicul Găinarilor de Aureliu Busuioc, regia: Petru Hadârcă, 2011 – fragment

http://youtu.be/gVO3YkLAmXA mari spectacoleRadio România Cultural transmite noaptea, de la ora 0.30, mari spectacole: • Luni: Lorelei de Ionel Teodoreanu • Marţi: Noaptea iguanei de Tennessee Williams • Miercuri: Viforul de Barbu Ştefănescu-Delavrancea • Joi: Vară şi fum de Tennessee Williams • Vineri: Preludiu la Electra de Petru Dumitriu • Sâmbătă:  Călina roşie de Vasili Şukşin

• Duminică: Duios Anastasia trecea, dramatizare de Pușa Roth după nuvela lui D. R. Popescu

Născut la Iaşi în 1897, Ionel Teodoreanu, avocat şi romancier, a marcat literatura românească a veacului XX îndeosebi prin scrierile sale evocatoare ale copilăriei sau adolescenţei. Mai multe generaţii de cititori s-au delectat citind nuvelele din volumul Uliţa copilăriei sau trilogia La Medeleni.

Romanul Lorelei a apărut în 1935. Varianta sa radiofonică a fost realizată în 1989, în regia lui Titel Constantinescu, cu Mirela Gorea, Jeanine Stavarache, Dan Condurache, Virgil Ogăşanu şi Ruxandra Sireteanu în distribuţie.

Lorelei de Ionel Teodoreanu, regia: Titel Constantinescu, 1989 – fragment

biografii memorii tnr

În fiecare zi, dimineaţa de la ora 5.00, Radio România Cultural difuzează spectacole de teatru-document din seria „Biografii, memorii”, inspirate de viaţa şi opera unor personalităţi culturale.

• Luni: Alfred de Musset

• Marţi: Alfred de Vigny

• Miercuri: Balzac în papuci

jacques brel

Jacques Brel

• Joi: Jacques Brel: Visând un imposibil vis, în regia lui Leonard Popovici. Scenariu radiofonic de Flavia Buref. O înregistrare din anul 1987, în care puteţi asculta sau reasculta melodii interpretate de celebrul cântăreţ francez.

Jacques Brel: Visând un imposibil vis, 1987 – fragment

dramaturgi romani contemporani sigla

Joi, 19 iunie, de la ora 19.00, pe aceleaşi lungimi de undă, în cadrul proiectului „Dramaturgi români contemporani”, coordonat de Magda Duţu, spectacolul cu piesa Natură moartă cu nepot obez de Ion Sapdaru.

Această montare, realizată în anul 2010, a reprezentat debutul la Teatrul Naţional Radiofonic pentru regizorul Eugen Făt, absolvent la Facultăţii de Teatru şi Televiziune din Cluj-Napoca în 2007. În distribuţie: Dorina Lazăr, Valeria Seciu, Rodica Mandache, Marius Manole, Antoaneta Zaharia.

Natură moartă cu nepot obez de Ion Sapdaru, 2010 – fragment

http://youtu.be/kBU61q2xYdE  

8–15 iunie 2014

Realizator: COSTIN MANOLIU

Premieră absolută

nicolae sirius insomniile lui gregor pusa roth dorel visan

Joi, 12 iunie, de la ora 19.00, în premieră absolută la Radio România Cultural: Insomniile lui Gregor de Nicolae Sirius, spectacol realizat cu sprijinul Societăţii Comerciale Teletext din Slobozia. Adaptare radiofonică de Puşa Roth. Regia artistică: Vasile Manta.

sigla mica tnrUn prilej de a-i auzi pe calea undelor pe Dorel Vişan, Virgil Ogăşanu, Mihai Constantin, Maia Morgenstern, Petre Lupu, Mihai Niculescu şi Daniela Ioniţă. Muzica şi regia muzicală: George Marcu. La vioară: Marian Grigore. Regia de montaj: Dana Lupu şi Florina Istodor. Regia de studio: Janina Dicu.

Redactorul acestei producţii radio, Costin Tuchilă, ne propune piesa lui Nicolae Sirius ca fiind o parabolă despre libertatea individului în regimuri totalitare. Textul e inspirat de trăirile personale ale autorului, combinate imaginativ cu trimiteri la mituri şi figuri universale, ceea ce îi conferă un plus de expresivitate.

Nicolae Sirius

Nicolae Sirius

Poet şi dramaturg, Nicolae Sirius, născut în 1950 la Lupşanu, în judeţul Călăraşi, a plecat din România în 1986. A trăit şase luni într-un lagăr din Austria. În 1995 a ajuns în Germania, iar câţiva ani mai târziu s-a stabilit în Japonia. E căsătorit cu o valoroasă pianistă japoneză, Hiroko Minakami.

A debutat cu poezie în 1968. Ultimul său volum apărut în România, în 2013, se intitulează Amintirile unui însingurat.

Insomniile lui Gregor de Nicolae Sirius, adaptare radiofonică de Pușa Roth. Regia artistică: Vasile Manta – fragment

fonoteca de aurDuminică, 8 iunie, de la ora 19.00, la Radio România Cultural, un spectacol radiofonic după un text clasic: Şcoala bărbaţilor de MolièreO înregistrare din anul 1956, cu Nicolae Gărdescu, Vladimir Maximilian, Carmen Stănescu, Aurelia Sorescu, George Carabin, Puşa Protopopescu, Florin Vasiliu, Virgil Vasilescu, Alexandru Demetriad. Regia artistică: Paul Stratilat.

Şcoala bărbaţilor de Molière. Paul Stratilat, 1956 – fragment

biografii memorii tnrÎn fiecare dimineaţă de la ora 5.00, la Radio România Cultural, o emisiune inspirată de viaţa şi opera unei personalităţi româneşti sau universale, în cadrul proiectului Biografii, memorii.

• Luni, 9 iunie: Molière în opera lui Mihai Bulgakov

• Marţi, 10 iunie: Polemici literare – Voltaire împotriva lui Shakespeare

• Miercuri, 11 iunie: Salvador Dali – Spectacolul unei vieţi

• Joi, 12 iunie: Miguel de Cervantes

• Vineri, 13 iunie: Federico Garcia Lorca

• Sâmbătă, 14 iunie: Borges despre… Borges

sigla mica tnrMarţi, 10 iunie, de la ora 19.00, sub acelaşi generic, „Biografii, memorii”: Aniţa Nandriş-Cudla – Amintiri din viaţă. Scenariu radiofonic de Magda Duţu şi Raisa Radu, după volumul 20 de ani în Siberia de Aniţa Nandriş-Cudla, publicat la Editura Humanitas. Regia artistică: Petru Hadârcă. În rolurile principale: Rodica Mandache, Annemary Ziegler, Monica Ghiuţă, Mihai Bica, Dorin Andone, Mircea Constantinescu, Orodel Olaru, Petru Hadârcă.

anita nandris cudla

Născută în 1904 în nordul Bucovinei, în satul Mahala, în apropiere de Cernăuţi, Aniţa Nandriş-Cudla a fost printre cei 13.000 de români care, în iunie 1941, au cunoscut groaza deportării. Împreună cu cei trei copiii ai săi, după 20 de ani a reuşit să se întoarcă pe meleagurile natale. A scris povestea vieţii sale şi a încredinţat manuscrisul nepotului de frate, doctorul Gheorghe Nandriş, care a reuşit să-l aducă în România, unde a văzut lumina tiparului în 1991. Aniţa Nandriş, simbol de curaj şi eroism al femeii românce, a plecat la Domnul în 1986, cu sentimentul datoriei împlinite.

Aniţa Nandriş-Cudla – Amintiri din viaţă, fragment

Miercuri, 11 iunie, ora 16.10, Radio România Internaţional:

Ion Luca Caragiale

Pe 9 iunie se împlinesc 102 ani de când cel mai mare dramaturg român pleca din această viaţă, la Berlin, în Germania.

În amintirea lui nenea Iancu, Radio România Internaţional programează miercuri, 11 iunie, de la ora 16.10, spectacolul Tren de plăcere de Ion Luca Caragiale, în regia lui Mihai Berechet, înregistrare din 1982 cu Radu Beligan, Silvia Dumitrescu-Timică, Rodica Tapalagă, Valeria Gagealov, Coca Andronescu şi copilul Alexandru Beligan în distribuţie.

Tren de plăcere de I. L. Caragiale – fragment

Mihai Eminescu

Pe 15 iunie se împlinesc 125 de ani de la trecerea la Domnul a celei mai mari personalităţi a literaturii române, Mihai Eminescu.

În săptămâna 8–15 iunie, aveţi ocazia să ascultaţi mai multe spectacole inspirate de texte eminesciene:

• Sâmbătă, 14 iunie de la ora 14.00: Călin – file de poveste, la Radio România Cultural

• Duminică, 15 iunie, de la ora 9.05: Făt-Frumos din lacrimă, la Radio România Actualităţi.

constantin venerus popa

Constantin Venerus Popa

Ultimele zile ale lui Eminescu au fost sursa de inspiraţie pentru scenariul scris de Constantin Venerus Popa, intitulat Eminescu – Luceafăr mistuitO producţie radiofonică din anul 2008, cu Dan Puric în rolul titular, secondat de Mircea Rusu şi Manuela Ciucur. Regia artistică: Mihai Lungeanu – duminică, 15 iunie de la ora 5.00, la Radio România Cultural, în seria „Biografii, memorii”.

Eminescu – Luceafăr mistuit de Constantin Venerus Popa, 2008 – fragment

Grafică, ilustrații și editare multimedia: Costin Tuchilă. 

1–8 iunie 2014

Realizator: IRINA SOARE

prix marulicEveniment teatral

În perioada 17–23 mai, pe insula Hvar, din Croaţia, s-a desfăşurat cea de a 18-a ediţie a Festivalului de teatru radiofonic Prix Marulič. La această prestigioasă manifestare, au fost înscrise 43 de producţii radiofonice din 21 ţări. Redacţia Teatru, a Societăţii Române de Radiodifuziune, a participat la acest eveniment cu două spectacole, semnate de regizorul Ion Andrei Puican, ambele producţii fiind apreciate si recompensate de juriul festivalului. Astfel, la categoria „Short form”, producţia intitulată Numărătoare inversă, scenariul Mihnea Chelaru, a câştigat premiul al treilea, iar la categoria „Radio Drama’’, montarea Metamorfozascenariul Ion Andrei Puican, a ocupat locul al patrulea în clasament.

countdown mihnea chelaru ion andrei puican

fonoteca de aurLa Radio România Cultural, duminică, 1 iunie, de la ora 19.00, vă invităm să ascultaţi un spectacol-eveniment: Şcoala bârfelilor de Richard Brinsley Sheridan.

,,Între Shakespeare şi Shaw, literatura şi scena engleză nu au avut un mai strălucitor autor de comedii ca Richard Brinsley Sheridan’’, considera criticul literar Petru Comarnescu. Şi tot el continua: ,,Umorul satiric al lui Sheridan are ceva din vigoarea şi sănătatea lui Shakespeare, iar intriga şi încurcăturile acţiunii provin de la commedia dell’arte, prin mijlocirea lui Molière şi de la farsele mai vechi din literatura engleză. Comediile lui, legate de realităţile mai însemnate sau mai mărunte ale vremii sale, se păstrează până în zilele noastre nespus de vii şi de încântătoare.’’

scoala barfelilor sheridan fonoteca de aur

Viu şi încântător, sperăm, vi se va părea şi spectacolul radiofonic realizat de regizorul Constantin Moruzan, acum aproape şase decenii. Cu o distribuţie de excepţie: Alexandru Giugaru, Aura Buzescu, Ion Lucian, Radu Beligan, Cella Dima în rolurile principale.

Şcoala bârfelilor de Sheridan, regia: Constantin Moruzan, 1957 – fragment

biografii memorii tnrÎn fluxul „Biografii, memorii”, coordonat de Magda Duţu, în fiecare dimineaţă, de la ora 5.00, veţi putea asculta spectacole-document, dedicate unor personalităţi ale culturii române şi universale. Iată, în ordine, titlurile săptămânii 2–8 iunie:

Luni, 2 iunie: Arta PopescuO biografie poetică după opera antumă şi postumă a lui Cristian PopescuScenariul radiofonic şi regia artistică: Gavriil Pinte Marţi, 3 iunie: Carmen Sylva. Scenariu radiofonic de Noe Smirnov. Regia artistică: Leonard Popovici Miercuri, 4 iunie: Alice Voinescu – Arta de a suferi (partea I) Joi, 5 iunie: Alice Voinescu – Arta de a suferi (partea a II-a). Interpretează: Irina Petrescu. Regia artistică: Attila Vizauer alice voinescu

Alice Voinescu

Scenariul, semnat de Doina Papp, porneşte de la paginile celebrului Jurnal, mărturie emoţionantă a unui intelectual care a marcat decisiv literatura, filosofia, critica dramatică dar şi viaţa universitară românească. Spectacolul radiofonic, realizat în două părţi, conturează viaţa şi destinul tragic al acestei personalităţi emblematice a culturii române şi creionează traseul său existenţial, de la anii de studii în Franţa şi prietenia cu membrii grupului Pontigny ori cu André Gide, trecând prin perioada în care a frecventat cercurile intelectuale din Bucureștiul interbelic, devenind o familiară a castelelor Peleş sau Bran ori a reşedinţei de la Balcic a Reginei Maria, şi până la domiciliul forţat în satul Costeşti, dupa ce a cunoscut teroarea din închisorile comuniste.

Alice Voinescu – Arta de a suferi, scenariu radiofonic de Doina Papp. Interpretează: Irina Petrescu. Regia artistică: Attila Vizauer, 2003 – fragment

Vineri, 6 iunie: Joseph von SternbergScenariu radiofonic de Cristina Corciovescu. Regia artistică: Dan Puican

Sâmbătă, 7 iunie: Franz GrillparzerScenariu radiofonic de Bogdan Ulmu. Regia artistică: Dan Puican.

Duminică, 8 iunie: Virginia Woolf – Jurnalul unei scriitoare. Scenariu radiofonic de Maria Cordoneanu. Regia artistică: Titel Constantinescu

Coordonator de proiect: Magda Duţu

mari spectacoleLa Radio România Cultural, continuă seria „Marilor spectacole” difuzate, în fiecare noapte, de la ora 0.30. Sub această titulatură, săptămâna viitoare, în repertoriul Teatrului Naţional Radiofonic, veţi regăsi versiuni radiofonice ale unor titluri importante din opera lui Anton Pavlovici Cehov, semnate de regizori de prim rang ai teatrului radiofonic, din generaţii diferite, de la Mihai Zirra, Moni Ghelerter şi Mihai Pascal, la Cristian Munteanu, Dan Puican ori Silviu Jicman. Pe afişul acestei săptămani veţi regăsi, de asemenea, semnătura regretatului regizor Ion Vova.

a p cehov

Iată, în ordine, spectacolele radiofonice din creația lui Anton Pavlovici Cehov, pe care le veţi putea asculta, la Radio România Cultural, în săptămâna 2–8 iunie:

Luni, 2 iunie: Pescăruşul  Marţi, 3 iunie: Trei surori Miercuri, 4 iunie: Zvăpăiata Joi, 5 iunie: Ivanov Vineri, 6 iunie: Judecata și Ursul  Sâmbătă, 7 iunie: Duhul pădurii Duminică, 8 iunie: Întâlnire cu Cehov Coordonator de proiect: Simona Vasiliu

Judecata de A. P. Cehov, regia artistică: Ion Vova  – fragment

teatru radiofonic pentru copiiNu uitaţi de celelalte fluxuri de teatru radiofonic, difuzate la posturile Radio România:

A fost odată ca niciodată, de luni până vineri, la 17. 50, la Radio România Cultural

Noapte bună, copii!, de luni până vineri, la 20 şi 50 de minute, la Radio România Actualităţi

Tot pe frecvenţele România Actualităţi, în fiecare seară, de la ora 23.03, Teatrul Naţional Radiofonic şi Mituri, legende, poveşti, de luni şi vineri, la ora 16.30, la Antena Satelor.

La Radio România Actualităţi, sâmbătă, 7 iunie, de la ora 9.05, se va difuza spectacolul: Aventuri în ţinutul uitat de Arthur Conan Doyle, iar duminică, de la aceeaşi oră, vă invităm să ascultaţi Povestea lui Harap Alb de Ion Creangă, montare realizată de regizorul Vasile Manta, în anul 2003, cu Ionuţ Kivu, în rolul titular, alături de Dan Condurache, Tatiana Iekel, Ştefan Radof, George Ivaşcu, Valentin Uritescu, Mihai Niculescu, Radu Amzulescu, George Grigore, Romeo Stavăr, Petre Lupu, Mircea Constantinescu, Violeta Berbiuc, Constantin Cojocaru, Paula Niculiţă. Dramatizarea basmului aparţine Marielei Oţoiu.

Harap Alb de Ion Creangă, regia artistică: Vasile Manta, 2003 – fragment

Sperăm că spectacolele propuse de Teatrul Naţional Radiofonic vă vor reţine atenţia şi vă dorim audiţie plăcută!

Grafică, ilustrații și editare multimedia: Costin Tuchilă. 

 25 mai–1 iunie 2014

Realizator: COSTIN MANOLIU

editura text piesa teatru

fonoteca de aurDuminică, 25 mai, de la ora 19.00, la Radio România Cultural, spectacolul Carnavalul, după comedia cu acelaşi titlu a dramaturgului bulgar Ivan Şopov. Regia artistică: Paul Stratilat. O înregistrre din 1961, în care îi veţi putea asculta pe Alexandru Giugaru, Silvia Dumitrescu Timică, Valentin Plătăreanu, Aurelia Sorescu, Nicolae Neamţu-Ottonel, Jules Cazaban, Nelly Sterian, Tatiana Iekel, Willi Ronea, Florin Scărlătescu, Ina Otilia Ghiulea, Mihai Stoenescu, Horia Şerbănescu.

biografii memorii tnrÎn fiecare dimineaţă de la ora 5.00, la Radio România Cultural, o emisiune inspirată de viaţa şi opera unei personalităţi culturale, în cadrul proiectului „Biografii, memorii”, „Biografia unei capodopere”.

Luni: Feodor Dostoiesvski – Crimă şi pedeapsă

Marţi: Vincent van Gogh – Scrisori către Theo

Miercuri: Johann Wolfgang Goethe – Suferinţele tânărului Werther

Joi: Ludwig van Beethoven – Fidelio

theodore gericault pluta meduzei

Théodore Gericault, Pluta meduzei

Vineri: Théodore Gericault – Pluta meduzei

Sâmbătă: Stendhal – Roşu şi negru

Duminică: Poveştile lui Creangă, după un scenariu de Alecu Popovici.

Marţi seara, de la ora 19.00, la Radio România Cultural, în aceeaşi serie „Biografii, memorii” se va difuza partea a II-a a spectacolului George Enescu: Istorie şi legendă, realizat după un scenariu radiofonic de Ada Brumaru. Regia artistică: Cristian Munteanu. În rolul titular: Florin Zamfirescu. Înregistrare din anul 2005.

mari spectacoleÎn fiecare noapte, de la ora 0.30, Radio România Cultural difuzează „Mari spectacole”, inspirate de texte celebre ale dramaturgiei universale:

Casa Bernardei Alba de Federico García Lorca.

Cui i-e frică de Virginia Woolf? de Edward Albee

Veronica de Claudia Millian Minulescu.

Melissa de Nikos Kazantzakis

Din jale se întrupează Electra de Eugene O’Neill

Luni, 26 mai, Nora de Henrik Ibsen, în regia lui Dan Puican. O montare din 1984, cu actori importanţi ai scenei româneşti: Valeria Seciu, Victor Rebengiuc, Irina Petrescu, Ștefan Radof, Ion Marinescu, Ileana Şerban.

 

sigla mica tnrUna din cele mai frumoase zone din ţară, Mărginimea Sibiului, a dat României mulţi oameni de seamă. Între aceştia, cuviosul monah Procopie Picu Pătruţ din Sălişte, care a trăit între 1818 şi 1873.

Poet, miniaturist, imnograf, caligraf şi copist, scriitorul-ascet – cum l-a numit Onisifor Ghibu – ne-a lăsat peste 50 de volume de stihuri religioase, multe originale, altele preluări după scrieri mai vechi.

În 1852, Picu Pătruţ a scris drama religioasă Mironosiţele, jucată mai întâi la Sălişte, apoi şi în alte localităţi, mai ales în satul Rod, unde a fost jucată chiar şi în anii ateismului comunist. Personajele sunt Fecioara Maria, mironosiţele Maria Magdalena, Ioana, Susana şi Salomia, apoi Îngerul, Domnul Iisus Hristos, sutaşul Loghin, apostolul Petru şi Arhiereul evreu.

picu procopie patrut

 Procopie Picu Pătruţ 

Reprezentarea poemului dramatic Mironosiţele avea loc în zilele de Paşti, după terminarea Liturghiei, în biserică sau în faţa bisericii. Pe vremuri, Mironosiţele obişnuiau să umble prin sate până la Ispas, adică pe o perioadă de 40 de zile, de la sărbătoarea Învierii Domnului la praznicul Înălţării Domnului.

Descoperită de Dumitru Stan Petruţiu, bibliotecar la Universitatea din Cluj, în arhiva istoricului Ioan Lupaş, drama Mironosiţele a fost publicată în 1936 în Anuarul Arhivei de Folclor a Academiei Române.

În această versiune, adaptată pentru radio, a fost înregistrată în anul 2008, în regia lui Adrian Titieni, cu Dan Săndulescu, Viorica Geantă-Chelbea, Monica Ghiuţă, Sânziana Tarţa, Mihail Mericoffer, Ioana Blaj, Sabrina Iaşchevici, Ana Maria Munteanu, Cendana Trifan, Victoria Răileanu, Răzvan Ropotan şi Vlad Mihu. Corul Mironosiţelor: Patricia Prundea, Alina Ionescu, Mioara Lungu, Ştefana Puia, Lavinia Mamot. Muzica şi regia muzicală: Stelică Muscalu. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia tehnică: ing. Mirela Georgescu. Producător: Magda Duţu. Scenariu radiofonic: Ion-Costin Manoliu.

Spectacolul Mironosiţele se va difuza joi, 29 mai, de la ora 19.00, la Radio România Cultural şi sâmbătă, 31 mai, de la ora 13.30, la Radio România Internaţional.

teatru radiofonic serialLuni, 26 mai, de la ora 21.30, la Radio România Cultural – ultimul episod al serialului Enigma Otiliei de George Călinescu, cu Toma Caragiu, Melania Cârje, Nineta Gusti şi Emil Hossu în rolurile principale.

Începând de marţi, 27 mai şi până vineri, 30 mai, de la aceeaşi oră, Domnica Ţundrea – coordonatorul teatrului radiofonic serial – propune primele patru episoade din Lunatecii de Ion Vinea. Dramatizare de Mihai Crişan. Regia artistică: Titel Constantinescu. În rolurile principale: Virgil Ogăşanu, Dan Condurache, Constantin Dinulescu, Adela Mărculescu, Dana Dogaru, Ion Marinescu, Nicolae Pomoje, Matei Gheorghiu, Boris Petroff, Mitică Popescu, Dorina Lazăr. Înregistrare din anul 1991.

teatru radiofonic pentru copiiTeatrul Naţional Radiofonic pentru Copii ne propune pentru duminică 1 iunie, de la ora 9.05, la Radio România Actualităţi, o întâlnire cu Riquet moţatul de Charles Perrault, în regia lui Vasile Manta, cu Alexandrina Halic, Petre Lupu, Rodica Mandache, Cristina Deleanu, Irina Movilă, Oana Răsuceanu, Ştefan Velniciuc, Mihai Niculescu, Petronela Stiopu, Jeanine Stavarache, Julieta Strâmbeanu, Titi Dumitrescu şi Eugen Racoţi în distribuţie. O înregistrare din anul 2001.

Grafică, ilustrații și editare multimedia: Costin Tuchilă.

18–25 mai 2014

Realizator: DOMNICA ŢUNDREA

ne auzim la majesticInvitaţie la Majestic

Luni, 19 mai, la ora 11.00, la clubul Ramada-Majestic de pe Calea Victoriei din Bucureşti, Teatrul Naţional Radiofonic vă invită la audiţia unuia dintre spectacolele de referinţă, ce-l au ca protagonist pe marele actor George Constantin: Iona de Marin Sorescu, montare din anul 1992, în regia lui Dan Puican.

iona marin sorescu george constantin coperta cd

Amănunte ne oferă amfitrionul manifestării, colegul meu Costin Tuchilă.

Fragment din spectacolul Iona de Marin Sorescu. Interpretează: George Constantin, regia: Dan Puican, 1992 

fonoteca de aurDuminică, 18 mai, la ora 19.00, la Radio România Cultural, vă invităm să ascultaţi, în fluxul „Fonoteca de aur”: În faţa magazinului bijutierului de Karol Wojtyla. Traducerea şi adaptarea radiofonică: Nicolae Mareş. Un spectacol din anul 1991, în regia lui Constantin Dinischiotu, cu: Valeria Seciu, Ovidiu Iuliu Moldovan, George Constantin, Dana Dogaru, Emil Hossu, Ana Ciontea, Adrian Pintea, Dan Condurache, Maia Morgenstern.

karol wojtyla

Karol Wojtyla

Orice întâlnire cu opera Sanctităţii Sale Papa Ioan Paul al II-lea constituie, fără îndoială, nu doar un moment de autentică înălţare sufletească şi spirituală, ci şi un prilej de a medita la dimensiunile copleşitoare ale implicării acestei mari personalităţi, în efortul său de a susţine valorile sacre ale creştinismului: miracolul păcii şi al toleranţei, semnificaţia libertăţii, importanţa credinţei, a rugăciunii şi a iubirii.

Sensul unui asemenea adânc umanism îl regăsim şi în creaţia lui Karol Wojtyla, fiindcă acesta este numele de scriitor al Sanctităţii Sale, numele lui de cardinal de Cracovia şi, totodată, numele lui civil. Şi cred că poemele, scrierile filosofice şi piesele lui Karol Wojtyla conţin o adevărată lume de sentimente şi de emoţii şi de pietate, în care aflăm aceleaşi valori pe care le-a cultivat atâtea decenii ca preot, episcop, cardinal şi, din 1978 şi până în 2005, la plecarea sa în nefiinţă, ca papă.

Mă gândesc, înainte de toate, la un text dramatic ca Iov, scris pe când avea numai 20 de ani sau la Fratele Dumnezeului nostru, datând din perioada ultimă a celui de-al doilea război mondial, dar mai ales la tulburătoarea piesă În faţa magazinului bijutierului, ce reuşeşte să adune, firesc şi emoţionant, conotaţiile unei adevărate metafore a iubirii.

magazin vitrina bijuterii

Iubirea devine gând şi voinţă, afirmă Karol Wojtyla în această piesă. Existenţa se împlineşte numai trăind cu intensitate un astfel de sentiment… dar cum se poate ajunge oare, prin asta, la o formă coerentă, la forma iubirii absolute, la sensul definitiv al soartei omului?

Magazinul ciudatului bijutier dobândeşte aici semnificaţia unui simbol, este o prezenţă încărcată de mister, ce ţine de sondarea viitorului, de taină, de necunoscut… Iubirea devine un fenomen al sintezei, acea convergenţă ce face din doi oameni unul; dacă iubirea lipseşte, consecinţele sunt incalculabile şi nefericite – dar asta ţine, în fond, de limitele omului…

Nu numai sentimentele pământene sunt atent analizate, inteligent şi sensibil aduse în discuţie, dar cred că putem detecta, în ţesătura piesei, sugestii ale prezenţei divine în sentimentul iubirii, aşadar putem învălui totul în această luminoasă viziune creştină…

„Am înţeles – mărturisea Karol Wojtyla într-una dintre scrierile sale teoretice – că logosul este elementul esenţial, prin care trec şi se exprimă toate”… Cu adevărat, în această piesă, cuvântul este cel care provoacă emoţia, care naşte starea, cadenţa aproape muzicală a exprimării însoţind în permanenţă ideea, întregind umanismul şi conferind preceptelor creştine ale iubirii şi ale înţelegerii o dimensiune artistică autentică.

Vă propun un moment din spectacolul radiofonic În faţa magazinului bijutierului de Karol Wojtyla, cu: Valeria Seciu, Ovidiu Iuliu Moldovan şi George Constantin.

sigla mica tnrJoi, 22 mai, la ora 19.00, la Radio România Cultural, vă invităm să ascultaţi producţia care a primit Premiul pentru cel mai bun spectacol radiofonic al anului 2013, la cea de a XXII-a ediţie a Galei Premiilor UNITER, desfăşurată luni, 28 aprilie: Două nuvele de Mihail Bulgakov – Ştergarul cu cocoş şi Beregata de oţel. Traducerea: Emil Iordache. Dramatizarea radiofonică şi regia artistică: Diana Mihailopol.

În distribuţie: Marius Manole, Dan Aştilean, Oana Ştefănescu, Amalia Ciolan, Rodica Mandache, Ion Arcudeanu, Ion Mărgescu, Ruxandra Maniu, Milica Creiniceanu, Laurenţiu Lazăr, Antonia Neumark. Regia de montaj: Florina Istodor. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Muzica originală şi regia muzicală: George Marcu. Regia tehnică: Vasile Manta. Redactor şi coordonator de proiect: Domnica Ţundrea.

Spectacolul radiofonic alătură două nuvele ale lui Mihail Bulgakov, publicate între anii 1925–1926, în volumul Însemnările unui tânăr medic – două cazuri medicale grave şi oarecum neaşteptate pentru tânărul doctor, proaspăt absolvent al facultăţii, repartizat la spitalul din satul Muriino, două experienţe umane încărcate de emoţii, trăiri, semnificaţii, presărate cu gânduri interioare de o intensitate aparte.

S-a spus că Bulgakov practică un aşa-numit „autobiografism spiritual”, pe principiul dizolvării evenimentelor propriei vieţi în opera literară… Experienţa acumulată în anii în care a practicat medicina, pe front şi apoi într-o comună de lângă Kiev, oraşul său natal, persecuţiile crunte îndurate în perioada când a fost interzis de către puterea sovietică, traiul la limita supravieţuirii şi tot zbuciumul personal aveau să-şi pună, fără îndoială, amprenta asupra unei opere originale şi surprinzătoare, rod al unei imaginaţii extraordinare, amestec de întâmplări insolite, satiră sfredelitoare, de factură aproape gogoliană, elemente fantastice şi un tragism interior acut, sfâşietor…

bulgakov doua nuvele teatru radiofonic

Spectacolul regizat de Diana Mihailopol creează o lume de mare bogăţie sufletească, o arhitectură complexă, remarcabilă prin unitatea viziunii şi prin felul cum se îmbină realul, amintirile, accentele fantastice… Există mai multe planuri în spectacolul radiofonic, atent distribuite şi tratate sonor în mod distinct. Monologul tânărului medic, punctat de frământări, temeri, amintiri, este adesea întrerupt de momente şi situaţii în care trebuie să relaţioneze cu cei din jur: felcerul, infirmierele, bolnavii ori cei din familia lor…

Marius Manole, în rolul doctorului, dovedeşte capacitate de interiorizare şi o nemaipomenită mobilitate a mijloacelor de expresie – el redă extrem de convingător nesiguranţa începătorului în ale medicinei, tristeţea de a fi părăsit Moscova, pentru a se înfunda într-un sătuc mizer, sarcasmul, nelipsita autoironie, dar şi speranţele şi bucuria de a vedea că priceperea sa clinică, instinctul, intuiţia – chiar şi nedublate de experienţă – înving boala… Celelalte personaje sunt întruchipate în replici scurte, dar de mare efect teatral, actorii realizând adevărate bijuterii de compoziţie artistică.

Muzica originală semnată de George Marcu are darul de a crea atmosferă, de a sublinia stări sufleteşti, emoţii, de a ne contamina de spiritul rusesc al spectacolului.

Ascultaţi un fragment din Ştergarul cu cocoş de Mihail Bulgakov, în interpretarea actorilor Marius Manole, Oana Ştefănescu, Dan Aştilean şi Laurenţiu Lazăr.

biografii memorii tnrÎn fiecare dimineaţă, la ora 5.00, la Radio România Cultural, se difuzează spectacole-document, în cadrul fluxului „Biografii, memorii”, coordonat de Magda Duţu.

Constantin Daniel Rosenthal, scenariu radiofonic de Luminiţa Varlam – luni, 19 mai

François Rabelais, scenariu radiofonic de Virgil Brădăţeanu – marţi, 20 mai

Gustave Doré, frontispiece from Œuvres de François Rabelais Paris 1854

Gustave Doré, frontispiciul ediție Œuvres de François Rabelais, Paris, 1854

Thomas Gainsborough, scenariu radiofonic de Petru Idriceanu – miercuri, 21 mai

Georges Sand: Povestea vieţii mele, scenariu radiofonic de Nicoleta Toia – joi, 22 mai

Johann Peter Eckermann: Convorbiri cu Goethe, scenariu radiofonic de Doina Ciurea – vineri, 23 mai

Lady_Chad de Thomas_Gainsborough

Thomas Gainsborough, Lady Chad, cca 1775

Alexandre Dumas: Începutul, scenariu radiofonic de Viorel Burlacu – sâmbătă, 24 mai

„Biografia unei capodopere”: Friedrich Schiller: Intrigă şi iubire, scenariu radiofonic de Claudiu Cristescu – duminică, 25 mai

mari spectacoleÎn fluxul „Mari spectacole”, difuzat zilnic, la ora 0.30, la Radio România Cultural, colega mea Crenguţa Manea vă propune să ascultaţi, în perioada 19–25 mai:

Citadela de Archibald Joseph Cronin – luni, 19 mai

Mihail de Panait Istrati – marţi, 20 mai

Rudin de Ivan Sergheevici Turgheniev – miercuri, 21 mai

Pe strada Mântuleasa de Mircea Eliade – joi, 22 mai

Marele Gatsby de Scott Fitzgerald – vineri, 23 mai

Barberine de Alfred de Musset – sâmbătă, 24 mai

Prăpăstiile Bucureştilor de Matei Millo – duminică, 25 mai

teatru radiofonic serialÎn perioada 19 – 23 mai, la ora 21.30, la Radio România Cultural, vom difuza episoade din serialul Enigma Otiliei de George Călinescu. Dramatizarea: Iosif Petran. Regia artistică: Cristian Munteanu. În distribuţie: Toma Caragiu, Melania Cârje, Nineta Gusti, Emil Hossu, Mihai Heroveanu, Nicolae Neamţu-Ottonel, Octavian Cotescu, Ştefan Mihăilescu-Brăila, Dorina Lazăr, Rodica Sanda Ţuţuianu, Rodica Suciu. Înregistrare din anul 1970.

g calinescu

G. Călinescu

Considerat drept un roman de tip balzacian, Enigma Otiliei (1938) ne aduce peisajul citadin din Bucureştii începutului de secol XX, populat de o întreagă galerie de personaje, tipologii diferite, structuri sufleteşti câteodată antagonice, eroi ce trăiesc – fiecare în felul său – o bogată şi frământată viaţă interioară. George Călinescu declara că „Enigma Otiliei” reprezintă „monografia unei familii bucureştene”, pe când exegeţii au socotit romanul ca fiind ”istoria unei moşteniri”, căci dominante sunt, în această operă epică, lupta pentru avere, dorinţa parvenirii şi puterea banului… Studiul realist al moravurilor, pictura fidelă a unui mediu animat de tot felul de dorinţe şi instincte, analiza complexă a caracterelor, descrierea contradicţiilor sufletului omenesc se realizează cu fineţe psihologică şi atenţie la detalii, iar evoluţia precisă, încărcată de semnificaţii, a acţiunii şi dialogul însufleţit, lăsându-ne să întrevedem viaţa însăşi a personajelor, cu trăirile, gândurile şi impulsurile lor, au făcut posibilă transpunerea romanului Enigma Otiliei într-o montare radiofonică profundă, rafinată şi expresivă.

Fragment din Enigma Otiliei, dramatizare de Iosif Petran după romanul lui G. Călinescu, regia: Cristian Munteanu, 1970

Sperăm că veţi urmări cu interes spectacolele Teatrului Naţional Radiofonic şi vă dorim audiţie plăcută!

 12–18 mai 2014

Realizator: MAGDA DUŢU

Invitație la Majesticne auzim la majestic

La cea de-a XXII-a ediție a Galei Premiilor UNITER a fost desemnat şi Cel mai bun spectacol de teatru radiofonic realizat în anul 2013: Două nuvele de Mihail Bulgakov: Ștergarul cu cocoş şi Beregata de oţel. Dramatizarea radiofonică şi regia artistică: Diana Mihailopol.

Un spectacol care alătură cele două nuvele ale scriitorului rus Mihail Bulgakov, publicate între anii 1925–1926, în volumul Însemnările unui tânăr medic; două cazuri medicale grave şi oarecum neaşteptate pentru tânărul doctor, proaspăt absolvent al facultății, repartizat la spitalul din satul Muriino; două experiențe umane încărcate de emoţii, trăiri, semnificaţii.

mihail bulgakov tnr

Premiera radiofonică a spectacolului a avut loc în luna decembrie 2013, la Radio România Actualităţi. În distribuţie: Marius Manole, Dan Aștilean, Oana Ștefănescu, Amalia Ciolan, Rodica Mandache, Ion Arcudeanu, Ion Mărgescu, Ruxandra Maniu, Milica Creiniceanu, Laurențiu Lazăr, Antonia Neumark. Regia de montaj: Florina Istodor. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Muzica originală şi regia muzicală: George Marcu. Regia tehnică: Vasile Manta. Redactor şi coordonator de proiect: Domnica Ţundrea

auditii la majestic teatrul national radiofonic

Luni, 12 mai, de la ora 11.00, la Clubul Ramada-Majestic, de pe Calea Victoriei din Bucureşti, va avea loc audiţia cu public a acestui spectacol.

mari spectacoleÎn fiecare noapte, de la ora 0.30, la Radio România Cultural, Teatrul Naţional Radiofonic va prezenta câte o producție, sub genericul „Mari spectacole”.

Repertoriul săptămânii 12–18 mai, pentru seria „Mari spectacole” este alcătuit de Costin Tuchilă, iar numitorul comun al pieselor programate este prezenţa marelui actor George Constantin, în distribuţia fiecăreia dintre ele.

george constantin comemorare 20 ani revista teatrala radio

Astfel:

Luni, 12 mai şi marţi, 13 mai, de la ora 0.30 veţi putea asculta o înregistrare din anul 1984, în regia lui Cristian Munteanu: Henric al IV-lea de William Shakespeare. Traducere de Dan Duţescu. În distribuţie – nume importante ale teatrului românesc: Gheorghe Cozorici, George Constantin, Ion Caramitru, Alexandru Repan, Mircea Albulescu, Ion Marinescu, Constantin Dinulescu, Damian Crâşmaru, Corado Negreanu, Mihai Dinvale, Irina Mazanitis, Ştefan Sileanu, Dorina Lazăr, Florian Pittiş, Dan Damian, Victor Ştrengaru, Ion Pavlescu, Victor Rebengiuc, Boris Petrof, Sorin Gheorghiu, Constantin Fugaşin.

Fragment din Henric al IV-lea de William Shakespeare, regia: Cristian Munteanu, 1984

Seria „Marilor spectacole” continuă cu cel difuzat miercuri, 14 mai – de la ora 0.30, la Radio România Cultural: Peer Gynt, poem dramatic de Henrik Ibsen. Traducere de Virgil Teodorescu. Adaptarea radiofonică şi regia artistică: Titel Constantinescu.

Joi, 15 mai: Anatema de Leonid Andreev. Adaptarea radiofonică şi regia artistică: Leonard Popovici.

george constantin in tiganov din barbarii de maxim gorki

George Constantin. Vezi: Rubrica Remember de Annie Muscă

Vineri, 16 mai: Cezar şi Cleopatra de George Bernard Shaw. Traducere de Petru Comarnescu. Adaptare de Victor Parhon. Regia artistică: Titel Constantinescu

Sâmbătă, 17 mai: Dramă la vânătoare de Anton Pavlovici Cehov. Dramatizare de Eugen Torgaşev. Regia artistică: Titel Constantinescu

şi duminică, 18 mai: Unchiul Vanea de Anton Pavlovici Cehov. Regia artistică: Dan Puican. În distribuţie: George Constantin, Ştefan Iordache, Valeria Seciu, Mircea Albulescu, Mirela Gorea, Silvia Dumitrescu Timică, Telly Barbu Militaru, Radu Panamarenco, Candid Stoica.

teatru radiofonic serialDomnica Țundrea – coordonatorul proiectului Teatru radiofonic serial, propune spectacolul: Un cuib de nobili de Ivan Sergheevici Turgheniev – difuzat în trei episoade – marţi, miercuri şi joi, de la ora 21.30, la Radio România Cultural. Traducerea şi dramatizarea: Leonard Efremov. Regia artistică: Dan Puican. În distribuţie: Mircea Albulescu, Valeria Seciu, Clody Berthola, Victoria Mierlescu, Fory Etterle, Stela Popescu, Virgil Ogăşanu, Alexandru Repan, Victor Ştrengaru, Jeanine Stavarache, Adina Popescu, Ileana Şerban, Gheorghe Pufulete, Constantin Diplan. O înregistrare din anul 1976

biografii memorii tnrSpectacolele-document dedicate unor personalități ale vieţii culturale, vor fi difuzate şi în această perioadă, în fiecare dimineaţă de la ora 5.00, la Radio România Cultural, în seria „Biografii, memorii”.

• Mihail Sebastian şi jurnalul său, scenariu radiofonic de Dumitru Solomon. Regia artistică: Mihai Lungeanu – spectacol-document realizat în anul 1999 şi prezentat în patru episoade – va fi difuzat de luni, 12 mai până joi, 15 mai, de la ora 5.00.

camil-petrescu-foto alb negru aniversare 2014

• Vineri, 16 mai:  Jurnalul lui Camil Petrescu, scenariu radiofonic de B. Elvin

• Sâmbătă, 17 mai: Corespondenţa lui Camil Petrescu, scenariu radiofonic de Florica Ichim

• Duminică, 18 mai: Danton – Bălcescu, scenariu radiofonic de Florica Ichim după piesele lui Camil Petrescu

Marţi, 13 mai, de la ora 19.00, la Radio România Cultural, în aceeaşi serie, „Biografii, memorii”, vă propun să ascultaţi prima parte a spectacolului George Enescu – Istorie şi legendă, scenariu radiofonic de Ada Brumaru. O înregistrare din anul 2005, în regia lui Cristian Munteanu. În distribuţie: Florin Zamfirescu, Irina Petrescu, Ilinca Tomoroveanu, Adela Mărculescu, Marius Bodochi, Gheorghe Visu, Claudiu Istodor, Dumitru Rucăreanu, Medeea Marinescu, Jeanine Stavarache, Mircea Constantinescu, Dorin Andone, Petre Moraru, Sorin Gheorghiu, Mihai Dinvale, Aurelian Georgescu, Victor Prundea, Gheorghe Pufulete. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Patricia Prundea. Regia tehnică: ing. Luiza Mateescu. Redactor şi producător: Magda Duţu.

La Gala Premiilor Anuale ale revistei „Actualitatea Muzicală” pe anul 2005, reputatul muzicolog Ada Brumaru primea Premiul pentru publicistică şi media, pentru scenariul radiofonic George Enescu – Istorie şi legendă, producție a Teatrului Naţional Radiofonic, în regia lui Cristian Munteanu.

Fragment din George Enescu – Istorie și legendă, scenariu de Ada Brumaru, regia: Cristian Munteanu, 2005

sigla mica tnrJoi, 15 mai, de la ora 19.00, la Radio România Cultural, Teatrul Naţional Radiofonic prezintă: Până la capăt de Françoise Dorin, în traducerea Paulei Romanescu. Adaptarea radiofonică şi regia artistică: Leonard Popovici. Un spectacol realizat în anul 1993, cu Simona Bondoc, Constantin Dinulescu, Gabriela Popescu, Dan Condurache și Mihai Răducu.

Fragment din Până la capăt de Françoise Dorin, regia: Leonard Popovici, 1993

teatru radiofonic pentru copiiSâmbătă, 17 mai, de la ora 9.05, la Radio România Actualităţi, Irina Soare – coordonatorul proiectului Teatrul Naţional Radiofonic pentru copii – reprogramează un spectacol realizat după o piesă originală de teatru, o satiră socială sclipitoare, plină de ironii şi metafore: Motanul încălţat de Ludwig Tieck. Adaptarea radiofonică şi regia artistică: Titel Constantinescu. O montare radiofonică din anul 1993, cu Virgil Ogăşanu, Mitică Popescu, Virginia Mirea, Constantin Dinulescu, Petre Lupu. Mircea Constantinescu, Mihai Dinvale, Nicolae Pomoje, Ion Pavlescu, Ştefan Velniciuc, Nicolae Iliescu.

Fragment din Motanul încălţat de Ludwig Tieck, regia: Titel Constantinescu, 1993

Grafică, ilustrații și editare multimedia: Costin Tuchilă.

 4–11 mai 2014

Realizator: IRINA SOARE

Eveniment teatral

uniter premii si nominalizarile 2014

Luni, 28 mai 2014, la Palatul Culturii din Târgu Mureş, s-a desfăşurat cea de-a XXII-a ediţie a Galei premiilor Uniter. Trei producţii de teatru radiofonic au fost nominalizate şi au concurat la titlul de Cel mai bun spectacol radiofonic al anului 2013. Juriul, format din criticii de teatru: Andreea Dumitru, Sebastian-Vlad Popa şi Ionuţ Sociu, a selecţionat spectacolele:

Aniţa Nandriş-Cudla – Amintiri din viaţă şi Aniţa Nandriş-Cudla – 20 de ani în Siberia, regia artistică: Petru Hadârcă,

Două nuvele de Mihail Bulgakov: Ştergarul cu cocoş şi Beregata de oţel, dramatizarea radiofonică şi regia artistică: Diana Mihailopol

Belvedere de Ana-Maria Bamberger, adaptarea radiofonică şi regia artistică: Cezarina Udrescu.

doua nuvele bulgakov

Premiul pentru Cel mai bun spectacol radiofonic al anului 2013 a fost acordat producţiei  Două nuvele de Mihail Bulgakov: Ştergarul cu cocoş şi Beregata de oţel. „Montarea alătură două nuvele ale scriitorului rus Mihail Bulgakov, publicate între anii 1925-1926, în volumul Însemnările unui tânăr medic – două cazuri medicale grave şi oarecum neaşteptate pentru tânărul doctor, proaspăt absolvent al facultăţii, repartizat la spitalul din satul Muriino, două experienţe umane încărcate de emoţii, trăiri, semnificaţii, presărate cu gânduri interioare de o intensitate aparte…’’ considera Domnica Ţundrea, redactorul spectacolului şi coordonatorul acestui proiect.

Fragment din spectacolul Două nuvele de Mihail Bulgakov: Ştergarul cu cocoş şi Beregata de oţel

damian crâșmaru

Nfonoteca de aure mai despart doar câteva zile de un alt eveniment al teatrului românesc, care îşi îşi va sărbători unul dintre maeştrii săi incontestabili: actorul Damian Crâşmaru, căruia luna mai îi aduce aniversarea frumoasei vârste de 83 ani. Cu această ocazie deosebită, Teatrul Naţional Radiofonic va difuza, în seara zilei de 4 mai, la ora 19.00, la Radio România Cultural, Evantaiul de Carlo Goldoni, un spectacol din Fonoteca de aur, în care îndrăgitul actor, cu talent, inteligenţă, umor şi fineţe, dă replica nu mai puţin celebrilor săi confraţi: Tanţi Cocea, Rodica Suciu-Stroescu, Ion Lucian, Nicolae Brancomir, Coca Andronescu, Nineta Gusti, Dumitru Rucăreanu, Ştefan Mihăilescu-Brăila, Nicolae Enache, Dem Savu, Mihai Stoenescu.

 Fragment din Evantaiul de Carlo Goldoni

biografii memorii tnrÎn fluxul „Biografii, memorii”, coordonat de Magda Duţu, în fiecare dimineaţă de la ora 5.00, puteţi asculta spectacole-document, dedicate unor personalităţi ale vieţii muzicale şi operelor pe care le-au dăruit culturii universale.

Iată, în ordine, titlurile săptămânii 5–11 mai:

Luni, 5 mai, ora 5.00: Dimitrie G. Kiriac, scenariu radiofonic de Radu Gheciu

Marţi, 6 mai, ora 5.00: George Niculescu-Basu, scenariu radiofonic de Elena Petrovici şi Constantin Teodori

Miercuri, 7 mai, ora 5.00: Ion Vidu, scenariu radiofonic de Dan Gheorghiade

Joi, 8 mai, ora 5.00: Maurice Ravel: Bolero, scenariu radiofonic de Eugen B. Marian

Vineri, 9 mai, ora 5.00: Edvard Grieg, scenariu radiofonic de Nicolae Neagoe.

  http://youtu.be/trYSsyxyd98

Sâmbătă, 10 mai, ora 5.oo: Georges Bizet, scenariu radiofonic de Elsa Grozea

Duminică, 11 mai, ora 5.00: Benjamin Franklin, scenariu radiofonic de Mircea Ionescu.

Coordonator de proiect : Magda Duţu

mari spectacoleLa Radio România Cultural, continuă seria „Marilor spectacole” difuzate, în fiecare noapte, la ora 0.30. Sub această titulatură, săptămana viitoare veţi putea asculta montări din Fonoteca Teatrului Radiofonic, realizate în deceniile şase, şapte şi opt ale secolului trecut, purtând semnături regizorale de prestigiu: de la N. Al. Toscani şi Titi Acs până la Titel Constantinescu, Cornel Popa sau Dan Puican. Pe afişele acestor spectacole veţi regăsi, aşa cum v-aţi obişnuit, distribuţii de excepţie, formate din actori de primă mărime ai teatrului romanesc, dacă ar fi să-i amintim doar pe: Marcela Demetriad, Marga Anghelescu, Aurel Rogalski, Octavian Cotescu, Valeria Gagialov, Mitică Popescu ori Dana Dogaru.

voltaire

Voltaire

Sub acest generic, miercuri, 7 mai, vă invităm să ascultaţi adaptarea nuvelei Zadig sau Destinul de Voltaire, una dintre cele mai cunoscute opere ale celebrului filosof iluminist, chiar dacă, în preferinţele posterităţii, numele lui a rămas legat pentru totdeauna de altă povestire a sa, intitulată Candide sau Optimismul. Cele două povestiri se întâlnesc, însă, pe terenul parabolei, sintetizând, în mod strălucit, ideile umaniste despre putere, libertate, iubire ori război, ale autorului. Sub bagheta regizorului Titel Constantinescu, spectacolul radiofonic Zadig, realizat în anul 1983, invită auditoriul la o misterioasă călătorie pe tărâmul străvechi al Babiloniei, spaţiu deopotrivă real şi imaginar în care fantezia şi ironia fină, proprii scriiturii, se întâlnesc, în mod fericit, cu intuiţia, inteligenţa şi rafinamentul regizorului, dând naştere unei producţii radiofonice elaborate, riguroase, în care confruntarea ideilor creează portretul unui personaj, al unui destin, al unei epoci.

Vă invităm să ascultaţi un scurt fragment din acest spectacol, cu Virgil Ogăşanu în rolul lui Zadig, alături de Mihai Mălaimare şi Nicolae Pomoje.

Nu uitaţi de celelalte fluxuri de teatru radiofonic, difuzate pe posturile Radio România:

A fost odată ca niciodată, de luni până vineri, la 17.50 de minute, la Radio România Cultural

Noapte bună, copii, de luni până vineri, la 20.50 de minute, la Radio Romania Actualităţi.

Tot pe frecvenţele România Actualităţi, în fiecare seară, de la ora 23.03, Teatrul Naţional Radiofonic şi, în fine, Mituri, legende, poveşti de luni şi vineri , la ora 16.30, la Antena Satelor.

La Radio România Actualităţi, sâmbătă, 10 mai, de la ora 9.05, vă invităm să ascultaţi spectacolul muzical: Călătoria de Silvia Kerim, iar duminică, 11 mai, de la aceeaşi oră, se va difuza adaptarea celebrului roman pentru copii Micul lord de Frances Hodgson Burnett.

Sperăm că spectacolele propuse de Teatrul Naţional Radiofonic, vă vor reţine atenţia şi vă dorim audiţie plăcută!

  27 aprilie–4 mai 2014

Realizator: MAGDA DUŢU

festivalul shakespeare craiova 2014 editia 20

premiera tnrTeatrul Naţional Radiofonic participă la cea de a IX-a ediţie a Festivalului Internaţional Shakespeare – Craiova 2014, manifestare de notorietate, desfăşurată sub genericul „Shakespeare al tuturor” – dedicată împlinirii a 450 de ani de la naşterea celui mai mare dramaturg al lumii, din toate timpurile.

Domnica Ţundrea – redactor şi coordonator de proiect, ne oferă – prin intermediul unui comunicat de presă – informaţii despre acest eveniment teatral:

„La data de 27 aprilie 2014, ora 11.00, în cadrul secţiunii Repetă Hamlet, va fi prezentat un spectacol de teatru radiofonic, realizat (la iniţiativa regizorului Mihai Lungeanu), de către studenţi actori, însoţiţi la microfon de maeştrii lor profesori: Poveste mută (o «repetiţie» shakespeariană, desfăşurată sub privirile sufleurului, de-scrisă de dramaturgul Emil Lungeanu), un exerciţiu de fantezie teatrală, amestec de luciditate tragică şi spirit bufon, în care personajele se provoacă necontenit şi rostesc vorbe pline de înţelesuri… Spectacolul a fost realizat în cadrul proiectului de parteneriat dintre Teatrul Naţional Radiofonic şi UNATC, care îşi propune să ofere tinerilor actori şansa de a fi auziţi (şi văzuţi) descoperind mirajul teatrului radiofonic. Scenariul oferă partituri generoase şi incitante studenţilor actori Lucian Ionescu, Bianca Popescu, Vlad Trifaş, Dana Marineci, George Lepădatu, Cosmin Pană, Vladimir Purdel, care, alături de experimentaţii actori şi profesori Paul Chiribuţă şi Adrian Titieni, îşi împletesc vocile cu intervenţiile muzicale semnate de Stelică Muscalu, într-o poveste susţinută în studio de Janina Dicu, desăvârşită tehnic de Vasile Manta, sub îndrumarea redactorului Domnica Ţundrea.”

poveste muta emil lungeanu mihai lungeanu hamlet repetitie

Spectacolul Poveste mută de Emil Lungeanu va fi difuzat în premieră la Radio România Cultural, marţi, 29 aprilie, de la ora 19.00. Adaptarea radiofonică şi regia artistică: Mihai Lungeanu.  Regia de montaj: Florina Istodor şi Monica Wilhelm. Regia de studio: Janina Dicu. Regia muzicală: Stelică Muscalu. Regia tehnică: Vasile Manta. Redactor şi coordonator de proiect: Domnica Ţundrea.

Fragment din Poveste mută de Emil Lungeanu, regia: Mihai Lungeanu

Poveste mută de Emil Lungeanu va putea fi ascultat luni, 28 aprilie, de la ora 11.00 Clubul Ramada-Majestic din Bucureşti

Eveniment teatral

Gala Premiilor UNITER

sigla uniterTrei producţii ale Teatrului Naţional Radiofonic sunt nominalizate la cea de-a XXII-a ediţie a Galei Premiilor UNITER. Evenimentul va avea loc luni, 28 aprilie 2014, de la ora 21.00, la Palatul Culturii din Târgu-Mureş şi va fi transmis în direct la Radio România Cultural şi TVR 1.

Juriul de nominalizări s-a oprit la spectacolele:

Aniţa Nandriş-Cudla – Amintiri din viaţă şi Aniţa Nandriş-Cudla – 20 de ani în Siberia.Scenariu radiofonic de Magda Duţu şi Raisa Radu. Regia artistică: Petru Hadârcă.

Belvedere de Ana-Maria Bamberger. Adaptarea radiofonică şi regia artistică: Cezarina Udrescu.

• Două nuvele de Mihail Bulgakov: Ştergarul cu cocoş și Beregata de oţel. Dramatizarea radiofonică şi regia artistică: Diana Mihailopol.

anita nandris cudla

Aniţa Nandriş-Cudla – Amintiri din viaţă şi Aniţa Nandriş-Cudla – 20 de ani în Siberia este un spectacol de teatru-document, prezentat în două părţi, la Radio România Cultural, în seria „Biografii, memorii”, în luna noiembrie 2013. Scenariul radiofonic este realizat de Magda Duţu şi Raisa Radu, după cartea 20 de ani în Siberia de Aniţa Nandriş-Cudla, publicată la Editura Humanitas. Regia artistică – Petru Hadârcă. În distribuţie: Rodica Mandache, Annemary Ziegler, Monica Ghiuţă, Mihai Bica, Mircea Constantinescu, Dorin Andone, Marcelo Cobzariu, Alexandru Nedelcu, Silviu Oltean, Sorin Şaguna, Emilia Dobrin, Julieta Strâmbeanu, Orodel Olaru, Magda Duţu, Gheorghe Pufulete, Costin Manoliu, Milica Creiniceanu, Petru Hadârcă. Cu participarea doctorului Gheorghe Nandriş – nepotul Aniţei Nandriş-Cudla. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Luiza Mateescu. Regia tehnică: ing. Mirela Georgescu. Redactor: Costin Manoliu. Producător: Magda Duţu.

anita nandris cudla teatru document

Aniţa Nandriş-Cudla s-a născut în anul 1904, într-o familie de ţărani din nordul Bucovinei. Printre cei 13.000 de români din acest ţinut, care au trăit, în iunie 1941, groaza deportării, s-a aflat şi Aniţa cu întreaga familie. Fără a fi vinovată şi fără a fi judecată, a fost ridicată de KGB în miez de noapte, împreună cu cei trei copii mici ai săi, separată de soţ şi deportată în străfundul Siberiei, dincolo de Cercul Polar. În această sălbăticie a Siberiei a luptat pentru supravieţuire 20 de ani.

Abia ştiutoare de carte, întoarsă acasă, Aniţa a scris în cuvinte simple povestea acestei supravieţuiri. A încredinţat manuscrisul nepotului său, dr. Gheorghe Nandriş, în 1982, rugându-l să-i promită că-l va trece peste graniţă în România.

Abia după aceea, în 1986, s-a stins, cu sentimentul datoriei împlinite. Manuscrisul Aniţei, această mărturie unică, păstrată printr-o minune, timp de peste două decenii, a fost publicat pentru prima oară în 1991, la Editura Humanitas, sub titlul 20 de ani în Siberia. Destin bucovinean.

biografie anita nandris cudla

Numeroase comentarii, unele chiar elogioase, au apreciat-o fie ca document privind represiunea comunistă şi gulagul siberian – Aniţa Nandriş-Cudla „a scris unele dintre cele mai strălucite pagini despre exilul siberian, absolut comparabile, ca sâmbure emoţional, cu scrierile lui Soljeniţîn” (aşa cum apreciază Rusu Mihalcea) –, fie pentru originalitatea expresiei Aniţei, „cu trei clase primare şi suflet cât o istorie naţională, de o autenticitate stilistică genială” (consideră Ştefan J. Fay), fie pentru „reconstituirea staturii ţăranului bucovinean: o statură net aristocratică”, după cum afirmă Monica Lovinescu.

Academia Română a adus confirmarea oficială, acordând Premiul „Lucian Blaga” pe anul 1992, poate pentru prima oară, unei ţărănci cu trei clase primare.

Ediţia a doua a apărut în 2006, cu câteva completări şi cu titlul schimbat: Amintiri din viaţă. 20 de ani în Siberia.

Această biografie a unei familii de ţărani din Bucovina ar rămâne fără relevanţă sau ar trezi cel mult un sentiment de compasiune, dacă ar fi singulară. Dar ceea ce povesteşte Aniţa nu este doar tragedia unei familii, sau a unui sat, ci este tragedia întregului neam românesc din nordul Bucovinei.

Aniţa Nandriş-Cudla, fragment

Belvedere de Ana-Maria Bamberger este un spectacol radiofonic ce se distinge prin structura sa impecabilă, ciclică, prin echilibrul între elementele de comedie şi accentele filosofice, prin jocul captivant realitate/iluzie/imaginație, menit să conducă ascultătorul la implicare şi la o participare vie, activă. Premiera radiofonică a spectacolului a avut loc în luna noiembrie 2013, la Radio România Cultural. În distribuție: Horaţiu Mălăele, Luminiţa Borta, Ozana Oancea. Adaptarea radiofonică şi regia artistică: Cezarina Udrescu. Regia de montaj: Monica Wilhelm și Florin Bădic. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Patricia Prundea. Redactor şi coordonator de proiect: Domnica Ţundrea.

Belvedere de Ana-Maria Bamberger, regia: Cezarina Udrescu – fragment

mihail bulgakov

Două nuvele de Mihail Bulgakov: Ştergarul cu cocoş şi Beregata de oţel. Dramatizarea radiofonică şi regia artistică: Diana Mihailopol. În distribuţie: Marius Manole, Dan Aştilean, Oana Ştefănescu, Amalia Ciolan, Rodica Mandache, Ion Arcudeanu, Ion Mărgescu, Ruxandra Maniu, Milica Creiniceanu, Laurenţiu Lazăr, Antonia Neumark. Regia de montaj: Florina Istodor. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Muzica originală şi regia muzicală: George Marcu. Regia tehnică: Vasile Manta. Redactor şi coordonator de proiect: Domnica Ţundrea

Este un spectacol care alătură cele două nuvele ale scriitorului rus Mihail Bulgakov, publicate între anii 1925–1926, în volumul Însemnările unui tânăr medic – două cazuri medicale grave şi oarecum neaşteptate pentru tânărul doctor, proaspăt absolvent al facultăţii, repartizat la spitalul din satul Muriino; două experienţe umane încărcate de emoţii, trăiri, semnificaţii.

Premiera radiofonică a spectacolului a avut loc în luna decembrie 2013, la Radio România Actualităţi.

Două nuvele de Mihail Bulgakov – fragment

teatru radiofonic serialMarţi, 29 aprilie şi miercuri, 30 aprilie – de la ora 21.30, la Radio România Cultural – se vor difuza ultimele două episoade ale serialului Danton de Camil Petrescu. Adaptarea radiofonică: N. Al. Toscani. Un spectacol realizat în anul 1972, în regia lui Paul Stratilat, cu Mircea Albulescu în rolul titular.

Joi, 1 mai şi vineri, 2 mai, de la aceeaşi oră – 21.30 – la Radio România Cultural, veţi putea asculta două spectacole de teatru scurt:

O zi grozavă pentru peştele banană de Jerome David Salinger. Dramatizarea radiofonicã şi regia artistică: Leonard Popovici.. Înregistrare din anul 1993

Neguţătorul de ochelari şi Interpretări la cleptomanie de Tudor Arghezi. Adaptarea radiofonică: Mitzura Arghezi. Regia artistică: Paul Stratilat. Înregistrare din anul 1969

biografii memorii tnrSpectacolele-document dedicate unor personalități ale vieţii culturale, vor fi difuzate şi în această perioadă, în fiecare dimineaţă de la ora 5.00, la Radio România Cultural, în seria „Biografii, memorii”.

afis premiera oedipe

În primele zile ale lunii mai, vor fi difuzate spectacole construite în jurul personalităţii şi creaţiei celui mai important muzician român – compozitorul, violonistul, pedagogul, pianistul şi dirijorul George Enescu – decedat la Paris, în 4 mai 1955. Astfel:

• Joi, 1 mai: George Enescu şi prinţesa iubită, scenariu radiofonic de Elena Tamaş.

biografia unei capodopere• Vineri, 2 mai: „Biografia unei capodopere”: George Enescu: „Impresii din copilărie”, scenariu radiofonic de Olga Grigorescu.

Sâmbătă, 3 mai: „Biografia unei capodopere”: George Enescu: Rapsodiile, scenariu radiofonic de Grigore Constantinescu.

Duminică, 4 mai: „Biografia unei capodopere”: George Enescu: „Oedip”, scenariu radiofonic semnat de muzicologul Olga Grigorescu. O înregistrare din anul 1973, cu Florin Crăciunescu, Nicolae Pomoje, Geo Costiniu și Victor Ianculescu în distribuție. Regia muzicală: Georgeta Dogaru.

George Enescu: „Oedip” – fragment

mari spectacoleÎn fiecare noapte, de la ora 0.30, la Radio România Cultural, Teatrul Naţional Radiofonic va prezenta câte o producţie, sub genericul Mari spectacole.

Luni, 28 aprilie: Neranţula de Panait Istrati. Dramatizare de Camelia Stănescu. Regia artistică: Cristian Munteanu

Marţi, 29 aprilie: Maria Stuart de Friedrich Schiller. Adaptare de Claudiu Cristescu. Regia artistică: Cristian Munteanu

Miercuri, 30 aprilie: Verișoara Bette de Honoré de Balzac. Adaptare de Anghel Ghiţulescu. Regia artistică: Constantin Dinischiotu

Joi, 1 mai: Ines de Castro de Alejandro Casona. Adaptare de Eugenia Țundrea. Regia artistică: Titel Constantinescu

Vineri, 2 mai: Minna von Barnhelm de G. E. Lessing. Adaptare de Eugenia Țundrea. Regia artistică: Cristian Munteanu

Sâmbătă, 3 mai: Mara de Ioan Slavici. Dramatizare de N. David. Regia artistică: Cristian Munteanu.

Duminică, 4 mai: Anna Christie de Eugene O’Neill. Adaptare de Leonard Efremov. Regia artistică: Cristian Munteanu.

sigla mica tnrDacă la începutul acestei săptămâni vom cunoaşte care este Cel mai bun spectacol de teatru radiofonic realizat în anul 2013, în cadrul Galei Premiilor UNITER – la sfârşitul săptămânii, duminică, 4 mai, de la ora 14.00, la Radio România Cultural – Costin Tuchilă ne propune să reascultăm un spectacol distins cu Premiul UNITER 1994: Patima roşie de Mihail Sorbul. Adaptarea radiofonică şi regia artistică: Dan Puican. În distribuţie: Maia Morgenstern, George Constantin, Dana Dogaru, Adrian Pintea, Dan Condurache.

Grafică și ilustrații de Costin Tuchilă. Editare multimedia: Maria Andronache.

14–27 aprilie 2014

Realizator: COSTIN MANOLIU

teatru radiofonic pentru copiiPremieră

Luni, 14 aprilie, de la ora 11.00, la Clubul Ramada-Majestic de pe Calea Victoriei din Bucureşti, vă invităm să ascultaţi în premieră spectacolul Inimă de piatră de Wilhelm Hauff, unul dintre cei mai îndrăgiţi scriitori germani din prima jumătate a veacului 19, care – deşi a trăit doar 25 de ani – a fost un deschizător de drumuri în proza germană, abordând mai multe genuri literare. A scris povestiri umoristico-fantastice, nuvele cu accente de satiră social-politică şi poveşti pentru copii.

inima-de-piatra wilhelm hauff tnr copii vasile manta

Basmul Inimă de piatră are un puternic caracter educativ. Eroul principal trece cu bine prin tot felul de întâmplări neaşteptate. Morala este aceea că orice obstacol poate fi depăşit prin efort, voinţă şi perseverenţă.

Inimă de piatră de Wilhelm Hauff, regia artistică: Vasile Manta – fragment

Inimă de piatră de Wilhelm Hauff, luni 14 aprilie de la ora 11.00, la Clubul Ramada-Majestic de pe Calea Victoriei din Bucureşti şi în premieră radiofonică, luni 21 aprilie de la ora 9.05, la Radio România Actualităţi. Traducerea şi dramatizarea: Ion Lucian. Regia artistică:premiera tnr Vasile Manta. În distribuţie actori ai Teatrului Excelsior din Bucureşti: Paula Sorescu Lucian, Cristian Nicolaie, Annemary Ziegler, Petre Lupu, Robert Radoveanu, Ciprian Cojenel, Robert Robert Emmanuel şi Violeta Berbiuc. Regia de montaj: Bogdan Golovei şi Monica Wilhelm. Regia de studio: Janina Dicu. Regia muzicală: George Marcu. Redactor şi producător: Irina Soare.

biografii memorii tnrÎn acest an, Praznicul Învierii Domnului Iisus Hristos este sărbătorit la Radio România Cultural prin redifuzarea documentarelor artistice realizate în anii 2009–2011, de regizorul Nicolae Mărgineanu şi scenaristul Ion-Costin Manoliu, închinate Cuviosului Mărturisitor Arsenie Boca.

Cele saşe producţii radiofonice vor putea fi ascultate atât dimineaţa – de la ora 5.00, cât şi seara – de la ora 21.00, sub genericul „Biografii, memorii”:

• Marţi, 15 aprilie – Liturghia Cerească de la Sâmbăta • Miercuri, 16 aprilie – Botezul lacrimilor • Joi, 17 aprilie – Sfântul şi omul cavernelor • Vineri, 18 aprilie – Suişul Muntelui • Sâmbătă, 19 aprilie – Primii paşi pe Cărarea Împărăţiei • Duminică, 20 aprilie – Taina Iubirii.

arsenie boca

Arsenie Boca

Cel care a dat glas şi viaţă învăţăturilor şi trăirilor unui om îndumnezeit a fost actorul Mihai Bica. Echipa de creaţie: Stelică Muscalu – regia muzicală, Luiza Mateescu şi Mirela Georgescu – regia tehnică, Milica Creiniceanu – regia de studio, Magda Duţu – producător.

Cele şase spectacole de teatru-document surprind vremurile grele, de război şi de instaurare a regimului totalitar comunist, perioada 1940–1948, în care Părintele Arsenie Boca, prin lucrarea duhovnicească de la Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta, a atras mii de oameni spre o viaţă cu adevărat creştină.

Despre acel răstimp de înălţare spirituală, Părintele Dumitru Stăniloae scria:

„Programul Părintelui Arsenie? Prin ceea ce a făcut din sine şi prin ceea ce propovăduieşte este o vie restaurare a celui mai autentic duh ortodox. La noi credeau mulţi că tradiţia răsăriteană, cu duhul ei de înfrânare, e prin definiţie ceva pasiv, lipsit de forţă. Cine vrea să vadă gâlgâitul vieţii celei mai cuceritoare şi forţa cea mai copleşitoare, n-are decât să meargă la Sâmbăta de Sus.

Predica de la Sâmbăta de Sus are ca obiect principal combaterea păcatului prin trezirea gândului la prezenţa vie a lui Hristos. De aceea treapta în care culminează pregătirea pelerinului este mărturisirea. Te minunează acuta sensibilitate faţă de povara insuportabilă a păcatului ce se trezeşte în oameni la Sâmbăta.”

Primele cinci scenarii radiofonice au pornit de la de la mărturia preotului Nicolae Streza (1926-2013), ucenic al Părintelui Arsenie din 1942. Cel de-al şaselea a fost inspirat de memoriile preotului Petru Boldor, coleg de liceu şi facultate cu marele duhovnic de la Sâmbăta şi Prislop, martor al mişcării de înviere moral-spirituală de la Mănăstirea Brâncoveanu, în vara anului 1946. I-a dedicat Părintelui Arsenie poezia Sfântul, care se încheie cu o profeţie:

„Cu Nicodim, Şofron sau Daniil Sihastru

Zugravul sfânt Arsenie luci-va ca un astru”.

Părintele Arsenie Boca – Taina Iubirii de Ion-Costin Manoliu, regia: Nicolae Mărgineanu – fragment

dramaturgi romani contemporani În Joia Mare, pe 17 aprilie, de la ora 19.00, Teatrul Naţional Radiofonic vă invită să ascultaţi la Radio România Cultural o producţie radiofonică realizată în anul 2005, în cadrul proiectului „Dramaturgi români contemporani”: Chipul lui Dumnezeu de Ion-Costin Manoliu, în regia lui Claudiu Goga.

Inspirat de suferinţele şi încercările miilor de români care au fost încarceraţi în lagăre şi închisori de-a lungul secolului XX, spectacolul este dedicat actorilor Constantin Codrescu şi Mitică Popescu, care au cunoscut prigoana regimului comunist.

Chipul lui Dumnezeu de Ion-Costin Manoliu, regia artistică: Claudiu Goga, 2005 – fragment

mari spectacoleNoaptea, de la ora 0.30, Radio România Cultural ne propune mari spectacole, realizate după texte aparţinând unor scriitori de valoare universală:

• Luni, 14 aprilie: Părintele Serghei de Lev Tolstoi

• Marţi, 15 aprilie: Faust de Goethe

• Miercuri, 16 aprilie: Omor în catedrală de T. S. Eliot

• Joi, 17 aprilie: Ciocârlia de Jean Anouilh

• Vineri, 18 aprilie: Învierea de Lev Tolstoi

• Sâmbătă, 19 aprilie: Hamlet de William Shakespeare

• Duminică, 20 aprilie: Hamlet de William Shakespeare – partea a II-a.

camil-petrescu-foto alb negru aniversare 2014

2014 – Anul Camil Petrescu

Marţi, 22 aprilie se împlinesc 120 de ani de la naşterea lui Camil Petrescu: romancier, dramaturg, nuvelist şi poet, doctor în filozofie, membru titular al Academiei Române, o mare personalitate a culturii române.

Fundaţia Culturală care îi poartă numele şi revista „Teatrul azi” – continuatoarea publicaţiei înfiinţată de scriitor în 1956 – au iniţiat un program aniversar de conferinţe, întâlniri şi lansări de carte, la Cluj, Timişoara şi Bucureşti.

Începând de luni 21 aprilie şi până duminică 27 aprilie, de la ora 0.30, Radio România Cultural va difuza mari spectacole după texte de Camil Petrescu:

• Luni, 21 aprilie: Mitică Popescu

• Marţi, 22 aprilie: Un om între oameni

• Miercuri, 23 aprilie: Act veneţian

• Joi, 24 aprilie: Mioara

• Vineri, 25 aprilie: Jocul ielelor

• Sâmbătă, 26 aprilie: Iată femeia pe care o iubesc

• Duminică, 27 aprilie: Suflete tari

Caderea Bastiliei

Începând de luni 21 aprilie şi până vineri 25 aprilie, de la ora 21.30, la Radio România Cultural, teatru radiofonic serial: Danton de Camil Petrescu, în regia lui Paul Stratilat, înregistrare din 1972 cu Mircea Albulescu, Fory Etterle, Gheorghe Cozorici, Ion Caramitru, Valeria Seciu, Tatiana Iekel şi Tanţi Cocea în rolurile principale.

Danton de Camil Petrescu, regia artistică: Paul Stratilat, 1972 – fragment

costin-tuchila-shakespeare-st-valentineday-ofelia-hamlet-visul-unei-nopti-de-vara-theseu-vis-apa-muzica-univers-floral

William Shakespeare –450

Pe 23 aprilie 1564 s-a născut William Shakespeare, cel mai mare scriitor al literaturii engleze.

La Radio România Cultural, în zori, de la ora 5.00, miercuri 23 aprilie, un documentar artististic intitulat chiar William Shakespeare, după un scenariu de Dan Amedeo Lăzărescu, în regia lui Cristian Munteanu.

Tot pentru sărbătorirea celebrului dramaturg şi poet englez, Teatrul Naţional Radiofonic pregăteşte în aceste zile un spectacol cu piesa Henric al V-lea, în regia lui Attila Vizauer. Este pentru prima oară când acest text este realizat în varianta sa radiofonică. Traducerea aparţine scriitorului Ion Vinea. Adaptarea radiofonică: Domnica Ţundrea. În rolul titular: Marius Stănescu. Din distribuţie fac parte actori importanţi ai teatrului românesc: Mircea Albulescu, Ion Caramitru, Virgil Ogăşanu, Marian Râlea, Mihai Constantin, George Ivaşcu, Gelu Niţu, Mihai Dinvale, Ionel Mihăilescu, Oana Ştefănescu, Valeria Ogăşanu, Rodica Mandache, Mircea Constantinescu, Petre Lupu, Ion Haiduc, Petre Nicolae, Dorina Chiriac, Ioan Gyuri Pascu, Ionuţ Ciocea, Daniel Tudorică.

Grafică și ilustrații de Costin Tuchilă. Editare multimedia: Maria Andronache.

6–13 aprilie 2014

Realizator: DOMNICA ŢUNDREA

fonoteca de aurDuminică, 6 aprilie, la ora 19.00, la Radio România Cultural, vom difuza, în fluxul „Fonoteca de aur”: Justiţia şi-a spus cuvântul sau Crainquebille de Anatole France. Dramatizarea radiofonică: George Voinescu. Regia artistică: Mihai Zirra. În distribuţie: Vladimir Maximilian, Nicky Atanasiu, Mircea Balaban, Silvia Chicoş, Nelly Sterian, Nataşa Alexandra. Un spectacol din anul 1955.

anatole france

Anatole France

Considerat drept unul dintre cei mai mari scriitori din perioada celei de a Treia Republici Franceze, Anatole France a fost distins, în 1921, cu premiul Nobel, „ca o recunoaştere a strălucitelor lui realizări literare, caracterizate prin nobleţea stilului, o adâncă simpatie faţă de oameni, graţie şi un autentic temperament galic”, conform motivaţiei juriului.

Admirator împătimit al lui Voltaire, ale cărui opere le colecţiona cu obstinaţie, Anatole France pare să fi împrumutat de la acesta curiozitatea, setea de adevăr, revolta faţă de orice formă de nedreptate… Elogiul demnităţii şi al raţiunii îmbracă formele unei calde pledoarii pentru umanitate şi toleranţă, iar adevărurile adesea amare, pe care ni le înfăţişează cu umor şi fineţe, sunt învăluite într-o privire binevoitoare – poate de aceea, exegeţii l-au socotit pe Anatole France „un discipol mai senin al lui Voltaire”…

ilustratie theophile steilen affaire cranquebille

Théophile Steilen, Ilustrație la Afacerea Crainquebille de Anatole France

Apărută în 1901, iniţial sub titlul Afacerea Crainquebille, nuvela lui Anatole France reprezintă povestea unui bătrân şi modest vânzător de verdeţuri, arestat pe nedrept şi aruncat în închisoare, care, după eliberare, se vede respins de oameni şi de societate şi, disperat, se refugiază în alcool… Crainquebille devine o victimă a unui sistem judiciar corupt şi abuziv, dar, în egală măsură, şi a intoleranţei şi răutăţii lumii… Succesiunea scenelor se petrece într-o manieră precisă, evenimentele sunt aşezate într-o arhitectură teatrală, naraţiunea vie se îmbină cu adevărul caracterelor, cu studiul moravurilor unei societăţi viciate, cu evocarea plină de culoare a forfotei zgomotoase din Montmartre, în Parisul începutului de secol XX.

Vă propun un moment din spectacolul radiofonic Justiţia şi-a spus cuvântul sau Crainquebille de Anatole France, în interpretarea actorilor Vladimir Maximilian, Haralambie Polizu şi Alexandru Demetriad.

teatru radiofonic serial În perioada 7–10 aprilie, la ora 21.30, la Radio România Cultural, vom difuza serialul radiofonic Mânăstirea din Parma de Stendhal. Traducerea: Anda Boldur. Dramatizarea radiofonică: Nicolae Neagoe. Regia artistică: Dan Puican. În distribuţie: Ion Caramitru, Gina Patrichi, Mircea Albulescu, George Constantin, Mariana Buruiană, Silviu Stănculescu, Marcel Iureş, Constantin Dinulescu, Florian Pittiş ş.a. Înregistrare din anul 1985.

„Romanul este o oglindă purtată de-a lungul unui drum”, nota Stendhal, insistând asupra caracterului realist al operei literare, care trebuie să reflecte viaţa însăşi, în toată complexitatea ei: o realitate esenţială, fundamentală, în cadrul căreia seninătatea, limpezimea şi mulţumirea coexistă cu tulburarea, viciile şi decăderea…

Stendhal a fost, fără îndoială, un pictor de suflete, un observator al inimii, îmbinând subtil analiza caracterelor, detaliile realiste şi spiritul romantic, înflăcărat… Investigând cu abilitate mecanismele sufleteşti, entuziast şi – în acelaşi timp – lucid şi ironic, sensibil, dar cultivând – totodată – individualismul, împins până la forma egotismului, a exacerbării eului, analizând pasionat sufletele melancolice, dar descriind şi orgolii, vanităţi, imbolduri spre atingerea unei situaţii sociale mai bune, Stendhal a creat, în opera sa, o lume completă, imaginată cu subtilitate şi profunzime psihologică.

manastirea din parma film

Imagine din filmul Mânăstirea din Parma

Pe numele lui adevărat Henry Beyle, autocaracterizându-se ca fiind „viu, pătimaş, nebun, sincer, excesiv în prietenie şi în iubire”, Stendhal a izbutit să redea, în Mânăstirea din Parma, ca şi-n alte romane ale sale, istoria unei voinţe, a unei energii individuale extraordinare… Pe fundalul bătăliei de la Waterloo, evenimentele ni se dezvăluie treptat, mai cu seamă în funcţie de percepţia eroului principal, Fabricio del Dongo şi – într-o mai mică măsură – prin ochii mătuşii şi protectoarei acestuia, ducesa Sanseverina, căci Stendhal practică un aşa-numit „realism subiectiv”, care presupune ca evenimentele să fie văzute prin prisma protagoniştilor, reflectate în gândurile şi frământările lor, în năzuinţele ori chiar în contradicţiile lor sufleteşti.

Vă propun un fragment din spectacolul radiofonic Mânăstirea din Parma de Stendhal, în regia lui Dan Puican, cu: Mircea Albulescu, Gina Patrichi şi Ion Caramitru.

Recomandări din programul TNR

biografii memorii tnrÎn fiecare dimineaţă, la ora 5.00, la Radio România Cultural, se difuzează spectacole-document, în cadrul fluxului „Biografii, memorii”, coordonat de Magda Duţu.

Anna Brâncoveanu, Contesă de Noailles, scenariu radiofonic de Sanda Socoliuc – luni, 7 aprilie

Eugen Simion: Timpul trăirii, timpul mărturisirii – Jurnal parizian, scenariu radiofonic de Doina Papp – marţi, 8 aprilie

Rezistenţa de la Nucşoara. Haiducii Muscelului (partea I), scenariu de Elena Tamaş – miercuri, 9 aprilie

Rezistenţa de la Nucşoara. Partizanii libertăţii (partea a II-a), scenariu de Elena Tamaş – joi, 10 aprilie

Zosim Oancea: Icoana unei vieţi, scenariu radiofonic de Ion-Costin Manoliu – vineri, 11 aprilie

Zosim Oancea: Credinţă şi ctitorie, scenariu radiofonic de Ion-Costin Manoliu – sâmbătă, 12 aprilie

Arşavir Acterian – Jurnal în căutarea lui Dumnezeu, scenariu radiofonic de Crenguţa Manea – duminică, 13 aprilie

Marţi, 8 aprilie, la ora 19.00, la Radio România Cultural, vom difuza, în fluxul „Biografii, memorii”: Constantin Noica: Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru, partea I. Dramatizare de Florian Chelu şi Elisabtea Pop. Adaptarea radiofonică şi regia artistică: Mihai Lungeanu. Producător: Magda Duţu. Înregistrare din anul 2005.

mari spectacoleÎn fluxul „Mari spectacole”, difuzat zilnic, la ora 0.30, colegul meu Costin Tuchilă vă propune să ascultaţi, la Radio România Cultural:

Ruy Blas de Victor Hugo – luni, 7 aprilie

Familia anticarului de Carlo Goldoni – marţi, 8 aprilie

Salba Mălinei de Dominic Stanca – miercuri, 9 aprilie

Viforul de Barbu Ştefănescu Delavrancea – joi, 10 aprilie

Emilia Galotti de Lessing – vineri, 11 aprilie

Hamlet de William Shakespeare – sâmbătă, 12 aprilie

Amintiri de Alexei Arbuzov – duminică, 13 aprilie

Sâmbătă, 12 aprilie, la ora 9.05, la Radio România Actualităţi, colega mea Irina Soare vă invită să ascultaţi, în fluxul Teatrul Naţional Radiofonic pentru copii: Fata din dafin – scenariu de Dan Tărchilă după un basm popular românesc. În distribuţie: Eugen Cristea, Monica Mihăescu, Rodica Mandache, Mihai Dinvale, Eugen Racoţi, Nicolae Călugăriţa. Regia artistică: Constantin Dinischiotu.

sigla mica tnrJoi, 10 aprilie, la ora 19.00, la Radio România Cultural, vom difuza: Vinovaţi fără vină de Aleksandr Nicolaevici Ostrovski. Adaptarea radiofonică: Claudiu Cristescu. Regia artistică: Cristian Munteanu. În distribuţie: Simona Bondoc, Adrian Pintea, Dana Dogaru, Ion Pavlescu, Emil Hossu, Constantin Dinulescu, Ştefan Sileanu. Înregistrare din anul 1987.

Considerat fondatorul dramaturgiei moderne realiste ruseşti, Ostrovski a izbutit să redea, în opera sa, un tablou al societăţii din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, zugrăvind, cu o mare subtilitate psihologică, moravuri, situaţii ale vieţii de familie, tipuri veridice şi expresive.

a n ostrovski

A. N. Ostrovski

Piesele sale sunt profund impregnate de spiritul societăţii ruseşti din epocă şi reprezintă compoziţii armonioase, bine structurate din punctul de vedere al construcţiei teatrale, animate de figuri dintre cele mai diverse, tipologii umane diferite, semnificative pentru acea lume. Psihologiile sunt perfect justificate, dialogul dobândeşte verosimilitate, avem de a face cu poveşti de viaţă, pline de impulsuri, patimi şi instincte, dar şi cu tablouri elocvente ale unei societăţi ipocrite, în care domină interesele, renunţările, aspiraţiile frânte… Un suflu romantic se strecoară în cadrul realist, căci scriitorul accentuează stările sufleteşti, pasiunile şi emoţia…

Vă invit să ascultaţi un fragment din spectacolul Vinovaţi fără vină de Aleksandr Nicolaevici Ostrovski, o punere în undă percutantă şi tulburătoare – îi veţi recunoaşte pe Simona Bondoc şi Constantin Dinulescu.

mari spectacoleSâmbătă 12 aprilie, la ora 0.30, la Radio România Cultural, vom difuza: Hamlet de William Shakespeare, traducere de Ştefan Runcu, adaptare radiofonică de Mihnea Gheorghiu. Regia artistică: Mihai Zirra. În distribuţie: Constantin Codrescu, Ludovic Antal, Tanţi Cocea, Silviu Stănculescu, Ion Marinescu, Elena Sereda ş.a. Muzica originală: Paul Urmuzescu. Înregistrare din anul 1963.

La 23 aprilie, se vor împlini 450 de ani de la naşterea lui William Shakespeare, aşa încât era firesc ca întreaga lună calendaristică să fie aşezată sub semnul geniului shakespearian, iar repertoriul pe care vi-l propunem să cuprindă şi multe titluri ale marelui Will, piese aparţinând mai multor genuri dramatice, fiindcă opera sa se caracterizează prin varietatea formelor estetice pe care le îmbracă, prin uluitoarea mobilitate spirituală şi de gândire.

william-shakespeare

William Shakespeare

Preluând de la Michel de Montaigne principiul „cea mai universală calitate a spiritului este diversitatea”, Shakespeare îşi înzestrează eroii cu o anumită dualitate a gândirii, care face ca partea comică şi partea serioasă a unei situaţii să se topească într-o exprimare complexă, bogată în nuanţe, gravă – în fond – în spatele exuberanţei afişate. Northrop Frye susţine că tragediile shakespeariene ar fi comedii implicite, care nu se încheie însă după modelul comic. Totodată, orice comedie conţine un potenţial tragic. Prezentarea unui aspect tragic al vieţii într-o formă comică şi această sinteză de gândire ţin de o înţelepciune amară. Când tragicul atinge limita, deznădejdea creează tragicomicul. Râsul shakespearian devine zguduitor. Această interdependenţă a fenomenelor spirituale ori sufleteşti stă la baza alcătuirii caracterelor shakespeariene.

Creată în 1601, într-un moment de criză a conştiinţei europene, piesa Hamlet se constituie într-o veritabilă punere în pagină a tensiunilor, temerilor şi năzuinţelor unei epoci zbuciumate, o cronică vie a unui veac decăzut.

Howard Chandler Christy ilustratie la Hamlet

Howard Chandler Christy, Ilustrație la Hamlet

În Hamlet, problematica vieţii se defineşte în funcţie de problematica morţii. Tiradele lui Hamlet alternează imaginile liniştite, rafinate, intelectuale, profunde, cu cele brutale, uneori vulgare, semnificând dezgustul pe care i-l pricinuiesc semenii şi lumea. Iar acest lucru devine posibil numai la adăpostul nebuniei simulate. Fiindcă, izolat în lumea corupţiei şi a minciunii, Hamlet nu are altă armă decât nebunia. Prin faptul că se află situat pe o înaltă poziţie în ierarhia socială, el are de jucat un rol decisiv în evoluţia acestui univers pângărit de păcat. Însă un umanist al Renaşterii, cum era Hamlet, nu poate lupta cu forţe egale cu o asemenea lume. Goethe considera această chestiune drept cheie a întregii piese – fapta măreaţă era impusă unui suflet care n-o putea duce la bun sfârşit.

Hamlet este prin excelenţă un om al Renaşterii, ce şi-a pierdut spirjinul teologiei medievale şi, influenţat de relativismul lui Montaigne, caută cu deznădejde o certitudine, în lumea de aici sau în cea de dincolo.

Fragment din Hamlet de William Shakespeare în interpretarea lui Constantin Codrescu, regia artistică: Mihai Zirra, 1963

http://youtu.be/DDly05CaWJ0 Sperăm că veţi urmări cu interes spectacolele Teatrului Naţional Radiofonic şi vă dorim audiţie plăcută!

Grafică și ilustrații de Costin Tuchilă. Editare multimedia: Maria Andronache.

31 martie–6 aprilie 2014

Realizator: COSTIN MANOLIU

 Evocare Gina Patrichi

ne auzim la majesticLuni, 31 martie, de la ora 11.00, la Clubul Ramada-Majestic de pe Calea Victoriei din Bucureşti, Teatrul Național Radiofonic vă propune o Evocare Gina Patrichi.

gina patrichi evocare teatrul radiofonic

Gina Patrichi

Costin Tuchilă – coordonatorul proiectului – vă invită să ascultaţi un spectacol din Fonoteca de Aur: Vocea umană de Jean Cocteau, în interpretarea actriţei Gina Patrichi. O înregistrare difuzată în premieră în 12 decembrie 1982, în regia lui Titel Constantinescu.

Gina Patrichi s-a născut pe 8 martie 1936 la Bucureşti. Pe 18 martie s-au împlinit 20 de ani de la trecerea sa în lumea de dincolo, la doar 58 de ani. Dar un actor nu dispare odată cu retragerea din această viaţă pământească. Cei care au văzut-o pe Gina Patrichi la teatru sau în filme nu au uitat-o. Începând din 1964 şi până în 1991, la ultima sa imprimare cu Tango de Mrożek, Gina Patrichi a jucat la teatrul radiofonic peste 150 de roluri.

Scrisă în 1928 de Jean Cocteau, Vocea umană este un monolog dramatic care răsfrânge o mulţime de nuanţe ale sufletului omenesc. Pe calea undelor poate fi ascultat marţi, pe 1 aprilie, de la ora 19.00, la Radio România Cultural.

gina patrichi in vocea umana de jean cocteau costin tuchila

Întâlnirea de luni, 31 martie, de la Clubul Ramada-Majestic din Bucureşti are un caracter aparte, fiind un prilej de evocare a Ginei Patrichi. Participă fiica actriţei, Oana Anagnoste şi scriitoarea Annie Muscă.

annie musca oana anagnoste lansare volum dan puican 13 decembrie 2013

Oana Anagnoste, Annie Muscă

Pe Gina Patrichi o puteţi asculta şi duminică, 6 aprilie, de la ora 14.00, la Radio România Cultural, când se va difuza spectacolul Echilibru fragil de Edward Albee. Adaptare radiofonică de Andrei Sireteanu. Regia artistică: Silviu Jicman. În distribuţie, alături de Gina Patrichi, îi veţi recunoaşte pe George Constantin, Gheorghe Cozorici, Marga Barbu, Simona Bondoc, Irina Mazanitis. Regia de studio: Mihai Barta. Regia muzicală: Timuş Alexandrescu. Regia tehnică: ing. Andrei Sireteanu. Înregistrare din anul 1983.

gina patrichi roluri radio

teatru radiofonic serialRadio România Cultural transmite luni şi marţi, de la ora 21.30, teatru radiofonic serial – ultimele două episoade din spectacolul La Medeleni de Ionel Teodoreanu. O imprimare din 1988, în regia lui Titel Constantinescu, în care îi puteţi auzi pe Mirela Gorea, Diana Lupescu, Alexandrina Halic, Iarina Demian, Ion Pavlescu, Mihai Mereuţă, Corado Negreanu.

biografii memorii tnrTot la Radio România Cultural, în fiecare dimineaţă de la ora 5.00, producţii radiofonice dedicate unor personalităţi ale culturii naţionale şi universale, realizate în cadrul proiectului „Biografii, memorii”, coordonat de Magda Duţu.

• Luni: Victor Eftimiu, scenariu de Elena Petrovici

• Marţi: Franz Liszt, scenariu radiofonic de Radu Gheciu

• Miercuri: Niccolò Paganini, după un text scris de acelaşi Radu Gheciu, în regia lui Dan Puican.

paganini

Niccolò Paganini

Născut în Italia, la Genova, pe 27 octombrie 1782, violonist, chitarist şi compozitor, Paganini a fost un virtuoz al viorii, unul dintre cei mai mari violonişti ai tuturor timpurilor. A trecut la Domnul pe 27 mai 1840, la Nisa, în Franţa.

Înregistrarea radiofonică din 1982 îl are în rolul titular pe Victor Rebengiuc.

Fragment din Niccolò Paganini de Radu Gheciu, regia artistică: Dan Puican

Radio România Actualităţi ne oferă în fiecare zi, de luni până vineri, de la ora 20.50, o poveste transmisă sub genericul: Noapte bună, copii!

Seara, de la ora 23.05, tot la Radio România Actualităţi, spectacole de teatru din Fonoteca Teatrului Naţional Radiofonic:

• Luni: Ulise în cal de Iosif Naghiu

• Marţi: Două soacre, comedie muzicală de Korostiliov Vadim Nicolaevici

• Miercuri: Secera de aur de Radu Stanca

• Joi: În liniştea nopţii de Anton Hikisch.

marele teatru al lumii

La Radio România Cultural, joi 3 aprilie, de la ora 19.00: Marele teatru al lumii de Pedro Calderón de Barca, unul dintre marii poeţi şi dramaturgi spanioli, care a trăit în veacul al 17-lea. Spectacolul radiofonic realizat în 1982, în regia şi adaptarea semnate de Nicoleta Toia, îi are în distribuţie pe Ion Pavlescu, Sanda Toma, Valeria Seciu, Cornel Vulpe, Nicolae Iliescu, Anca Neculce, Ion Chelaru, Elena Bog, Eugen Cristea, Ion Lemnaru şi copilul Alexandru Georgescu. Regia muzicală: George Marcu. Regia tehnică: inginer Luiza Mateescu.

Fragment din Marele teatru al lumii de Calderón de Barca, regia: Nicoleta Toia, 1982

Noaptea de la ora 0.30, la Radio România Cultural, „Mari spectacole”, realizate după texte aparţinând unor scriitori români:

• Luni: Ovidiu de Vasile Alecsandri • Marţi: Acolo, departe… de Mircea Ştefănescu • Miercuri: Întemeietorii de Mihai Eminescu • Joi: Meşterul Manole de Octavian Goga • Vineri: La Pontul Euxin de Mihail Davidoglu.

• Sâmbătă: Moartea unui artist de Horia Lovinescu, în regia lui Horea Popescu, cu Toma Dimitriu, Matei Gheorghiu, Florin Piersic, Elvira Godeanu, Tanţi Cocea, Ilinca Tomoroveanu, Eugenia Popovici, Marcel Enescu şi Alfred Demetriu.

Fragment din Moartea unui artist de Horia Lovinescu, regia: Horea Popescu, 1965

Grafică și ilustrații de Costin Tuchilă. Editare multimedia: Maria Andronache.

24–30 martie 2014

Realizator: COSTIN MANOLIU

premiera tnrLuni, 24 martie, de la ora 11.00, la Clubul Ramada-Majestic de pe Calea Victoriei din Bucureşti, Teatrul Naţional Radiofonic vă invită să ascultaţi în premieră o nouă versiune radiofonică a piesei Pescăruşul de Anton Pavlovici Cehov, în regia lui Gavriil Pinte, cu Irina Movilă, Bogdan Dumitrescu, Constantin Cojocaru, Ana Maria Bălescu, Petre Nicolae,ne auzim la majestic Amalia Ciolan, Anca Pitaru, Marius Stănescu, Dan Aştilean, Ion Grosu şi Cătălin Mareş în distribuţie. Regia muzicală este semnată de Patricia Prundea. Inginer de sunet: Iulian Iancu. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Redactor şi coordonator de proiect: Domnica Ţundrea.

Fragment din spectacol cu Ana Maria Bălescu și Bogdan Dumitrescu

pescarusul cehov montare noua teatru radiofonic

Pescăruşul de A. P. Cehov  într-o nouă variantă radiofonică

Regizorul Gavriil Pinte a dorit să monteze textul cehovian integral, într-o traducere nouă, realizată de Raluca Rădulescu. Îl consideră pe Cehov un precursor al teatrului absurdului şi al teatrului existenţialist, fără a scoate piesa, prin această nouă producţie radio, din cadrele realismului psihologic. Ceea ce caracterizează personajele este absenţa comunicării. Avem de-a face cu oameni care nu fac răul intenţionat, ci involuntar.

ap cehov pescarusul teatru radiofonic martie 2014

Pe calea undelor acest nou spectacol radiofonic cu Pescăruşul de Cehov poate fi ascultat de Ziua Internatională a Teatrului – joi 27 martie 2014, de la ora 19.00, la Radio România Cultural.

biografii memorii tnrÎn fiecare dimineaţă de la ora 5.00, la Radio România Cultural – producţii radiofonice realizate în cadrul proiectului „Biografii, memorii”, coordonat de Magda Duţu.

Miercuri 26 martie, Marcel Petrişor: Secretul Fortului 13, în regia lui Răzvan Popa.

Scenariul scris de Ion-Costin Manoliu porneşte de la memoriile scriitorului Marcel Petrişor, inspirate de experienţa sa ca deţinut politic în perioada 1952–1964. În centrul acţiunii se află trei tineri trecuţi prin „infernul” închisorii de la Piteşti: poetul şi filosoful Constantin Oprişan – fost conducător al Frăţiilor de Cruce, viitorul preot Gheorghe Calciu şi Iosif V. Iosif, alături de Marcel Petrişor, toţi încarceraţi în temuta Casimcă a Jilavei.

marcel-petrisor-

Marcel Petrișor

Grav bolnav de tuberculoză, refuzându-i-se orice ajutor medical, Constantin Oprişan moare martiric la Jilava. Trecerea sa la Domnul este precedată de gestul eroic al lui Gheorghe Calciu, care-şi taie venele pentru a-şi salva camaradul, hrănindu-l cu sângele său. Jertfă emblematică pentru o întreagă generaţie mucenicită: „Mai mare iubire ca aceasta nimeni nu are: să-şi pună viaţa pentru prietenii săi”. (Ioan 15, 13)

Marcel Petrişor: Secretul fortului 13, scenariu de Ion-Costin Manoliu – fragment

Radio România Actualităţi ne oferă în fiecare zi, de luni până vineri, de la ora 20.50, o poveste transmisă sub genericul „Noapte bună, copii!”

sigla mica tnrSeara, de la ora 23.05, tot la Radio România Actualităţi, spectacole de teatru din Fonoteca Teatrului Naţional Radiofonic:

• Luni: Surâsul Crispinei de Tudor Popescu • Marţi: Cometa de Şt.O. Iosif şi D. Anghel • Miercuri: Meşterul de Adrian Maniu • Joi: Knoch sau triumful medicinei de Jules Romains.

teatru radiofonic serialRadio România Cultural transmite în fiecare zi, de luni până vineri, de la ora 21.30, teatru radiofonic serial: La Medeleni de Ionel Teodoreanu. O imprimare din 1988, în regia lui Titel Constantinescu, în care îi puteţi auzi pe Mirela Gorea, Diana Lupescu, Alexandrina Halic, Iarina Demian, Ion Pavlescu, Mihai Mereuţă, Corado Negreanu.

mari spectacoleNoaptea de la ora 0.30, la Radio România Cultural – Mari spectacole

Joi, 27 martie: Meditaţiile Ritei de Willy Russell, cu Florian Pittiş şi Emilia Popescu, spectacol care s-a bucurat de succes pe scena Teatrului „Bulandra” din Bucureşti, în anii ’90 ai veacului 20, pe care acum aveţi prijelul să-l ascultaţi în versiunea sa radiofonică. Traducerea, adaptarea şi regia artistică: Florian Pittiş.

Meditaţiile Ritei de Willy Russell, regia: Florian Pittiș – fragment

teatru radiofonic pentru copiiLa Radio România Actualităţi, duminică, 30 martie, de la ora 9.05, Teatrul Naţional Radiofonic pentru copii îi invită pe cei mai tineri amatori de radio să asculte spectacolul cu piesa Papură Vodă de Iorgu Caragiali, în regia şi adaptarea lui Mihai Lungeanu, cu Virgil Ogăşanu, Florin Piersic Jr., Cornel Vulpe, Dorina Lazăr, Mihai Dinvale, Anca Sigartău, Cătălina Mustaţă, Liliana Hodorogea şi Irina Movilă în distribuţie. O înregistrare din anul 1994.

Papură Vodă de Iorgu Caragiali, regia: Mihai Lungeanu, 1994 – fragment

17–23 martie 2014

Realizator: MAGDA DUŢU

teatru radiofonic serialPoemul dramatic Steaua zimbrului scris în anul 1971 de Bartolomeu Anania – pe numele de mirean Valeriu Anania, scriitor şi cleric ortodox român, cel care a devenit, în anul 2006, primul mitropolit al Mitropoliei Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului – a constituit suportul construcţiei teatrale radiofonice realizate în anul 2004, după adaptarea alcătuită de Domnica Țundrea.

Dimensiuni ale sufletului românesc – simboluri ale sacralității, folclor, elemente de basm, mituri, realităţi istorice – se regăsesc în drama Steaua zimbrului, prin care Valeriu Anania reconstituie legenda istorică de la mijlocul secolului al XIV-lea şi tratează mitul etiologic al stemei Moldovei.

steaua zimbrului de valeriu anania regia constantin dinischiotu

Regia artistică este semnată de Constantin Dinischiotu. Distribuţia spectacolului cuprinde nume importante ale teatrului românesc: Ovidiu Iuliu Moldovan, Alexandru Repan, Adrian Pintea, Virgil Ogăşanu, Constantin Dinulescu, Irina Movilă, Mihai Constantin, Mihai Dinvale, George Ivaşcu, Valentin Uritescu, Monica Mihãescu, Dan Condurache, Delia Nartea, Liviu Lucaci, Eusebiu Ştefãnescu, Cristian Iacob, Eugen Cristea, Ionuţ Kivu, Marius Călugăriţa, Ioana Calotă, Ioana Chelaru, Violeta Mitescu, Gheorghe Pufulete. Regia de studio: Janina Dicu. Muzica originală: Paul Urmuzescu. Regia tehnică şi muzicală: Mihnea Chelaru. Redactor şi producător: Domnica Ţundrea.

Această producţie a Teatrului Naţional Radiofonic, realizată în anul 2004 – va fi difuzată în serial, cinci episoade, în fiecare seară, de la ora 21.30, la Radio România Cultural.

Un scurt fragment, din primul episod, prezentat luni, 17 martie – cu Irina Movilă, Monica Mihăescu, Mihai Constantin, Marius Călugăriţa

biografii memorii tnrSpectacolele-document dedicate unor personalităţi ale vieţii culturale, vor fi difuzate şi în această perioadă, în fiecare dimineaţă de la ora 5.00, la Radio România Cultural, în seria „Biografii, memorii”:

Luni, 17 martie: Iosif Vulcan, scenariu radiofonic de Ionuţ Niculescu

Marţi, 18 martie: Onisifor Ghibu, scenariu radiofonic de Nicolae Rădulescu şi Dan Gheorghiu

Miercuri, 19 martie: Ion Câmpineanu, scenariu radiofonic de Ionuţ Niculescu

Joi, 20 martie: Rainer Maria Rilke, scenariu radiofonic de Elsa Grozea

Vineri, 21 martie: Brunelleschi: Cupola, scenariu radiofonic de Catinca Muscan

Sâmbătă, 22 martie: Michelangelo Buonarroti, scenariu radiofonic de Virgil Brădăţeanu.

Duminică, 23 martie: Paul Cézanne, scenariu radiofonic de Constantin Suter.

michelangelo pieta detaliu

Michelangelo, Pietà, detaliu

Pentru ilustrarea şi promovarea acestui gen de spectacole, am ales un fragment din ceea ce veţi putea asculta sâmbătă, 22 martie, de la ora 5.00: Michelangelo Buonarroti – realizat în 1985, în regia lui Cristian Munteanu; spectacol – document construit în jurul personalităţii şi creaţiei unuia dintre cei mai importanţi artişti din perioada de vârf a Renaşterii italiene. Scenariul radiofonic este semnat de Virgil Brădăţeanu.

În fragmentul selectat îi veţi recunoaşte pe Mircea Albulescu – în rolul Michelangelo Buonarroti – şi pe regretatul Florian Pittiş.

mari spectacoleÎn fiecare noapte, de la ora 0.30, la Radio România Cultural, Teatrul Naţional Radiofonic va prezenta câte o producţie, sub genericul „Mari spectacole”.

Luni, 17 martie: Cezara de Mihai Eminescu. Dramatizare de Georgeta Raboj. Regia artistică: Cristian Munteanu. Înregistrare din 1983; şi Sora mea, Ana de Hortensia Papadat Bengescu. Adaptare radiofonică de Domniţa Munteanu şi Constantin Paraschivescu. Regia artistică: Domniţa Munteanu. Înregistrare din 1983.

Marţi, 18 martie: Hangiţa de Carlo Goldoni. Adaptarea radiofonică si regia artistică: N. Al. Toscani. Înregistrare din anul 1952

Miercuri, 19 martie: Salomeea de Oscar Wilde. Traducerea: Adriana şi Andrei Bantaş. Adaptare: Marina Spalas. Regia artistică: Titel Constantinescu. Înregistrare din anul 1992

Joi, 20 martie: Anna Karenina de Lev Nikolaevici Tolstoi. Traducere de Leonard Efremov. Adaptarea si regia artistică: Mihai Zirra. Înregistrare din anul 1953

Vineri, 21 martie: Pamela de Carlo Goldoni. Adaptare: Nicolae David. Regia artistică: Mihai Pascal. Inregistrare din 1973; şi Donna Rosita de Federico Garcia Lorca. Adaptare de Eugenia Ţundrea. Regia artistică: Dan Puican.. Înregistrare din anul 1982

Sâmbătă, 22 martie: Ketty se mărită de Michael Sayers. Muzical de Edmond Deda. Versuri: Cella Tănăsescu. Adaptarea si regia artistică: Dan Puican. Înregistrare din anul 1987.

Duminică, 23 martie: Marion de Lorme de Victor Hugo. Adaptare: Georgeta Răboj. Regia artistică: Cristian Munteanu. Înregistrare din anul 1986.

Spectacolul de sâmbătă noaptea, 22 martie, de la ora 0.30 – Ketty se mărită – este un muzical realizat în anul 1987, după savuroasa comedie Kathleen de Michael Sayers. Muzica: Edmond Deda. Regia artistică: Dan Puican.

Secvenţa pe care am selectat-o şi care îi are ca protagonişti pe Dana Dogaru, Tamara Buciuceanu Botez, Alexandru Arşinel, Jorj Voicu, Mitică Popescu – sper să fie un argument în a vă stârni interesul pentru acest spectacol.

sigla mica tnrSâmbătă, 22 martie, de la ora 14.00 – la Radio România Cultural – sunt reprogramate alte două spectacole:

Împăratul muştelor de William Golding – realizat în anul 1992, după o dramatizare de Doina Papp. Regia artistică: Mihai Mălaimare. În distribuţie: Cosmin Şofron, Mioara Curechian, Sorin Constantin Dinculescu, Ana Maria Dinculescu, Anca Florea, Magda Duţu, Angela Oprea, Dana Cavaleru, Miruna Fecioru, Nicolae Predica, Cristina Moldoveanu, Nicolae Punga, Cristi Botea, Ramona Mincu, Sorina Manole şi Mihai Mălaimare – actori ai Teatrului Masca • Ţărmul fără uitare de Călin Gruia. Regia artistică: Cristian Munteanu. În distribuţie: Octavian Cotescu, Traian Stănescu, George Paul Avram, Cristina Tacoi, Grigore Gonţa, Mihai Heroveanu, Nicolae Luchian Botez, Maria Voluntaru, Angela Ghica, Pompiliu Rădulescu. Înregistrare din anul 1967.

dramaturgi romani contemporani siglaLa Radio România Internaţional – sâmbătă, 22 martie, de la ora 13.30 – în seria „Dramaturgi români contemporani” – se va difuza o producţie a Teatrului Național Radiofonic realizată în anul 2009: Negustorul de umbre de Carmen Olaru – în viziunea regizorală a lui Răzvan Popa.

Un spectacol tragi-comic, având la bază un text care vorbeşte despre alienare, sub toate formele ei; o lume imaginată de Carmen Olaru – autoarea scenariului – în care singurul instrument de comunicare este jocul, pantomimarea unei vieţi refuzate.

O lume perturbată de Negustorul de umbre – intrusul care răstoarnă falsa armonie instalată şi deschide drum spre aflarea normalității – redată cu forţă de sugestie şi complexitate a mijloacelor radiofonice, în construcţia teatrală gândită de realizatori.

În distribuție: Virgil Ogăşanu, Valeria Ogăşanu, Manuela Ciucur, Cristian Iacob, Orodel Olaru, Răzvan Popa. Regde studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Stelică Muscalu. Regia tehnică:ing. Mirela Georgescu. Redactor şi coordonator de proiect: Magda Duţu.

sigla mica tnrLa Radio România Cultural, duminică, 23 martie, de la ora 14.00, Teatrul Naţional Radiofonic propune un spectacol realizat în anul 1983, după una dintre creaţiile reprezentative ale dramaturgului rus Anton Pavlovici Cehov: Livada de vişini. Viziunea regizorală şi adaptarea pentru radio a piesei cehoviene: Dan Puican. În distribuţie: Gina Patrichi, George Constantin, Mircea Albulescu, Ion Caramitru, Mariana Mihuţ, Mariana Buruiană, Dana Dogaru, Mitică Popescu, Mihai Fotino, Ileana Stana Ionescu, Nicolae Luchian-Botez.

 9–16 martie 2014

Realizator: IRINA SOARE

Eveniment teatral

shylock1

Duminică, 9 martie, de la ora 19.00, la Radio România Cultural, vă invităm să reascultaţi o montare-eveniment: Shylock de Gareth Armstrong, un one man show în interpretarea actorului Ion Caramitru.

Montare distinsă cu Premiul pentru cel mai bun spectacol de teatru radiofonic, la cea de a XX-a ediţie a Galei Premiilor Uniter, Shylock de Gareth Armstrong vă prilejuieşte întâlnirea cu o echipă de profesionişti ai teatrului contemporan. Textul dramatic este semnat de actorul şi scriitorul britanic Gareth Armstrong, una dintre vocile cele mai distincte ale dramaturgiei momentului. Traducerea este semnată de criticul de teatru Marian Popescu, iar adaptarea şi regia artistică aparţin actorului Răzvan Popa.

ion caramitru shylock

Ion Caramitru

„Shylock, textul dramatic al lui Gareth Armstrong reprezintă o călătorie în universul shakesperian, o îmbinare de autobiografie, memorialistică, legende teatrale şi analiză spectacologică, amestecând realul şi fantasticul, elemente romantice şi detalii burleşti, drama amară şi accentele de comedie… Cu acest rol pe măsura talentului său copleşitor, Ion Caramitru revenea spectaculos, în decembrie 2011, la Teatrul Naţional Radiofonic, dând viaţă unui one man show care îi prilejuieşte actorului dezlănţuiri, frenezii, treceri bruşte de la tragism la bufonerie, apropieri ingenioase ori ieşiri din matcă, în care graniţa dintre luciditate şi nebunie îşi pierde delimitările’’, considera Domnica Ţundrea, redactorul spectacolului şi coordonatorul acestui proiect.

Shylock de Gareth Armstrong , duminică, 9 martie, începând cu ora 19.00, la Radio Romania Cultural, spectacol dedicat maestrului Ion Caramitru, la aniversare.

biografii memorii tnrLa Radio România Cultural, în fluxul „Biografii, memorii”, colega mea Magda Duţu, vă propune, în fiecare zi, de la ora 5.00, spectacole de teatru document dar şi emisiuni scenarizate, construite în jurul unor personalităţi ale culturii şi spiritualităţii naţionale şi universale.

Iată, în ordine, titlurile săptămanii viitoare:

Luni, 10 martie, ora 5.00: Povestea Elisabetei Rizea: Mărturii, partea I, scenariu radiofonic de Rodica Mandache

Marţi, 11 martie, ora 5.00: Povestea Elisabetei Rizea: Mărturii, partea a II-a, scenariu radiofonic de Rodica Mandache

Marţi, 11 martie, ora 19.00: Mansardă la Paris cu vedere spre moarte sau Întalnire subiectivă şi imaginară între filosoful Emil Cioran şi dramaturgul Matei Vişniec de Matei Vişniec.

Vă propunem un scurt fragment din acest spectacol, cu Virgil Ogăşanu în rolul filosofului Emil Cioran, alături de Irina Petrescu şi Mihai Dinvale.

Seria spectacolele difuzate în fluxul „Biografii, memorii” continuă astfel :

Miercuri,12 martie, ora 5.00: Simon Bolivar, un erou pentru eternitate, scenariu radiofonic de Leonard Popovici

Joi, 13 martie, ora 5.00: Nina Berberova – file din exil, scenariu radiofonic de Ilinca Stihi 

Vineri, 14 martie, ora 5.00: Thor Heyerdhal: Expediţia, scenariu radiofonic de Maria Cordoneanu

Sambătă, 15 martie, ora 5.00: Edmund Hillary: Înalta aventură, scenariu radiofonic de Maria Cordoneanu

Duminică, 16 martie, ora 5.00: Jean Jacques Rousseau: Confesiuni, scenariu radiofonic de Valeriu Sîrbu. Coordonator de proiect: Magda Duţu.

mari spectacoleLa Radio România Cultural, continuă seria „Marilor spectacole”, difuzate, la o jumătate de oră după miezul nopţii. Colega mea, Crenguţa Manea, a pregătit, pentru săptămâna 10–16 februarie, montări de referinţă din Fonoteca de aur, în interpretarea unora dintre cei mai mari actori ai teatrului românesc de ieri dar şi de azi, spectacole de înaltă ţinută artistică, ce poartă semnături regizorale de prestigiu. Iată repertoriul săptămânii, în acest flux:

Luni, 10 martie, ora 0.30: Ivanov de Anton Pavlovici Cehov

strainul de camus radu penciulescu tnr

Marţi, 11 martie, ora 0.30: Străinul de Albert Camus, un spectacol-eveniment, realizat de regizorul Radu Penciulescu în anul 1968 cu Victor Rebengiuc în rolul principal, montare din care vă propunem un moment:

Seria „Marilor spectacole”, care pot fi ascultate zilnic, de la ora 0.30, la Radio România Cultural, continuă cu montările:

Miercuri, 12 martie, ora 0.30: Coriolan de William Shakespeare

Joi, 13 martie, ora 0.30: Regina moartă de Henry de Montherlant

Vineri, 14 martie, ora 0.30: Anna Christie de Eugene O’Neill

Sâmbătă, 15 martie, ora 0.30: Elisabeta și Essex de André Josset

Duminică, 16 martie, ora 0.30: Lupii şi oile de A. N. Ostrovski

teatru radiofonic serialÎncepând de marţi, 11 şi până joi, 13 martie, de la ora 21.30, la Radio România Cultural, colega mea, Domnica Ţundrea, vă invită să ascultaţi spectacolul radiofonic serial: Jocul de-a vacanţa de Mihail Sebastian.

În jurnalul său de creaţie la piesa, Jocul de-a vacanţa, Mihail Sebastian nota: „Am început sa scriu. […] Nu știu ce va iesi. Dar trebuie sa fac experiența. Îmi dau seama că am pus mâna pe un subiect de teatru”,  însemnare datată 23 martie 1936, an în care piesa a şi fost terminată. Dar va vedea luminile rampei abea doi ani mai tîrziu, în seara zilei de 17 decembrie la Teatrul de Comedie, în regia inegalabilului Sică Alexandrescu care a alcătuit o distribuţie de excepţie : Leny Caler – Corina , George Vraca în rolul lui Ştefan Valeriu, Sandina Stan – Madame Vintilă, V. Maximilian – Domnul Bogoiu, Mircea Axente – Jeff, Margel Anghelescu – Mecanicul, Mişu Fotino şi Renée Annie – Călătorii.

mihail sebastian

 Mihail Sebastian

De la premiera piesei pe scena de scândură şi până la înregistrarea ei în studiourile Societăţii Române de Radiodifuziune aveau să treacă mai puţin de doi ani, astfel încât la 31 martie 1957 publicul din întreaga ţară avea ocazia să asculte, în premieră la teatrul la microfon, varianta radiofonică a spectacolului Jocul de-a vacanţa, realizată de o echipă de actori nu mai puţin redutabilă, sub bagheta regizorului Mihai Zirra. Noi vă oferim un scurt fragment din această înregistrare memorabilă, în care îi veţi recunoaşte, desigur, pe Raluca Zamfirescu în rolul Corinei şi pe Radu Beligan, în cel al lui Ştefan Valeriu.

În fluxul Teatrul Naţional Radiofonic pentru copii, la Radio România Actualităţi, sâmbătă, 15 martie, de la ora 9.05, vă invităm să ascultaţi spectacolul muzical Pădurea albastră, semnat de Dumitru Lupu şi Florin Pretorian, iar duminică dimineaţă, de la aceeaşi oră, adaptarea radiofonică a celebrului roman pentru copii Mary Poppins de Pamela Travers cu Rodica Tapalagă în rolul titular.

Nu uitaţi de celelalte fluxuri de teatru radiofonic, difuzate pe posturile Radio România:

A fost odată ca niciodată, de luni până vineri, la 17.50, la Radio România Cultural

Noapte bună, copii!, de luni până vineri, la 20.50, la Radio România Actualităţi.

Tot pe frecvenţele România Actualităţi, în fiecare seară, de la ora 23.03, Teatru Naţional Radiofonic şi, în fine, Mituri, legende, poveşti, de luni şi vineri , la ora 16.30 la Antena Satelor.

Sperăm că spectacolele propuse de Teatrul Naţional Radiofonic, vă vor reţine atenţia şi vă dorim audiţie plăcută!

2–9 martie 2014

Realizator: DOMNICA ŢUNDREA

lansare de carteInvitaţie la Majestic

Luni, 3 martie, la ora 11.00, la clubul Ramada-Majestic de pe Calea Victoriei din Bucureşti, va avea loc lansarea volumului Dan Puican – „Radioul este viaţa mea” de Annie Muscă.

dan-puican-biografie-de-annie-musca

Apărut la Editura Adevărul Holding, în 2013, volumul Dan Puican – „Radioul este viaţa mea” de Annie Muscă beneficiază, cu acest prilej, de o binevenită repunere în circulaţie, în preajma zilei de naştere a regizorului Dan Puican, care, la data de 6 martie, va împlini 81 de ani.

dan puican

Dan Puican

Absolvent al Institutului de Teatru „Ion Luca Caragiale” din Bucureşti, în faimoasa generaţie de aur din 1956, ce-i cuprindea pe Gheorghe Cozorici, George Constantin, Silvia Popovici, Mircea Albulescu, Victor Rebengiuc, Amza Pellea, angajat, din 1963, al Societăţii Române de Radiodifuziune, regizorul Dan Puican a avut şansa de a colabora, la cele peste 1000 de spectacole radiofonice pe care le-a pus în undă, cu mari nume ale scenei româneşti din ultimele cinci decenii. Trei dintre producţiile regizate de Dan Puican au primit premiul UNITER pentru cel mai bun spectacol radiofonic: Patima roşie de Mihail Sorbul în 1994, Circul a plecat, leii au rămas de Andrzej Mularczyk în 1998, şi, în 1999, Caviar, vodcă şi bye-bye de George Astaloş, creaţie ce a cunoscut o traiectorie artistică aparte, jucându-se, ca spectacol-lectură, la Paris, New-York, Bonn, Tel Aviv, Bruxelles, Viena, Copenhaga, Stockholm, Berlin, München, Londra, Madrid, Roma, Sidney şi în multe alte oraşe importante din întreaga lume.

Cartea semnată de Annie Muscă rememorează întâmplări, etape ale vieţii şi ale carierei regizorului Dan Puican, relatând, cu farmec şi putere evocatoare, episoade din copilăria petrecută la Olteniţa, apoi descoperirea Capitalei şi contactul studentului cu lumea fascinantă a teatrului, bucuria de a fi actor, de a trăi emoţia scenei, la Braşov, dar şi revelaţia universului atât de special al teatrului radiofonic… o lume aparte, cu legi distincte, pe care Dan Puican avea s-o slujească mai bine de cinci decenii. Dar, fiindcă teatrul înseamnă întâlnire – între oameni care vin cu potenţialul lor de creativitate şi de energie –, remarcabilă a fost şi este relaţia regizorului Dan Puican cu actorii, cu aceia pe care domnia-sa a ştiut să-i cultive, utilizându-le inspirat talentul şi capacităţile artistice şi reuşind, finalmente, să şi-i apropie, să şi-i transforme în adevăraţi prieteni.

annie-musca monografii oameni de teatru biografie dan puican

Annie Muscă

Aşa încât, lansarea de la Ramada-Majestic se va bucura de prezenţa unui marene auzim la majestic număr de actori, dintre cei alături de care domnul Dan Puican şi-a creat memorabilele spectacole, aflate de acum în Fonoteca de aur a Radioului. Moderatorul întâlnirii va fi colegul nostru Costin Tuchilă.

LA MULŢI ANI, domnule Dan Puican!

fonoteca de aurDin creaţia regizorală a domnului Dan Puican, vom difuza, în fluxul „Fonoteca de aur”, duminică, 2 martie, la ora 19.00, la Radio România Cultural: Vizita bătrânei doamne de Friedrich Dürrenmatt. Traducerea: H. R. Radian. Adaptarea radiofonică: Traian Stoica. În distribuţie: Irina Răchiţeanu-Şirianu, Toma Caragiu, Fory Etterle, Ştefan Mihăilescu-Brăila, Nicolae Luchian Botez, Ion Henter, Ştefan Radof, Vasile Niţulescu, Marin Moraru, Ica Matache, Gheorghe Oprina, Mihai Fotino şi alţii. Înregistrare din anul 1974.

Spectacolul radiofonic evidenţiază, cu detaşare şi luciditate, absurdul unei lumi haotice şi deznădăjduite, o societate în derivă, însă lipsită de potenţial tragic, un spaţiu deformat, grotesc, încărcat de elemente derizorii.

vizita batranei doamne de durrenmatt irina rachiteanu sirianu fonoteca de aur dan puican

„Scriu conştient de absurditatea acestei lumi, dar nu disperat, chiar dacă avem puţine şanse s-o salvăm”, nota dramaturgul elveţian de limbă germană Friedrich Dürrenmatt. Piesa Vizita bătrânei doamne (Der Besuch der alten Dame), reprezentată întâia dată în 1956, la Zürich, a fost catalogată drept dramă tragi-comică, probabil datorită caracterului său ambiguu, amestec de măreţie şi derizoriu, de stil dramatic şi aspecte ridicole, bizare, de spirit justiţiar şi accente frivole, derutante. Avem de a face cu o parabolă despre iertare şi dreptate, despre toleranţă ori, dimpotrivă, despre o intransigenţă împinsă până la absurd, despre capacitatea răului de a contamina oamenii. Piesa devine, pe măsură ce se dezvoltă, percutantă şi provocatoare, fiind extrem de atent gândită, cu un caracter direct, cu o arhitectură clară, construită cu un mare simţ al efectului teatral. „Ca orice altă artă, o piesă este o lume modelată”, afirma Dürrenmatt. Lumea lui Dürrenmatt demitizează fiinţa umană, eliberează scena de efecte graţioase şi diafane, demontează iluzia teatrală, spre a facilita efectul de distanţare, într-un stil ce se apropie de cel al lui Bertolt Brecht.

friedrich durrenmatt

Friedrich Dürrenmatt

Vă propun un fragment din spectacolul radiofonic Vizita bătrânei doamne de Friedrich Dürrenmatt, cu neuitaţii Irina Răchiţeanu-Şirianu în rolul Clarei Zachanassian şi Toma Caragiu în cel al lui Alfred Ill. Alături de ei, îi veţi recunoaşte pe Ştefan Mihăilescu-Brăila, Cornel Elefterescu, Vasile Florescu, Gheorghe Oprina, Nicolae Luchian Botez.

teatru radiofonic serialÎn perioada 3–7 martie, la ora 21.30, la Radio România Cultural, vom difuza episoade din serialul radiofonic Cosma de Panait Istrati. Dramatizarea radiofonică: Maia Belciu. Regia artistică: Dan Puican. Un spectacol din anul 1968.

„Rareori a fost înălţată o operă care să cuprindă mai mult soare şi spaţiu, mai multă veselă şi prietenească armonie”, afirma Tudor Vianu despre scrierile lui Panait Istrati, insistând asupra dublei revelaţii pe care acestea le provoacă: a farmecului românesc şi deopotrivă a miracolului mediteranean. Ambele dimensiuni pulsează cu o intensitate aparte în paginile acestui prozator brăilean de limbă română şi franceză, cu o biografie spectaculoasă şi tumultuoasă, alcătuită din peregrinări, aventuri, încercări, eşecuri, dar şi punctată de admiraţia şi sprijinul unor reprezentanţi de marcă ai lumii literare internaţionale, precum Romain Rolland, spre exemplu, care-l numea pe Panait Istrati „Gorki al Balcanilor”.

panait-istrati

Panait Istrati

Lumea conturată de prozator în Cosma debordează de vitalitate şi naturaleţe, forţa viziunii se împleteşte cu bucuria de a povesti, de a înfăţişa tagma haiducilor, cu legile ei nescrise, viaţa adevărată în mijlocul naturii, credinţele populare, elementele folclorice şi, peste toate, aventura în căutarea identităţii, a fericirii, poate finalmente şi a morţii… Întâmplările lui Cosma, haiducul justiţiar, dominat de patimi, trăind în voia instinctelor pe care nu şi le poate reprima, fiindcă pare a fi dintr-altă plămadă decât aceea a oamenilor obişnuiţi, capătă dimensiuni legendare şi o aură misterioasă, căci peregrinările lui devin, ca şi-n cazul altor personaje ale lui Panait Istrati, călătorii lăuntrice, într-o continuă căutare a identităţii.

Vă propun un moment din spectacolul radiofonic Cosma de Panait Istrati, în regia lui Dan Puican, cu: Ion Marinescu, Eugenia Dragomirescu, Sandu Sticlaru şi Florian Pittiş.

TRACK 2 – FRAGMENT „Cosma”

biografii memorii tnrÎn fiecare dimineaţă, la ora 5.00, la Radio România Cultural, se difuzează spectacole-document, în cadrul fluxului „Biografii, memorii”, coordonat de Magda Duţu.

Poemele lui Edgar Allan Poe, scenariu radiofonic de Dan Amedeo Lăzărescu – luni, 3 martie

Toma Caragiu – Pantomima cuvântului, scenariu radiofonic de Magda Duţu – marţi, 4 martie

Uriaşul Caragiu, scenariu radiofonic de Magda Duţu, miercuri, 5 martie

Ştefan Octavian Iosif, scenariu radiofonic de Adrian Bota, joi, 6 martie

Alexandru Macedonski, scenariu radiofonic de Arcadiu Marinescu Nour – vineri, 7 martie

George Panu – Amintiri de la Junimea, scenariu radiofonic de Ileana Corbea, sâmbătă, 8 martie

Constantin Brâncuşi: Pasărea măiastră, scenariu radiofonic de Barbu Brezianu,  duminică, 9 martie.

pusa-roth ieri dupa shakespeare

Pușa Roth

sigla mica tnrMarţi, 4 martie, la ora 19.00, la Radio România Cultural, vom difuza Ieri după Shakespeare sau Visul unui preşedinte de Puşa Roth. Regia artistică: Mircea Albulescu. În distribuţie: Mircea Albulescu, Tamara Buciuceanu-Botez, Sanda Toma, Coca Bloos, Mihai Dinvale, Armand Calotă, Andrei Ţârdea, Vlad Leaua, Andrei Bălaşa. Redactor: Costin Tuchilă. Regia de montaj: Radu Verdeş. Regia de studio: Janina Dicu. Muzica originală şi regia muzicală: George Marcu. Interpretează: Daniela Marinache (ţambal), Ştefan Marinache (vioară). Regia tehnică: Mihnea Chelaru. Producător: Domnica Ţundrea. Înregistrare din anul 2007.

teatru radiofonic pentru copiiSâmbătă, 8 martie, la ora 9.05, la Radio România Actualităţi, colega mea Irina Soare vă propune să ascultaţi, în fluxul Teatrul Naţional Radiofonic pentru copii: Baba Dochia. Trei legende româneşti, scenariu de Costin Tuchilă. Regia artistică: Vasile Manta. În distribuţie: Gelu Niţu, Delia Nartea, Ion Arcudeanu, Virginia Rogin, Cosmin Şofron, Alexandru Georgescu, Mihai Verbiţchi, Ion Siminie, Adriana Trandafir, Daniela Ioniţă, Andrei Barbu. Muzică originală de Paul Urmuzescu. Redactor şi producător: Irina Soare. Regia de studio: Janina Dicu. Regia tehnică: Mihnea Chelaru. Înregistrare din anul 2005.

teatrul național radiofonic

 In memoriam Toma Caragiu

toma caragiu fonoteca de aur

Toma Caragiu

Fiindcă zilele acestea ne amintim de Toma Caragiu, plecat atât de brutal în nefiinţă în seara de 4 martie 1977, Teatrul Naţional Radiofonic vă readuce în atenţie o altă montare memorabilă în care joacă acest uriaş actor: O noapte furtunoasă de Ion Luca Caragiale. Adaptarea radiofonicã şi regia artistică: Alexa Visarion. În distribuţie: Toma Caragiu, Octavian Cotescu, Victor Rebengiuc, Florin Zamfirescu, Virgil Ogăşanu, Dorina Lazăr, Mariana Mihuţ. Înregistare din anul 1974, pe care o vom difuza joi, 6 martie, la ora 19.00, la Radio România Cultural.

Despre lumea lui Caragiale, dar şi despre cum a luat naştere acest spectacol şi mai ales despre lucrul fascinant cu Toma Caragiu, am stat de vorbă, într-o emisiune din decembrie 2007, cu domnul Alexa Visarion, regizor, scenarist, dascăl, teoretician, autor al unor creaţii scenice şi radiofonice remarcabile prin rigoare şi expresivitate.

Interviu cu regizorul Alexa Visarion, realizat de Domnica Țundrea

 O noapte furtunoasă de I. L. Caragiale, regia: Alexa Visarion. Cu: Toma Caragiu și Octavian Cotescu,  1974 – fragment

Sperăm că veţi urmări cu interes spectacolele Teatrului Naţional Radiofonic şi vă dorim audiţie plăcută!

23 februarie–2 martie 2014

Realizator: MAGDA DUŢU

mari actori de comedie

Mari actori de comedie – Ora veselă… la 85 de ani!

Radio România Cultural şi Teatrul Naţional Radiofonic vă oferă ocazia să reascultaţi câteva dintre cele mai bune momente de umor, duminică, 23 februarie 2014, de la ora 17.30, în cadrul emisiunii Mari actori de comedie – 85 de ani de Umor radiofonic la… Ora veselă. Realizatori: Silvia Cusursuz și Mircea Zăvoianu.

ora veselaŞi în această a IV-a ediţie a proiectului început pe 12 ianuarie 2014, veţi auzi mari actori de comedie, în câteva dintre cele mai reuşite momente comice înregistrate de-a lungul anilor: Cristina Stamate, Mihai Fotino, Virginia Mirea, Radu Zaharescu, Horia Şerbănescu, Jeanine Stavarache, Cornel Vulpe, Adriana Trandafir.

Cristina Stamate şi Nicu Constantin – într-un fragment din emisiunea Mari actori de comedie – duminică, 23 februarie, ora 17.30, la Radio România Cultural

 

ne auzim la majesticInvitaţie la Majestic

Luni, 24 februarie, de la ora 11.00, la Clubul Ramada-Majestic din Bucureşti, Teatrul Naţional Radiofonic aniversează 85 de ani de la prima emisiune de umor Ora veselă, prin organizarea unei audiţii cu public a acestei ediţii a emisiunii Mari actori de comedie.

Selecția momentelor prezentate este realizată de Silvia Cusursuz și Mircea Zăvoianu.

fonoteca de aurDuminică, 23 februarie, de la ora 19.00, la Radio România Cultural, Teatrul Naţional Radiofonic prezintă un spectacol memorabil păstrat în Fonoteca de aur: Familia Perrichon de Eugène Labiche. Adaptare radiofonică de George Voinescu, după textul cunoscutului dramaturg francez, autor al unor comedii de moravuri şi vodeviluri, remarcat prin tehnica sa teatrală, simţul caricatural şi privirea lucidă asupra lumii micii burghezii din epoca sa.

eugene labiche

Regia artistică: Mihai Zirra. În distribuţie: Grigore Vasiliu-Birlic, Maria Wauvrina, Virginica Popescu, George Mărutză, George Voinescu, Nae Roman, George Groner, Radu Beligan, Paul Sava, Tony Buiacici, Mircea Block, Ioana Dianu, Constantin Botez, Nae Constantinescu, Mediné Şaban. Regia de studio: Mia Olaru. Regia muzicală: Romeo Chelaru. Regia tehnică: ing. Lucian Ionescu. Înregistrare din anul 1953.

Afişul teatral al serii de 23 februarie, propune şi un spectacol de teatru scurt:

Scaunul electric de André Paul Antoine. Traducerea: Dodu Cătălin. Adaptarea radiofonică: Aurel Storin. Regia artistică: Paul Stratilat. În distribuţie: Nicky Atanasiu, Ştefan Mihăilescu Brăila, Gheorghe Trestian, H. Nicolaide, Marin Moraru, Nucu Păunescu, Sandu Sticlaru, Tamara Buciuceanu-Botez. Regia muzicală: Livio Bellegante. Regia tehnică: ing. George Buican. Înregistrare din anul 1966.

Spectacolul se va difuza la Radio România Cultural, imediat după Familia Perrichon de Eugène Labiche.

biografii memorii tnrSpectacolele-document dedicate unor personalităţi ale vieţii culturale, vor fi difuzate şi în această perioadă, în fiecare dimineaţă de la ora 5.00, la Radio România Cultural, în seria „Biografii, memorii”.

Luni, 24 februarie: Constantin Nottara, scenariu radiofonic de Mihai Florea.

Marţi, 25 februarie: George Vraca, scenariu radiofonic de Magdalena Boiangiu

Miercuri, 26 februarie: Maria Filotti, scenariu radiofonic de Emil Liptac

Joi, 27 februarie: Aristizza Romanescu, scenariu radiofonic de Doina Papp

Vineri, 28 februarie: George Ciprian, scenariu radiofonic de Emil Liptac şi Constantin Teodori

Sâmbătă, 1 martie: „Biografia unei capodopere”: Botticelli: „Primăvara”, scenariu radiofonic de Horia Horşia

Duminică, 2 martie: Paul Éluard, scenariu radiofonic de Camelia Stănescu.

Anita Nandris-Cudla - 20 de ani in Siberia

Anița Nandriș-Cudla

Biografii, memorii – marţi, 25 februarie, ora 19.00 – Radio România Cultural: ANIŢA NANDRIŞ-CUDLA – Amintiri din viaţă. 20 de ani în Siberia – spectacol de teatru-document, prezentat în două părţi, la Radio România Cultural, în seria „Biografii, memorii” – este o producţie a Teatrului Naţional Radiofonic – realizată în anul 2013, după un scenariu radiofonic de Magda Duţu şi Raisa Radu, după cartea 20 de ani în Siberia de Aniţa Nandriş-Cudla, publicată la Editura Humanitas. Regia artistică: Petru Hadârcă.

În distribuţie: Rodica Mandache, Annemary Ziegler, Monica Ghiuţă, Mihai Bica, Mircea Constantinescu, Dorin Andone, Marcelo Cobzariu, Alexandru Nedelcu, Silviu Oltean, Sorin Şaguna, Emilia Dobrin, Julieta Strâmbeanu, Orodel Olaru, Magda Duţu, Gheorghe Pufulete, Costin Manoliu, Milica Creiniceanu, Petru Hadârcă.

Un spectacol realizat cu participarea extraordinară a doctorului Gheorghe Nandriş – nepotul Aniţei Nandriş-Cudla. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Luiza Mateescu. Regia tehnică: ing. Mirela Georgescu. Redactor: Costin Manoliu. Producător: Magda Duţu. Producţie sponsorizată de: SC MAJESTIC TOURISM SA – RAMADA MAJESTIC BUCUREŞTI şi AGRICOLA INTERNAŢIONAL SA BACĂU.

Prima parte, Aniţa Nandriş-Cudla – Amintiri din viaţă, a fost redifuzată marţi,11 februarie 2014, ora 19.00, la Radio România Cultural.

Partea a II-a, Aniţa Nandriş-Cudla – 20 de ani în Siberia, va fi prezentată marţi, 25 februarie, ora 19.00 – la Radio România Cultural

Aniţa Nandriş-Cudla s-a născut în 1904, într-o familie de ţărani din nordul Bucovinei. Printre cei 13.000 de români din acest ţinut, care au trăit, în iunie 1941, groaza deportării, s-a aflat şi Aniţa cu întreaga familie. Fără a fi vinovată şi fără a fi judecată, a fost ridicată de KGB în miez de noapte, împreună cu cei trei copii mici ai săi, separată de soţ şi deportată în străfundul Siberiei, dincolo de Cercul Polar. În această sălbăticie a Siberiei a luptat pentru supravieţuire 20 de ani.

Şi-a ocrotit copiii cu preţul vieţii, dovedind o putere de sacrificiu şi o rezistenţă morală dincolo de orice imaginaţie. A intrat de două ori în comă şi de fiecare dată şi-a revenit, singurul tratament fiind iubirea nemărginită pentru copii şi credinţa în Dumnezeu. Abia ştiutoare de carte, întoarsă acasă, Aniţa a scris în cuvinte simple povestea acestei supravieţuiri. A încredinţat manuscrisul nepotului său, dr. Gheorghe Nandriş, în 1982, rugându-l să-i promită că-l va trece peste graniţă în România şi-l va face cunoscut. S-a stins în 1986, cu sentimentul datoriei împlinite.

anita nandris cudla teatru document

Manuscrisul Aniţei, această mărturie unică, păstrată printr-o minune, timp de peste două decenii, a fost publicat pentru prima oară în 1991, sub titlul 20 de ani în Siberia. Destin bucovinean, în urma unei scrisori trimise de dr. Gheorghe Nandriş pe adresa Editurii Humanitas, scrisoare prin care oferea spre publicare acest text neobişnuit:

Posed un manuscris, mărturie zguduitoare privind prezenţa românească în Arhipelagul Gulag. Acest manuscris nu este „literatura de sertar” a unui intelectual, ci aparţine unei ţărănci abia ştiutoare de carte, dar cu un har ales al povestirii. O ţărancă din nordul Bucovinei, pe numele ei de naştere Aniţa Nandriş, căsătorită Cudla, deportată în străfundul Siberiei, dincolo de Cercul Polar. […] În trânta ei cu destinul, s-a dovedit mai tare şi a învins. După aproape 20 de ani de surghiun, această femeie demnă şi-a trimis copiii spre Moscova lui Hruşciov, pentru a-şi dovedi nevinovăţia şi a-şi căuta drepturile. După multe peripeţii pe la tribunale şi procurori, care căutau să-i ameţească cu minciuni, aceşti copii, care au moştenit inteligenţa şi curajul mamei lor, obţin documente din care rezultă că au stat 20 de ani în Siberia „din greşeală”, că ar fi „victime ale stalinismului” – şi sunt reabilitaţi. Pleacă din Siberia spre soarele Bucovinei, spre satul şi mormintele strămoşilor lor. Au intrat în casa lor după 20 de ani, exact în luna şi ziua când au fost răpiţi, 13 iunie… Bătălia pentru supravieţuire a luat sfârşit. Mama a reuşit să-şi reaşeze copiii în cuibul lor. Oricine şi-ar fi considerat misiunea împlinită. Ea însă nu şi-a putut găsi liniştea decât după ce a depus mărturie scrisă asupra crimelor comunismului. Şi astfel, a luat condeiul pentru a-şi mărturisi calvarul, scriind 360 de pagini ca un poet. Mi-a încredinţat acest manuscris în anul 1982 la Cernăuţi, rugându-mă să-l trec peste graniţă în România şi să-i promit că-l voi face cunoscut oamenilor, cum voi putea. Apoi a murit în casa ei, în patul ei, vegheată de copii, cu sentimentul datoriei împlinite. Mi-e greu acum să recunosc că mi-a fost frică, în anul 1982, să trec printre grăniceri cu acest manuscris. Am făcut-o totuşi, pentru că am fost cuprins de un sentiment de enormă ruşine pentru frica mea, pentru laşitatea mea de intelectual în faţa acestei firave, dar colosale femei cu trei clase primare, în faţa căreia moralmente mă simţeam un pitic. – dr. Gheorghe Nandriş, Sibiu, 13 mai 1991.

bust anita nandris cudla

Numeroase comentarii au apreciat această carte, fie ca document privind represiunea comunistă şi gulagul siberian – Aniţa Nandriş-Cudla „a scris unele dintre cele mai strălucite pagini despre exilul siberian, absolut comparabile, ca sâmbure emoţional, cu scrierile lui Soljeniţîn” (Rusu Mihalcea) –, fie pentru originalitatea expresiei Aniţei, „cu trei clase primare şi suflet cât o istorie naţională, de o autenticitate stilistică genială” (Ştefan J. Fay), fie pentru „reconstituirea staturii ţăranului bucovinean: o statură net aristocratică” (Monica Lovinescu).

Academia Română a adus confirmarea oficială, acordând Premiul „Lucian Blaga”, în anul 1992, poate pentru prima oară, unei ţărănci cu trei clase primare. Ediţia a doua a apărut în 2006, cu câteva completări şi cu titlul schimbat: Amintiri din viaţă. 20 de ani în Siberia.

20 de ani in siberia anita nadris cudla

Spectacolul radiofonic de teatru-document realizat după această ediţie, are la bază mărturia zguduitoare a Aniţei Nandriş-Cudla – creionată şi nuanţată de Rodica Mandache, cu fidelitate faţă de personajul real interpretat, până în cel mai sensibil detaliu. O poveste asumată şi redată tulburător, căreia i se alătură o altă mărturie, rostită impresionant de doctorul Gheorghe Nandriş, nepotul Aniţei, cel care a trăit împreună cu Aniţa câteva dintre evenimentele petrecute în acea vâltoare a vremurilor şi căruia i-a încredinţat manuscrisul.

Momentele semnificative trăite de Aniţa şi familia sa sunt reconstituite şi aduse în atenţie prin scene dramatizate – jucate de actori – scene care vor alterna cu aceste mărturii, adevărul fiind comunicat printr-o formă artistică elaborată.

Universul sonor construit cu rafinament de Mirela Georgescu – ing. regizor tehnic, Luiza Mateescu – regizor muzical şi Petru Hadârcă – regizor artistic, intensifică momentele de real dramatism, reliefează atmosfera ţinutului bucovinean, statura ţăranului român din această zonă, în contrast cu pustiul şi groaza Siberiei.

Dacă ar fi singulară, această biografie a unei familii de ţărani din Bucovina, ar rămâne fără relevanţă sau ar stârni cel mult un sentiment de compasiune.

Însă povestea Aniţei depăşeşte graniţele tragediei unei familii sau a unui sat; este tragedia unui întreg neam românesc din nordul Bucovinei.

Fragment din spectacol cu Rodica Mandache şi Gh. Nandriş

mari spectacoleÎn fiecare noapte, de la ora 0.30, la Radio România Cultural, Teatrul Național Radiofonic va prezenta câte o producție, sub genericul „Mari spectacole”:

Un week-end de adio de Marc Gilbert Sauvajon

Kean de Jean Paul Sartre

Calul leşinat de Françoise Sagan

Lozul cel mare de Şalom Alehem

Factura de Françoise Dorin

Opt femei de Robert Thomas

• Serenadă târzie de Alexei Arbuzov

sigla mica tnrJoi, 27 februarie, de la ora 19.00, la Radio România Cultural, vă invităm să ascultați o comedie spumoasă, o producție inspirată, realizată în anul 1995: Scaiul de Georges Feydeau. Traducerea: Ion Lucian. Adaptarea radiofonică şi regia artistică: Dan Puican. În distribuţie: Stela Popescu, Ion Lucian, Adrian Pintea, Mihai Bisericanu, Mihai Fotino, Ion Pavlescu, Sanda Toma, Rodica Popescu Bitănescu, Elena Nica Dumitrescu, Oana Ioachim, Alfred Demetriu, Mitică Popescu, Sorin Gheorghiu, Radu Panamarenco, Tudor Heica. Regia de studio: Mihai Barta. Regia muzicală: Romeo Chelaru. Regia tehnică: ing. Luiza Mateescu. Redactor: Georgeta Răboj. Înregistrare din anul 1995

Fragment din Scaiul cu Mihai Bisericanu, Elena Nica Dumitrescu, Alfred Demetriu, Stela Popescu, Adrian Pintea, Ion Pavlescu

La Radio România Cultural, sâmbătă, 1 martie, de la ora 14.00 – două spectacole după Ion Creangă: Amintiri din copilărie, dramatizare de Georgeta Răboj, în regia lui Vasile Manta; şi Harap Alb, dramatizare de Vasile Mănuceanu, în regia lui Dan Puican.

Duminică, 2 martie, de la ora 14.00, Capriciile Fenisei de Lope de Vega. Adaptarea radiofonică şi regia artistică: Dan Puican. Un spectacol cu Mariana Mihuţ, Gina Patrichi, George Constantin, Emil Hossu, Dana Dogaru, Alexandru Repan, Şerban Cellea, Rodica Popescu-Bitănescu, Petre Lupu, Candid Stoica, Thedor Danetti, Radu Panamarenco în distribuție. Înregistrare din anul 1986.

Grafică și ilustrații: Costin Tuchilă. Editare multimedia: Maria Andronache.

 17–23 februarie 2014

Realizator: COSTIN MANOLIU

Teatrul Naţional Radiofonic – 85 de ani

teatrul national radiofonic

ne auzim la majesticInvitaţie la Majestic

Luni, 17 februarie 2014, de la ora 11.00, la Clubul Ramada-Majestic de pe Calea Victoriei din Bucureşti, Teatrul Naţional Radiofonic vă invită la o întâlnire de suflet, marcând sărbătorirea a 85 de ani de la prima difuzare, în România, a unei producţii de teatru la microfon, la 18 februarie 1929.

Totodată, evenimentul este un omagiu adus doamnei Elena Negreanu, acum în vârstă de 96 de ani, regizoare de mare talent a teatrului radiofonic.

elena negreanu aniversare tnr

Elena Negreanu

S-a născut în 1918 la Iaşi. A absolvit cursuri de actorie la Bucureşti în 1947, la clasa profesoarei Beate Fredanov. În 1945 a fost angajată, în calitate de crainic, la Radiodifuziunea Română. În paralel a devenit pedagog la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică. Din 1956 a fost regizor artistic la Teatrul Naţional Radiofonic, realizând numeroase spectacole din dramaturgia clasică şi contemporană, naţională şi universală.

La Clubul Ramada-Majestic, luni 17 februarie, de la ora 11.00, aveţi ocazia să ascultaţi o montare de referinţă din creaţia Elenei Negreanu: Neînţelegerea de Albert Camus, o imprimare din 1981, cu Beate Fredanov, Simona Bondoc, Valeria Seciu, Ştefan Iordache şi Gheorghe Novac în distribuţie.

Fragment din Neînțelegerea de Albert Camus, regia Elena Negreanu, 1981

biografii memorii tnrLa 18 februarie 1929 pleca în eter, pe calea undelor, prima piesă de teatru radiofonic, comedia într-un act Ce ştia satul de Ion Valjan, având ca protagonişti doi mari actori ai scenei româneşti: Maria Filotti şi Romald Bulfinski.

Acum, la ceas aniversar, Teatrul Naţional Radiofonic prezintă marţi, 18 februarie de la ora 5.00, la Radio România Cultural, un spectacol-document realizat în cadrul proiectului „Biografii, memorii”: Ion Valjan sau Fascinaţia teatrului, după un scenariu de Michaela Gulea şi Magda Duţu. Un documentar artistic în regia lui Petru Hadârcă, dedicat lui Ion Valjan, autorul primei piese de teatru difuzate la Radio România.

În rolul titular – Virgil Ogăşanu, secondat de Ilinca Tomoroveanu, Mircea Constantinescu, Annemary Ziegler, Alexandru Pavel, Orodel Olaru, Andrei Ţârdea, Petru Hadârcă, Sorin Şaguna şi Violeta Berbiuc.

Fragment din Ion Valjan sau Fascinația teatrului, regia: Petru Hadârcă

teatrul national radiofonic 85 de ani85 de ani de teatru la microfon sunt celebraţi şi prin difuzarea la Radio România Actualităţi, marţi 18 februarie, de la ora 23.05, a unei variante mai noi a piesei Ce ştia satul de Ion Valjan, din anul 2013, cu George Mihăiţă şi Virginia Mirea, în regia lui Mihai Lungeanu.

La Radio România Internaţional, miercuri, 19 februarie, de la ora 16.10, aceeaşi piesă, Ce ştia satul de Ion Valjan, într-o versiune radiofonică de referinţă, imprimată în 1979, cu Radu Beligan şi Ileana Stana Ionescu în rolurile principale, alături de Ioana Casetti şi Constantin Botez.

Fragment din Ce ştia satul de Ion Valjan, regia: Paul Stratilat, 1979

Radio România Cultural transmite în fiecare zi, de luni până vineri, de la ora 21.30, teatru radiofonic serial: luni – La răscruce de vânturi de Emily Brontë, după un scenariu de Mircea Ştefănescu, o înregistrare din 1969; începând de marţi, 18 februarie – Thyl Ulenspiegel de Charles de Coster, după dramatizarea realizată de Theodor Mănescu. O imprimare din 1978, în regia lui Titel Constantinescu, în care îi puteţi auzi pe Virgil Ogăşanu, Ion Marinescu, Mariana Mihuţ, Margareta Pogonat, Victor Ştrengaru, Rodica Tapalagă, Fory Etterle, Constantin Brezeanu, Ica Matache, Corado Negreanu.

Fragment din Thyl Ulenspiegel de Charles de Coster, regia: Titel Constantinescu, 1978

Radio România Actualităţi ne oferă în fiecare zi, de luni până vineri, de la ora 20.50, o poveste transmisă sub genericul: Noapte bună, copii!

Pe aceleaşi lungimi de undă, sâmbătă, 22 februarie, de la ora 9.05, Teatrul Naţional Radiofonic pentru Copii îi invită pe cei mai tineri amatori de radio să asculte spectacolul intitulat Ţara bunului plac de André Maurois, cu Alexandrina Halic şi Virgil Ogăşanu în rolurile principale.

mari spectacoleLa Radio România Cultural, noaptea, de la ora 0.30, Mari spectacole:

Luni – Arca lui Noe de Lucian Blaga

Marţi – O zi din după-amiaza lumii de William Saroyan.

Miercuri – Secretul familiei Posket de Arthur W. Pinero

Joi – Furtuna de William Shakespeare

Vineri – Bâlciul deşertăciunilor de William Thackeray

Sâmbătă – Zamolxe de Lucian Blaga.

biografii memorii tnrPe aceleaşi frecvenţe, în fiecare dimineaţă de la ora 5.00, producţii radio realizate în cadrul proiectului „Biografii, memorii”.

Sâmbătă, 22 februarie: Am fost duşman al poporului de Lăcrămioara Stoenescu, o înregistrare din anul 2008.

lacramioara stoenescu

Lăcrămioara Stoenescu

Născută la Giurgiu, pe 22 februarie 1942, Lăcrămioara Stoenescu a fost deportată în nordul Moldovei pe când avea doar 9 ani, de către regimul comunist, pentru o culpă inexistentă.

În anul 2007 a publicat la Editura Curtea Veche volumul memorialistic Copii – duşmani ai poporului, după care a realizat scenariul radiofonic pentru documentarul Am fost duşman al poporului, regizat de Răzvan Popa, cu Maia Morgenstern, Manuela Ciucur şi Adrian Păduraru în distribuţie.

La mulţi ani, Lăcrămioara Stoenescu!

Fragment din Am fost dușman al poporului, regia: Răzvan Popa, 2008

9–16 februarie 2014

Realizator: COSTIN MANOLIU

mari actori de comedie ciclu emisiuni romania culturalDuminică, 9 februarie, de la ora 17.30, la Radio România Cultural, sub genericul Mari actori de comedie. 85 de ani de umor românesc la… „Ora veselă”, puteţi asculta scenete şi cuplete interpretate de Ion Lucian, Horia Şerbănescu, Ştefan Mihăilescu-Brăila, Florin Piersic, Dan Condurache, Virgil Ogăşanu, Valentin Teodosiu şi Petre Lupu.

fonoteca de aurDuminică, 9 februarie, de la ora 19.00, pe aceeaşi frecvenţă radio, Spaniolii în Danemarca de Prosper Mérimée, dramaturg, povestitor, istoric şi arheolog francez al veacului 19, creatorul nuvelei realiste franceze. Spaniolii în Danemarca – în varianta radiofonică regizată de Grigore Gonţa – e o comedie muzicală înregistrată în 1969, cu Gheorghe Dinică în rolul lui Don Juan, alături de alte nume importante ale teatrului românesc: Olga Tudorache, Stela Popescu, Jean Lorin Florescu, Mihai Pălădescu, Marin Moraru, Ştefan Tapalagă, Dem Rădulescu. Cântă orchestra de muzică uşoară a Radioteleviziunii, dirijată de Sile Dinicu. Regia muzicală: Timuş Alexandrescu.

la rascruce de vanturi emily bronte

teatru radiofonic serialRadio România Cultural transmite în fiecare zi, de luni până vineri, de la ora 21.30, teatru radiofonic serial: La răscruce de vânturi de Emily Brontë, după un scenariu de Mircea Ştefănescu. O imprimare din 1969, în regia lui Paul Stratilat, cu Ion Marinescu, Daniel Horhocea, Adela Mărculescu şi Alexandrina Halic în rolurile principale.

biografii memorii tnrÎn fiecare zi, dimineaţa de la ora 5.00, Radio România Cultural difuzează spectacole de teatru-document din seria „Biografii, memorii”, un prilej de a afla informaţii despre viaţa şi opera unor personalităţi politice şi culturale româneşti.

Luni – Gheorghe Magheru, scenariu radiofonic de Ionuţ Niculescu

Marţi – Vasile Pârvan, după un text de Dinu Adam şi Titus Vâjeu

Miercuri – Nicolae Bălcescu – Corespondenţa, scenariu radiofonic de Mihai Ionescu.

Joi – Nicolae Iorga, un documentar de Ioan Ion Diaconu

Vineri – Eugen Lovinescu, scenariu radiofonic de Nicolae Florescu

Sâmbătă – George Topârceanu, după un text de Florentin Popescu.

Marţi, 11 februarie, de la ora 19.00, un documentar artistic realizat tot în cadrul proiectului „Biografii, memorii”: Aniţa Nandriş-Cudla – Amintiri din viaţă. Scenariu radiofonic de Magda Duţu şi Raisa Radu, după volumul 20 de ani în Siberia de Aniţa Nandriş-Cudla, publicat la Editura Humanitas.

Născută în nordul Bucovinei, Aniţa Nandriş a fost printre cei 13.000 de români din acest ţinut, care în 1941 au trăit groaza deportării.

 anita nandris cudla teatru document

În străfundul Siberiei a reuşit să reziste şi, după întoarcerea acasă, a scris în cuvinte simple povestea acestei supravieţuiri, lăsându-ne o mărturie de nepreţuit. Născută în 1904, s-a stins în 1986, cu sentimentul datoriei împlinite.

În regia lui Petru Hadârcă, spectacolul radiofonic Aniţa Nandriş-Cudla – Amintiri din viaţă ne prezintă anii de încercări şi bucurii prin care a trecut această frumoasă ţărancă din Bucovina până la clipa nefericită a deportării.

În rolul titular: Rodica Mandache. Din distribuţie: Monica Ghiuţă, Anne-Marie Ziegler, Mihai Bica, Mircea Constantinescu, Dorin Andone, Marcelo Cobzariu, Alexandru Nedelcu, Silviu Oltean, Sorin Şaguna, Emilia Dobrin, Julieta Strâmbeanu, Orodel Olaru, Gheorghe Pufulete. Regia muzicală: Luiza Mateescu. Regia tehnică: ing. Mirela Georgescu. Cu participarea doctorului Gheorghe Nandriş, nepotul de frate al Aniţei Nandriş-Cudla.

mari spectacolePe aceleaşi lungimi de undă, noaptea, de la ora 0.30, Mari spectacole. Marţi şi miercuri: Moromeţii, după capodopera lui Marin Preda, roman care a văzut lumina tiparului în 1955. Dramatizare de Antoaneta Tănăsescu. Regia artistică: Cristian Munteanu.

În distribuţie: Victor Rebengiuc, Luminiţa Gheorghiu, Şerban Cellea, Dragoş Pâslaru, Mihai Constantin, Adriana Trandafir, Virginia Mirea, Alexandrina Halic, Dorina Lazăr, Constantin Cojocaru, Corado Negreanu, Mitică Popescu.

teatru radiofonic pentru copiiSâmbătă, de la ora 9.05, la Radio România Actualităţi, Teatrul Naţional Radiofonic pentru Copii îi invită pe cei mai tineri amatori de radio să asculte spectacolul Bertoldo la curte de Massimo Dursi, în regia lui Leonard Popovici, cu Sebastian Papiani, Cornel Vulpe, Coca Bloos şi Virginia Rogin în distribuţie.

elena-negreanu

Elena Negreanu

Joi, 13 februarie, de la ora 19.00, la Radio România Cultural: Neînţelegerea de Albert Camus.

Adaptarea radiofonică şi regia artistică sunt semnate de Elena Negreanu, căreia îi dorim Mulţi ani cu sănătate, la cei 96 de ani pe care îi împlineşte în aceste zile.

Elena Negreanu s-a născut în 1918 la Iaşi, a absolvit cursuri de actorie la Bucureşti în 1947 şi din 1956 a fost regizor artistic la Teatrul Naţional Radiofonic, realizând numeroase spectacole păstrate astăzi în fonoteca Radiodifiuziunii.

La imprimarea din 1981 cu Neînţelegerea de Camus a lucrat cu actorii Beate Fredanov, Simona Bondoc, Valeria Seciu, Ştefan Iordache şi Gheorghe Novac.

Grafică și ilustrații: Costin Tuchilă. Editare multimedia: Maria Andronache.

 3–9 februarie 2014

Realizator: IRINA SOARE

teatru radiofonic serialTeatrul radiofonic serial vă propune, începând de luni, 3 februarie şi până vineri, 7 februarie, de la ora 21.30, să ascultaţi dramatizarea celebrului roman Gervaise de Émile Zola. Înregistrarea, realizată în anul 1990, de regizorul Dan Puican, se bucură de participarea actriţei Valeria Seciu, în rolul titular. Vă oferim un fragment din această montare, în care, alături de Valeria Seciu, le veţi recunoaşte, desigur, pe Ruxandra Sireteanu, Agatha Nicolau şi Virginia Mirea.

fonoteca de aurDuminică, 2 februarie, de la ora 19.00, redactorul Domnica Ţundrea, coordonatorul fluxului „Fonoteca de Aur”, vă propune spectacolul să ascultaţi spectacolul Primarul cartierului de Eduardo de Filippo.

napoli eduardo de filippo

Devenit aproape un clasic al dramaturgiei universale, Eduardo de Filippo a dat naştere unei opere bogate, care a atras atenţia criticii şi a cucerit publicul încă din timpul vieţii autorului, în ciuda faptului că era scrisă în dialect napolitan. Explicaţia constă, poate, în caracterul general uman al problematicii, în tipologia personajelor ori în detaliata construcţie a relaţiilor sociale, asupra cărora celebrul dramaturg s-a aplecat cu rafinată măiestrie, dăruind o operă care trece cu succes proba timpului. Dacă ar fi să amintim doar cele aproape 7 decenii de la premiera, în România, a textului său dramatic Filumena Marturano, premieră care a avut loc în același an, 1947, la București şi Buenos Aires. Zece ani mai târziu regizorii Titi Acs si N. Al Toscani realizau și cele dintâi spectacole radiofonice pornind de la textele dramatice semnate de Eduardo de Filippo. Este vorba despre piesele Pacoste și dragoste şi, respectiv, Filumena Marturano.

Eduardo_De_Filippo

Eduardo de Filippo

Duminică, 2 februarie, de la ora 19.00, la Radio România Cultural, vă invităm să reascultaţi varianta radiofonică a unui alt text dramatic semnat de celebrul comediograf napolitan, și anume Primarul cartierului, un spectacol din anul 1965, în interpretarea actorilor: George Calboreanu, Florian Pittiş, Nicolae Luchian Botez. Regia artistică: Mihai Zirra.

biografii memorii tnrÎn fluxul „Biografii, memorii”, coordonat de Magda Duţu, la Radio România Cultural, în fiecare zi, de la ora 5.00, vă invităm să ascultaţi spectacole de teatru-document, dedicate unor personalităţi ale culturii şi civilizaţiei româneşti şi universale. Iată, în ordine, titlurile săptămanii 3–9 februarie 2014:

Luni, 3 februarie – Stolnicul Constantin Cantacuzino, scenariu radiofonic de Sofia Şincan

Marţi, 4 februarie – Dimitrie Bolintineanu, evocare de Doina Ciurea

Miercuri, 5 februarie – August Treboniu Laurian, scenariu radiofonic de Ionuţ Niculescu

Joi, 6 februarie – Cezar Bolliac, scenariu radiofonic de Mihai Ionescu

Vineri, 7 februarie – Iacob Mureşianu, scenariu radiofonic de Mihai Stoian

Sambătă, 8 februarie – Timotei Cipariu, scenariu radiofonic de Elsa Grozea

alexandru-vlahuta

Duminică, 9 februarie – Alexandru Vlahuţă, scenariu radiofonic de Dan Huliera

 

mari spectacoleSub genericul „Mari spectacole”, la Radio România Cultural, în fiecare noapte, de la ora 0.30, vă invităm să ascultaţi montări radiofonice de excepţie, aparţinand unor epoci de creaţie diferite, în formule spectacologice clasice şi moderne, interpretate de actori celebri ai teatrului romanesc de ieri şi de azi şi purtand semnături regizorale de prestigiu.

Luni, 3 februarie – Râul de bâlci de Ioana Crăciun

Marţi, 4 februarie – Cezar şi Cleopatra de George Bernard Shaw

Miercuri, 5 februarie – Moara cu noroc de Ioan Slavici

Joi, 6 februarie – Ciulinii Bărăganului de Panait Istrati

Vineri, 7 februarie – O poveste de iubire de Radu Stanca

Sambătă, 8 februarie – Ramura de măslin de Evanghelos Averoff Tossitza

Duminică, 9 februarie – Apostolii de Liviu Rebreanu

Redactor : Crenguţa Manea

teatru radiofonic pentru copiiPentru ascultătorii mai mici și mai mari, Teatrul Naţional Radiofonic pentru Copii a pregătit spectacolele:

Inelul fermecat, basm datorat poetului şi scriitorului romantic german Clemens Brentano. Spectacolul, realizat de regizorul Cristian Pepino va putea fi ascultat, sambătă, 8 februarie, de la ora 9.05, la Radio România Actualităţi. Iar duminică, 9 februarie, se va difuza varianta radiofonică a fermecătoarei poveşti în versuri Ninigra și Aligru de Nina Cassian, spectacol preluat de la Teatrul „Ţăndărică” din Bucureşti şi care se bucură de participarea actorilor: Toma Caragiu, Nelly Sterian, Branduşa Zaiţa Silvestru. Muzica originală a spectacolului este semnată de compozitorul Anatol Vieru. Iată un scurt fragment din această înregistrare-eveniment, realizată în anul 1969.

Nu uitaţi de celelalte fluxuri, obişnuite publicului radiofonic fidel: la Radio România Cultural, A fost odată ca niciodată, de luni până vineri, la 17.50, Noapte bună, copii!, de luni pană vineri, la 20. 50, la Radio România Actualităţi.

Tot pe frecvenţele România Actualităţi, în fiecare seară, de la ora 23.03, Teatrul Naţional Radiofonic şi, în fine, „Mituri, legende, poveşti”, de luni şi până vineri, la ora 16.30, la Antena Satelor.

Sperăm că spectacolele propuse de Teatrul Naţional Radiofonic vă vor reţine atenţia şi vă dorim audiţie plăcută!

Grafică și ilustrații: Costin Tuhilă. Editare multimedia: Maria Andronache.

 27 ianuarie–2 februarie 2014

Realizator: DOMNICA ŢUNDREA

premiera tnrInvitaţie la Majestic

Joi, 30 ianuarie, la ora 19.00, la Radio România Cultural, Teatrul Naţional Radiofonic prezintă în premieră Regele, bufonul şi domnii şobolani – fabulă barocă, farsă, bufonerie şi mascaradă de Matei Vişniec. Adaptarea radiofonică şi regia artistică: Mihai Lungeanu. În distribuţie: Ion Caramitru, Horaţiu Mălăele, Constantin Cojocaru, Florin Anton, Petre Lupu, Alexandru Georgescu. Regia de montaj: Radu Verdeş, Bogdan Golovei şi Robert Vasiliţă. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Patricia Prundea. Regia tehnică: Vasile Manta. Redactor şi coordonator de proiect: Domnica Ţundrea.

premiera matei visniec mihai lungeanu rege bufon sobolani tnr

Spectacolul ne înfăţişează oglinda unei lumi în derivă, imaginea unui univers crud, aflat într-o evidentă criză, ajuns într-un stadiu crepuscular, ale cărui resorturi se desfăşoară între râs şi plans, între grotesc şi poezie… Claustrarea aduce cu sine lipsa de orizont, situaţiile şocante pe care le parcurg cele două personaje – regele şi bufonul – dezvoltă angoase, creează probleme insolubile. Jocul cu moartea capătă valenţe dramatice absurde, tragicul alunecă în comic, iar comicul dobândeşte putere reflexivă şi tonuri grave… Acestui univers bizar pare a i se potrivi celebra formulă a lui Eugen Ionescu: „Nimic nu e comic. Totul e tragic. Nimic nu e tragic. Totul e comic.”

Matei Visniec

Matei Vișniec

Montarea lui Mihai Lungeanu accentuează în chip sclipitor paradoxurile piesei, calambururile, vorbele de duh, echivocurile prezente la tot pasul… În cadrul desfăşurării unei structuri tragice, proiectarea umorului sporeşte tensiunea, conferind spectacolului profunzime şi forţă filosofică. Râsul îmbracă forme incisive şi dureroase. Limbajul se rearticulează, ca-n piesele lui Eugen Ionescu, grotescul se proiectează într-o lume deznădăjduită, fără posibilitate de ieşire, cunoaşterea pură şi luciditatea generează sentimentul tragic, dar, în egală măsură, şi exploziile bufone…

Ion Caramitru şi Horaţiu Mălăele creează, în spectacolul radiofonic, un tandem actoricesc imbatabil, cuceritor prin talent, spirit ludic, capacitate de dedublare şi subtilă ironie… Un element tragic este exprimat în chip grotesc, o temă enunţată în termeni serioşi e tratată ulterior în stil comic, astfel încât, după un moment de încordare, un mecanism bufon, de destindere, restabileşte echilibrul. Unei imagini nu i se poate aplica o singură cheie, deoarece au loc adevărate salturi, discontinuităţi de la o stare de spirit la alta, schimbări de ton de la tragic la comic, subliniate şi prin accente auditive imprevizibile ori prin spectaculoase şi elaborate jocuri sonore…

Nebunia, libertatea, puterea, trădarea, manipularea, mecanismul istoriei, relaţia dintre conducător şi mulţime sunt doar câteva dintre temele spectacolului radiofonic Regele, bufonul şi domnii şobolani, remarcabil prin migala alcătuirii sonore, prin forma modernă şi incitantă, prin muzica expresivă, desfăşurată ca un comentariu permanent al acţiunii, prin felul cum se armonizează coloana auditivă cu vocile marilor actori prezenţi în distribuţie, prin imaginile pe care le creează în spiritul ascultătorilor…

Spectacolul Regele, bufonul şi domnii şobolani de Matei Vişniec va putea fi audiat în avanpremieră luni, 27 ianuarie, la ora 11.00, la clubul Ramada-Majestic de pe Calea Victoriei din Bucureşti.

fonoteca de aurION LUCA CARAGIALE – 162 de ani de la naştere

Duminică, 26 ianuarie, la ora 19.00, la Radio România Cultural, vom difuza, în fluxul Fonoteca de aur, D’ale carnavalului de Ion Luca Caragiale, montare antologică de Sică Alexandrescu, avându-i în distribuţie pe Nicky Atanasiu, Alexandru Giugaru, Grigore Vasiliu-Birlic, Radu Beligan, Marcel Anghelescu, Costache Antoniu, Cella Dima, Carmen Stănescu ş.a. Un spectacol din anul 1951.

i l caragiale

I. L. Caragiale

Prin talentul său de a crea personaje vii, tipologii artistice şi umane, adevărate modele de caracter, ce l-au determinat pe Hasdeu să-l numească „Molière al României”, prin ironia pe care o folosea ca pe o armă intelectuală şi morală, prin incredibila sa actualitate, Ion Luca Caragiale reprezintă de acum, fără îndoială, o stare de spirit, dacă ne gândim la intacta putere de sugestie, la vitalitatea şi aciditatea uneia dintre cele mai însemnate opere ale realismului european.

Caragiale spunea că arta trebuie să aibă o intenţiune şi un înţeles; de aici şi tâlcul social incontestabil, atentul studiu de atitudini şi mentalităţi, violenţa atacului său politic şi modul în care adesea, cu mijloace de comedie, ne sunt înfăţişate veritabile documente ale epocii.

În creaţia caragialiană, sclipitoarea ironie atinge şi aspecte legate de eternele moravuri omeneşti. Aşa cum autorul a pus în lumină minciuni ale vieţii sociale şi politice, tot astfel a evidenţiat şi incongruenţele umane, falsităţile comportamentale, superficialităţile sentimentale… Aşa se întâmplă şi în piesa D’ale carnavalului, care, cum şi titlul o spune, ne aduce atmosfera carnavalului de mahala, din Bucureştii finalului de secol 19.

actori-romani-marcel-anghelescu-carmen-stanescu-birlic-d-ale-carnavalului-i-l-caragiale

Eroii lui Caragiale, vitali şi plini de sevă comică, exprimă mentalităţi, atitudinile lor îşi au un loc bine precizat în lumea minciunii şi a decrepitudinii. Legăturile sentimentale sunt derizorii, ridicole, clovneşti, aducându-ne aminte de afirmaţia lui Paul Zarifopol, aceea că eroii caragialieni se mişcă şi se comportă precum marionetele. Aceste figuri hilare şi golite de conţinut sunt manevrate parcă, în D’ale carnavalului, de nişte sfori invizibile, purtate de un enorm simţ al comicului şi lăsate să acţioneze după o tehnică teatrală impecabilă. Din acest punct de vedere, Şerban Cioculescu denumea piesa „comedia măştilor la puterea a doua”, deoarece peste măştile comportamentale, se adaugă şi cele adevărate, din momentul balului. Şi tot el afirma că D’ale carnavalului este „singura dintre comediile lui Caragiale, care trebuie neapărat văzută înainte de a fi citită” – altfel, având în vedere caracterul de vodevil, mişcarea vie şi confuziile de persoane, ar putea rămâne nedescifrată.

mari spectacoleÎn fluxul Mari spectacole, difuzat zilnic, la ora 0.30, la Radio România Cultural, colegul meu Costin Tuchilă a realizat un program dedicat regretatului Cristian Munteanu, personalitate proeminentă a Teatrului Naţional Radiofonic, regizor, dramaturg, dascăl, poet, om de aleasă fineţe şi de o eleganţă interioară desăvârşită, de la a cărui plecare în eternitate se împlinesc, la 31 ianuarie, 6 ani… Nu puţini sunt cei de la Teatrul Naţional Radiofonic, care au avut ocazia de a lucra cu domnul Cristian Munteanu, un talent artistic copleşitor, un profesionist exigent cu sine şi cu alţii, un om de o conduită impecabilă şi un autentic reper pe calea rafinatei alcătuiri a limbajului auditiv, specific artei sunetelor…

cristian-munteanu-teatru-radiofonic

Orestia de Eschil – luni, 27 ianuarie

Tragica istorie a doctorului Faust de Christopher Marlowe – marţi, 28 ianuarie

Faust de Goethe – miercuri, 29 ianuarie

Bufniţa roşie de D. R. Popescu – joi, 30 ianuarie

Henric al IV-lea de William Shakespeare (partea I) – vineri, 31 ianuarie

Henric al IV-lea de William Shakespeare (partea a II-a) – sâmbătă, 1 februarie

biografii memorii tnrÎn fiecare dimineaţă, la ora 5.00, la Radio România Cultural, se difuzează spectacole-document, în cadrul fluxului „Biografii, memorii”, coordonat de Magda Duţu.

• Leonard, scenariu radiofonic de Flavia Buref – luni, 27 ianuarie

• Antoine de Saint-Exupéry, scenariu radiofonic de Alexandru Adrian – marţi, 28 ianuarie

• Procesul Caragiale – Caion, scenariu radiofonic de Romulus Vulpescu (partea I) – miercuri, 29 ianuarie

• Procesul Caragiale – Caion, scenariu radiofonic de Romulus Vulpescu (partea a II-a) – joi, 30 ianuarie

• Procesul Caragiale – Caion, scenariu radiofonic de Romulus Vulpescu (partea a III-a) – vineri, 31 ianuarie

• Dimitrie Cantemir, scenariu radiofonic de Mihnea Gheorghiu – sâmbătă, 1 februarie

• Badea Cârţan, scenariu radiofonic de Mihai Stoian – duminică, 2 februarie

Marţi, 28 ianuarie, la ora 19.00, la Radio România Cultural, vom difuza, în fluxul „Biografii, memorii”: Panait Istrati: Omul-Ecou. Scenariu radiofonic de Camelia Stănescu şi Dan Ursuleanu. Regia artistică: Petru Hadârcă. Redactor şi producător: Magda Duţu. Înregistrare din anul 2010.

caragiale la radio romania teatru radiofonic

sigla mica tnrMiercuri, 29 ianuarie, la 16.10, la Radio România Internaţional, vom difuza În vreme de război de Ion Luca Caragiale. Dramatizarea radiofonică: Iosif Petran. Regia artistică: Constantin Moruzan. În distribuţie: Corado Negreanu, Marga Anghelescu, Ion Marinescu, Ica Matache, Emil Popescu ş.a. Un spectacol din anul 1972.

Nuvelistica semnifică un capitol aparte în creaţia lui Ion Luca Caragiale, o dovadă a diversităţii talentului său uluitor, capabil sa se manifeste cu aceeaşi uşurinţă pe terenul comediilor politice ori de moravuri, dar şi într-un cadru epic ce depăşeşte graniţele realismului, alunecând în fantastic, în mistic, inserând, în descrierile intens psihologizante, înţelesuri ciudate, stări sufleteşti chinuitoare, premoniţii, spaime, încordări…

În vreme de război reprezintă povestea unei obsesii care evoluează până la nebunie, istoria hangiului Stavrache, „om cu dare de mână”, împins de duhul lăcomiei şi urmărit de ideea de a pune mâna pe averea fratelui său, popa Iancu din Podeni, în realitate căpetenia unei bande de tâlhari. „Incontestabil există o tară în familia în care un frate înnebuneşte, iar altul se face tâlhar ca popă şi delapidator ca ofiţer“, afirma George Călinescu, insistând asupra caracterului naturalist al nuvelei.

Iar spectacolul radiofonic explorează profund acest material de viaţă şi literar caragialian – mereu surprinzător, mereu neliniştitor şi ambiguu prin pasiunile, prin incertitudinile, prin dezechilibrele interioare pe care le aduce şi le conţine…

În vreme de război de I. L. Caragiale (fragment)

sigla mica tnrVineri, 31 ianuarie, la 21.30, la Radio România Cultural, vă invităm să ascultaţi Monopolul alcoolului – dramatizare după schiţele Atmosferă încărcată şi Cam târziu de Ion Luca Caragiale. Dramatizarea radiofonică: Ion Cojan. Regia artistică: David Esrig. Cu: Marin Moraru, Octavian Cotescu, Toma Caragiu, Mihai Pălădescu, Ştefan Bănică ş.a. Un spectacol din anul 1967.

david esrig

David Esrig

Mediul boem, favorizând gustul unui chef prelungit, în spaţiul unei cârciumi sau al unei berării, reprezintă, fără îndoială, unul dintre subiectele predilecte ale lui Ion Luca Caragiale. Palavrele interminabile în faţa unui pahar cu bere, plăcerea de a se pierde în discuţii ce alternează consideraţiile duios-patetice cu glumele sau cu accesele de vanitate – căci chefliul caragialian este, de cele mai multe ori, vanitos – completează un tablou plin de vervă, de culoare şi de pitoresc, animat de figuri caricaturale extrem de amuzante.

S-a spus că, după Anton Pann şi Nicolae Filimon, Caragiale este, în literatura română, un mare promotor al „balcanismului”, de la ticurile „miticismului” şi până la acest obicei de a pierde timpul în stilul oriental atât de boem, discutând inepuizabil la un pahar, fără nici un scop, dar atât de copios, mai cu seamă atunci când conversaţia atinge şi subiecte politice, iar implicarea protagoniştilor devine mai pătimaşă!

Vă propunem un fragment din schiţa Atmosferă încărcată de Ion Luca Caragiale, din spectacolul Monopolul alcoolului.

Sperăm că veţi urmări cu interes spectacolele Teatrului Naţional Radiofonic şi vă dorim audiţie plăcută!

Grafică și ilustrații: Costin Tuchilă. Editare multimedia: Maria Andronache.

 20–26 ianuarie 2014

Realizator: COSTIN MANOLIU

                                 premiera tnrInvitaţie la Majestic

Teatrul Naţional Radiofonic vă invită luni, 20 ianuarie 2014, de la ora 11.00, la Clubul Ramada-Majestic de pe Caleane auzim la majestic Victoriei din Bucureşti, unde va avea loc audiţia cu public a premierei Metamorfoza, spectacol de teatru radiofonic realizat după un scenariu de Ion Andrei Puican, inspirat de nuvela cu acelaşi titlu scrisă de Franz Kafka în 1912 şi publicată în volum în anul 1915.

metamorfoza dupa kafka

Această lucrare literară a scriitorului de la Praga a rămas una dintre cele mai enigmatice opere ale veacului XX, generând numeroase interpretări. Regizorul Ion Andrei Puican ne-o propune pe a sa, în variantă radiofonică, păstrând ideea centrală a nuvelei kafkiene: marginalizarea şi izolarea individului într-o societate bolnavă, transformarea omului în funcţie de cerinţele sistemului socio-politic şi ale scării de valori care guvernează o comunitate şi implicit întreaga lume.

La Radio România Actualităţi, Metamorfoza în viziunea lui Ion Andrei Puican poate fi ascultată luni, 20 ianuarie, de la ora 23.05. În distribuţie: Alexandru Potocean, Andreea Grămoşteanu, Costel Caşcaval, Mirela Zeţa, Cătălin Babliuc, Vasile Calofir, Vlad Oancea, George Alexandru, Anca Ghenoside, Rob Pewtress, George Moise, Răzvan Zeţa şi Iustina Tărăboanţă. Redactor și producător: Attila Vizauer. Regia de studio: Janina Dicu. Regia muzicală: Mădălin Cristescu. Sound design: Mihnea Chelaru.

biografii memorii tnrÎn fiecare zi, dimineaţa de la ora 5.00, Radio România Cultural difuzează spectacole de teatru-document din seria „Biografii, memorii”.

Luni, 20 ianuarie, „Biografia unui personaj”: Coana Chiriţa, o imprimare din anul 1982, în regia lui Dan Puican. Scenariul radiofonic: Andrei Băleanu.

biografia unui personaj coana chirita rrc

Coana Chiriţa, personajul principal al unei serii de comedii scrise de Vasile Alecsandri, a dat prilejul unor mari creaţii actoriceşti, de-a lungul anilor. Scriitorul Constantin Gane a lăsat o însemnare din care reiese că străbunica sa, Anastasia Greceanu, este cea care l-a inspirat pe Vasile Alecsandri. Se spune că poetul de la Mirceşti ar fi vrut să se căsătorească cu una din fiicele Anastasiei Greceanu, dar a fost refuzat şi, ca o răzbunare, a scris piesele care o au ca eroină pe Coana Chiriţa: Chiriţa în Iaşi sau Două fete ş-o neneacă (1850), Chiriţa în provinţie (1855), Chiriţa în voiagiu (1865), Chiriţa în balon (1875).

Mai multe amănunte din biografia celebrului personaj, luni, 20 ianuarie de la ora 5.00, la Radio România Cultural. Un documentar radiofonic din care vă propunem un scurt fragment. În rolul Coanei Chiriţa – Tamara Buciuceanu, care îi are ca parteneri pe Virgil Ogăşanu şi Mihai Fotino, îndrăgitul actor care ne-a părăsit săptămâna trecută, după o carieră artistică de peste 70 de ani.

mari spectacoleRadio România Cultural transmite în fiecare noapte la ora 0.30, „Mari spectacole”:

• Luni: Patriotica română de Mircea Ştefănescu

• Marţi: Mitică Popescu de Camil Petrescu

• Miercuri: Take, Ianke şi Cadâr de Victor Ion Popa

hagi tudose mircea albulescu leonard popovici teatru radiofonic

• Joi: Hagi Tudose de Barbu Ştefănescu-Delavrancea, în regia lui Leonard Popovici. În rolul titular – Mircea Albulescu, secondat de Stela Popescu, Dem Rădulescu, Eugenia Maci, Petre Lupu, Jeanine Stavarache, Florin Anton, Ica Matache, Paula Rădulescu, Ioan Chelaru, Violeta Berbiuc, Nicolae Călugăriţa, Gheorghe Pufulete, Nicolae Crişu, Gheorghe Novac, Constantin Botez, Dan Bobe, Mihai Popovici. O înregistrare din anul 1987.

dramaturgi romani contemporani siglaÎn cadrul proiectului „Dramaturgi români contemporani”, coordonat de Magda Duţu, joi, 23 ianuarie 2014, de la ora 19.00, la Radio România Cultural, Teatrul Naţional Radiofonic prezintă spectacolul cu piesa Vrăjitoarea şi călugărul de Dumitru Radu Popescu. Un prilej de a vă întâlni sonor cu mari actori ai scenei româneşti: Mariana Mihuţ, Victor Rebengiuc şi Mircea Rusu.

d r popescu vrajitoarea si calugarul tnr

Misterul şi spectaculosul, intriga bogată, poeticul prezent prin simboluri – iată ce caracterizează construcţia dramatică de la care porneşte această producţie radiofonică, în regia lui Toma Enache. O înregistrare din anul 2010.

teatru radiofonic pentru copiiZâna zorilor de Ioan Slavici, în regia lui Leonard Popovici – la Radio România Actualităţi duminică, 26 ianuarie 2014, de la ora 9.05. Dramatizarea aparţine lui Arcadiu Marinescu Nour. În distribuţie: Ion Marinescu, Claudia Revnic, Nicolae Stângaciu, Sibila Oarcea, Dan Condurache, Rodica Sanda Ţuţuianu, Eugen Cristea, Mariana Zaharia, Dragoş Ionescu, Lucia Maier, Petre Lupu, Mihaela Sârbu, Petre Dinuliu, Anne Marie Ziegler, Mihai Popovici, Maria Varsami, Dan Bobe.

http://youtu.be/7r3R_qtoMhI Grafică și ilustrații: Costin Tuchilă. Editare multimedia: Maria Andronache.

 12–19 ianuarie 2014

Realizator: MAGDA DUŢU

mari actori de comedieInvitaţie la Majestic

Teatrul Naţional Radiofonic aniversează 85 de ani de la prima emisiune de umor Ora veselă. Unele dintre cele mai reuşite momente comice înregistrate de-a lungul anilor, selectate de Silvia Cusursuz şi Mircea Zăvoianu din Fonoteca „Orei vesele”, vor fi ascultate în cadrul audiţiei cu public organizate cu acest prilej, luni, 13 ianuarie, de la ora 11.00, la Clubul Ramada-Majestic din Bucureşti. Vor fi prezenți actori de comedie, autori, realizatori, jurnalişti, oameni de teatru.

ora vesela 85 ani umor radio romania

La Radio România Cultural, ascultătorii vor avea ocazia să se delecteze cu aceste bijuterii umoristice, duminică, 12 ianuarie, începând cu ora 17.30, în cadrul emisiunii Mari actori de comedie.

Cei doi realizatori – Silvia Cusursuz şi Mircea Zăvoianu – propun această primă ediţie dintr-o serie de 24 de emisiuni generate de proiectul 85 de ani de Umor Radiofonic Românesc la „Ora veselă”.

biografii memorii tnrSpectacolele-document dedicate unor personalităţi ale vieții culturale vor fi difuzate şi în această perioadă, în fiecare dimineaţă, de la ora 5.00, la Radio România Cultural, în seria „Biografii, memorii”.

Pe 13 şi 14 ianuarie, o înregistrare din anul 2003, în regia lui Attila Vizauer: Alice Voinescu – arta de a suferi, scenariu radiofonic de Doina Papp. În rolul titular: Irina Petrescu.

alice voinescu

Alice Voinescu

Critic de teatru, filosof, estetician, filolog, profesor universitar, distins om de cultură, Alice Voinescu a fost prima româncă doctor în filosofie – titlu obţinut la Sorbona, Paris, în 1913. A creat Catedra de Estetică şi Istoria Teatrului la Conservatorul Regal de Muzică şi Artă Dramatică din Bucureşti. A publicat cărţi de filosofie, estetică şi teatru. Postum i-a apărut Jurnalul, care cuprinde însemnări despre perioada interbelică şi postbelică, despre personalităţi ale culturii, întâlniri cu prietenii, printre care s-au numărat de-a lungul vieții, André Gide, Roger Martin du Gard în Franţa, iar în România – Nicolae Iorga, Maruca Cantacuzino.

În 1948 a fost pensionată de la catedră şi a petrecut un an şi şapte luni de închisoare la Jilava şi la Ghencea. După detenţie, a avut domiciliul obligatoriu în comuna Costeşti, de lângă Târgu Frumos, până în anul 1954.

weimar 1850

Weimar, 1850

teatru radiofonic serialLotte la Weimar de Thomas Mann, cinci episoade, începând de marţi, 14 ianuarie, până vineri, 17 ianuarie, de la ora 21.30, la Radio România Cultural. Un spectacol înregistrat în anul 1988, în regia lui Cristian Munteanu; dramatizarea a fost realizată de Antoaneta Tănăsescu, după romanul Lotte la Weimer, publicat în 1939 de cunoscutul scriitor german, traducerea aparţinând lui Alexandru Philippide. În rolurile principale: Gina Patrichi, George Constantin, Mariana Buruiană, Mariana Mihuţ, Irina Petrescu, Constantin Dinulescu, Mirela Gorea, Marcel Iureş, Victor Rebengiuc, Ion Caramitru, Ileana Predescu, Virgil Ogăşanu.

mari spectacoleLa 15 ianuarie 1850 se năştea la Botoşani, cel pe care George Călinescu avea să-l numească „cel mai mare poet, pe care l-a ivit şi-l va ivi vreodată, poate, pămîntul românesc” – Mihai Eminescu.

mihai-eminescu

Mihai Eminescu

Săptămâna 13–19 ianuarie stă sub semnul creaţiei eminesciene şi acest aspect se reflectă în spectacolele programate. Astfel, în fiecare noapte, de la ora 0.30, la Radio România Cultural, în seria „Mari spectacole”, se vor difuza înregistrări de referință din Fonoteca Teatrului Naţional Radiofonic: Întemeietorii, Memento mori, Geniu pustiu, Cezara, Decebal, Amor pierdut, viață pierdută – Emmi şi Hristion, Bogdan Dragoş, Sărmanul Dionis.

adriaen van_ostade atelierul pictorului cezara mihai eminescu

Adriaen van Ostade, Atelierul pictorului

Un fragment cu Ştefan Iordache şi Violeta Andrei din spectacolul de joi, 16 ianuarie, ora 0.30: Cezara, în regia lui Cristian Munteanu. Dramatizare radiofonică de Georgeta Răboj, după nuvela cu acelaşi titlu de Mihai Eminescu. Înregistrare din anul 1983.

Oferta repertorială a zilei de 16 ianuarie, cuprinde şi alt gen de spectacole. Spre exemplu, de la ora 19.00, tot la Radio România Cultural, o comedie spumoasă realizată în 1994, după textul romtnr-logoancierului şi dramaturgului englez J. B. Priestley: Scandaloasa legătură dintre Domnul Kettle şi Doamna Moon. Adaptarea radiofonică și regia artistică: Dan Puican. Fragmentul selectat îi are ca protagoniști pe Virgil Ogășanu și Virginia Mirea.

Duminică, 19 ianuarie, de la ora 9.05, la Radio România Actualităţi, Teatrul Naţional Radiofonic pentru Copii, proiect coordonat de Irina Soare, – propune un spectacol în regia lui Cristian Pepino, realizat după celebra povestire Micul prinţ de Antoine de Saint-Exupéry, una dintre cele mai răspândite cărţi din lume. Traducere de Ben Corlaciu. Dramatizare de Mioara Târzioru.

desen saint exupery micul print

Desen de Saint-Exupéry pentru Micul prinț

Florian Pittiş, Boris Petrof şi Tudor Emanuel Fertig în secvenţa aleasă din acest spectacol.

logo rrcLa Radio România Cultural

Sâmbătă, 18 ianuarie, de la ora 14.00, Teatrul Naţional Radiofonic prezintă Acul cumetrei Gurton de William Stevenson. Traducere de Leon Leviţchi. Adaptare de Georgeta Răboj. Regia artistică: Titel Constantinescu. Înregistrare din anul 1986, cu: Rodica Sanda Ţuţuianu, Dorina Lazăr, Mitică Popescu, Virgil Ogăşanu, Mihai Mălaimare, Jeanine Stavarache, Cornel Vulpe, Răzvan Ionescu, Constantin Botez, Nicolae Pomoje.

Duminică, 19 ianuarie, de la ora 14.00: Şambelan la viezuri, scenariu radiofonic de Puşa Roth după Pagini bizare de Urmuz. Regia artistică: Leonard Popovici. În distribuţie: Cornel Vulpe, Magda Catone, Eugen Cristea, Ion Haiduc, Alexandru Bindea, Florin Tănase, Candid Stoica, Alexandru Mitea, Sorin Gheorghiu, Rudy Rosenfeld. Muzică originală de George Marcu, interpretată de Patricia Prundea (voce), Miltiade Nenoiu (fagot), Lucian Maxim (percuţie). Regia de studio: Violeta Berbiuc. Regia tehnică: Vasile Manta. Prezintă: Costin Tuchilă şi Valeriu Râpeanu. Înregistrare din 1999.

Grafică și ilustrații: Costin Tuchilă. Editare multimedia: Maria Andronache.

 23 decembrie 2013–12 ianuarie 2014

Realizator: MAGDA DUŢU

Pentru această perioadă a sărbătorilor, Teatrul Naţional Radiofonic a pregătit programe speciale, care vor fi prezentate la Radio România Cultural, Radio România Actualităţi şi Radio România Internaţional.

teatru radiofonic serialLa Radio România Cultural, Teatrul radiofonic serial prezintă în fiecare săptămână, cinci episoade, de luni până vineri, de la ora 21.30. Domnica Ţundrea – coordonatorul proiectului, propune:

• Pasărea albastră de Maurice Maeterlinck, în perioada 23–27 decembrie

• Revizorul de N. V. Gogol, în perioada 30 decembrie–3 ianuarie

• Aurul negru de Cezar Petrescu, în săptămâna 6–10 ianuarie

maurice maeterlinckPoetul, eseistul şi dramaturgul belgian Maurice Maeterlinck – laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1911 – apreciat îndeosebi pentru operele sale dramaturgice, s-a distins prin bogăţia imaginaţiei şi fantezia poetică, lăsând să răzbată înţelepciunea sa doritoare de armonie.

Spectacolul radiofonic realizat în anul 1985 după piesa sa Pasărea albastră, poartă semnătura regizorală a lui Cristian Munteanu, cel care a alcătuit şi varianta radiofonică a textului. O montare sensibilă, avându-i în distribuţie pe: Alexandrina Halic, Jeanine Stavarache, Gina Patrichi, Boris Petroff, Rodica Tapalagă, Jorj Voicu, Dana Dogaru, Marina Velcescu, Adrian Georgescu, Ştefan Hagimă, Adela Mărculescu, Corado Negreanu, Matei Gheorghiu, Valentin Teodosiu, Dumitru Chesa, Sorin Gheorghiu, Catiţa Ispas, Victor Ştrengaru, Gheorghe Oprina, Lucia Mureşan, Ruxandra Sireteanu, Daniela Anencov, Vasile Niţulescu, Valeria Ogăşanu, Mariana Buruiană, Adrian Pintea, Tatiana Iekel, Nicolae Iliescu, Telly Barbu, Nicolae Luchian Botez.

pasarea albastra de maeterlinck cristian munteanu

Începând de luni, 23 decembrie, puteţi asculta cinci episoade ale spectacolului Pasărea albastră, în fiecare seară, de la ora 21.30, la RRC.

Miercuri, 25 decembrie 2013, de la ora 16.15, la Radio România Internaţional, Teatrul Naţional Radiofonic prezintă spectacolul În casa bunicilor de Ionel Teodoreanu. Dramatizare radiofonică de Mircea Popescu după una dintre scrierile cu caracter memorialistic ale romancierului – În casa bunicilor, publicată în anul 1938. Regia artistică: Titel Constantinescu.

Mihai Dinvale, Daniela Anencov, Mircea Constantinescu, Monica Ghiuţă, Eugen Drăghin – în spectacolul radiofonic În casa bunicilor de Ionel Teodoreanu

mari spectacoleÎn seria „Mari spectacole”, marţi, 31 decembrie, de la ora 13.10 şi în noaptea de Revelion, de la ora 2.00 (în reluare), O noapte de vis, muzical de Edmond Deda după Visul unei nopți de iarnă de Tudor Muşatescu. Adaptarea radiofonică: Mircea Popescu. Un spectacol în regia lui Dan Puican, realizat în anul 1985. În distribuţie: Ion Caramitru, Rodica Mandache, Mitică Popescu, Stela Popescu, Tamara Buciuceanu-Botez, Matei Alexandru, Mihai Fotino, Rodica Popescu-Bitănescu, Alexandru Arşinel.

tudor musatescu visul unei nopti de iarna

Visul unei nopți de iarnă, una dintre celebrele piese ale lui Tudor Muşatescu, a avut premiera pe scenă în anul 1937, la Teatrul Comedia din Bucureşti, cu George Vraca, Nelly Sterian şi Willy Ronea în rolurile principale. Ulterior, melodrama a fost ecranizată de două ori: în 1946, în regia lui Jean Georgescu şi în 1980 – varianta pentru televiziune, în regia lui Dan Necşulea.

El – scriitor cunoscut, matur, frumos, curtat de femei, o întâlneşte pe Ea – tânără, naivă, visătoare, îndrăgostită de el după ce i-a citit tot ce a publicat.

În varianta radiofonică înregistrată în anul 1985, El este Ion Caramitru şi Ea, Rodica Mandache.

biografii memorii tnrÎn cadrul proiectului „Biografii, memorii”, în fiecare dimineaţă, de la ora 5.00, la Radio România Cultural, puteţi asculta spectacole-document care aduc în atenţie biografiile unor capodopere şi portretele unor personalităţi ale spiritualităţii româneşti.

Luni, 23 decembrie vă propunem un documentar artistic despre viaţa şi personalitatea lui Valeriu Gafencu; prilej de meditaţie asupra limitelor condiţiei umane – prinsă în capcanele şi violenţele timpului istoric, asupra vocaţiei desăvârşirii spirituale, dar şi asupra nedreptăţilor şi abuzurilor pe care le au de suferit oamenii într-un regim totalitar.

valeriu gafencu

Valeriu Gafencu

Valeriu Gafencu – tânărul care la vârsta de 20 de ani, în timpul regimului Antonescu, a fost condamnat politic la 25 de ani de închisoare pentru apartenenţa la organizaţia „Frăţiile de Cruce” – a murit în 1952, în închisorile regimului comunist din România. Alături de alţi tineri încarceraţi, el a trăit o profundă dramă existenţială, supunându-se unui lung proces de conştiinţă, analizând şi reevaluând atitudinile şi convingerile sale, meditând asupra reperelor moral-filosofice ale omului şi asupra rostului pentru care au fost sacrificaţi. În închisoare, Valeriu Gafencu a avut revelaţia fericirii şi bucuriei de a trăi prin iubire, prin Dumnezeu. Prin atitudinea şi comportamentul său, a fost un îndrumător pentru colegii de suferinţă, care l-au numit „Sfântul închisorilor”.

martiri-inchisori-comuniste valeriu gafencu

Valeriu Gafencu – Sfântul închisorilor” – spectacol radiofonic realizat în 2011, după un scenariu radiofonic de Ion-Costin Manoliu, în regia lui Petru Hadârcă – este propunerea noastră pentru luni, 23 decembrie, de la ora 5.00, la Radio România Cultural. În distribuţie: Dan Puric – în rolul lui Valeriu Gafencu, alături de Maria Ploae, Mihai Bica, Mircea Rusu, Mircea Constantinescu, Dorin Andone, Orodel Olaru, Petru Hadârcă, Dan Săndulescu, Dan Cogălniceanu, Alexandru Nedelcu, Ioana Iacob, Magda Duţu, Costin Manoliu, Stelică Muscalu. Cântările bisericeşti: Diaconul protopsalt Mihail Bucă şi isonarii Ionuţ Dima şi Ştefan Voicu. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Stelică Muscalu. Regia tehnică: ing. Mirela Georgescu. Redactor şi producător: Magda Duţu.

Dan Puric şi Mihai Bica într-un fragment din spectacolul radiofonic Valeriu Gafencu – Sfântul închisorilor

mari spectacoleJoi, 26 decembrie, de la ora 13.15 și vineri, 27 decembrie, de la ora 0.30 (în reluare), la Radio România Cultural, varianta radiofonică a unui celebru spectacol montat de Liviu Ciulei, la Teatrul „L. S. Bulandra”, Furtuna de William Shakespeare. Traducere de Radu Nichita. Adaptare de Florian Pittiș. Regia artistică a spectacolului radiofonic: Cristian Munteanu. În distribuție: George Constantin, Ion Besoiu, Mariana Mihuț, Victor Rebengiuc, Florian Pittiș, Marcel Iureș, Ion Caramitru, Mircea Diaconu, Ștefan Bănică, Ion Cocieru, Dumitru Onofrei, Rodica Suciu Stroescu, Anca Verești, Mihaela Gagiu, Dorin Dron, Mircea Gogan, Emil Raisenhauer. Înregistrare din anul 1987.

Prospero – George Constantin şi Miranda – Mariana Mihuţ în Furtuna de William Shakespeare

teatru radiofonic pentru copiiIrina Soare – coordonatorul proiectului Teatrul Național Radiofonic pentru copii – propune repertorii speciale pentru cei mai tineri ascultători:

La Radio România Cultural, spectacole difuzate de la ora 9.00:

• Povestea lui Moş Crăciun cel veşnic tânăr de Maria Ioana Vasiloiumiercuri, 25 decembrie

• Fram, ursul polar de Cezar Petrescu – joi, 26 decembrie

• Se toarce iar povestea de Nicolas Stewart Gray – vineri, 27 decembrie

• Băiatul care nu vrea să crească mare de James Matthew Barrie – sâmbătă, 28 decembrie

• Alice în Ţara Minunilor de Lewis Carroll – duminică, 29 decembrie

• Bambi sau povestea puiului de căprioară de Walt Disney – luni, 30 decembrie

• Nils Holgersson de Selma Lagerloff – marţi, 31 decembrie

• Albă ca Zăpada şi cei şapte pitici de Fraţii Grimm – miercuri, 1 ianuarie

Poveştile lui Ion Creangă interpretate de actorii Teatrului „Ion Creangă”:

Fata babei şi fata moşului şi Capra cu trei iezi – joi, 2 ianuarie

Punguţa cu doi bani, Cinci pâini, Povestea unui om leneş, Prostia omenească – vineri, 3 ianuarie

• Mary Poppins de Pamela Travers – sâmbătă, 4 ianuarie

• Noi întâmplări cu Mary Poppins de Pamela Travers – duminică, 5 ianuarie

teatru radiofonic pentru copiiLa Radio România Actualităţi, spectacole difuzate de la ora 9.05:

Zurgălăii cei năstruşnici de la sania lui Moş Crăciun de Ina Sterescu – miercuri, 25 decembrie

Moş Crăciun sau…Făt Frumos, – fantezie muzical-radiofonică de Maria Ioana Vasiloiu – joi, 26 decembrie

Omuleţul cu haina de lemn de Ernst Theodor Amadeus Hoffmann – sâmbătă, 28 decembrie

Leul, vrăjitoarea şi garderoba de Clive Staple Lewis – duminică, 29 decembrie

Viaţa şi faptele Sfântului Vasile cel Mare de Ina Sterescu – miercuri, 1 ianuarie

Aventurile lui Cippolino de Gianni Rodari – joi, 2 ianuarie

spargatorul de nuci teatru radiofonic

Un scurt fragment din spectacolul Omulețul cu haina de lemn – scenariu radiofonic de Silvia Kerim, după basmul Spărgătorul de nuci de Ernst Theodor Amadeus Hoffmann, scriitor, compozitor și pictor romantic german. Renumit mai ales ca prozator, E.T.A. Hoffmann a cultivat genul nuvelistic, cel fantastic și al basmului cult – una dintre celebrele sale povești fiind Spărgătorul de nuci. Spectacolul radiofonic a fost realizat în anul 1992, în regia lui Cristian Munteanu, avându-i în distribuție pe: Fory Etterle, Mihai Mălaimare, Valeria Ogășanu, Victoria Mierlescu, Ștefan Mihăilescu Brăila, Matei Alexandru, Valeria Gagialov, Dorina Lazăr, Adina Popescu.

Valeria Ogășanu și Mihai Mălaimare în Omulețul cu haina de lemn

Cu speranța că în această perioadă a sărbătorilor, propunerile Teatrului Național Radiofonic vor reține atenția celor mai mulți dintre dumneavoastră, vă spun audiție plăcută și să vă doresc toate cele bune!

Sărbători fericite!

brad-zapada-lumina-ajun-de-craciun

16–22 decembrie 2013

Realizator: IRINA SOARE

premiera tnr                                     Invitaţie la Majestic

Joi, 19 decembrie 2013, de la ora 23.03, la Radio România Actualităţi se vor difuza în premieră Două nuvele de Mihail Bulgakov: ,,Ştergarul cu cocoş” şi „Beregata de oţel”. Traducere de Emil Iordache. Dramatizarea radiofonică şi regia artistică: Diana Mihailopol. În distribuţie: Marius Manole, Dan Aştilean, Oana Ştefănescu, Amalia Ciolan, Rodica Mandache, Ion Arcudeanu, Ion Mărgescu, Ruxandra Maniu, Milica Creiniceanu, Laurenţiu Lazăr, Antonia Neumark. Regia de montaj: Florina Istodor. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Muzica originală şi regia muzicală: George Marcu. Regia tehnică: Vasile Manta. Redactor: Domnica Ţundrea.

nuvele de bulgakov la teatrul national radiofonic

Mihail Bulgakov

Luni, 16 decembrie, de la ora 11.00, la Clubul Ramada Majestic de pe Calea ne auzim la majesticVictoriei din Bucureşti va alea loc, în avanpremieră, audiţia cu public a spectacolului.

Mai multe detalii ne oferă colega noastră, Domnica Ţundrea, redactorul spectacolului.

Fragment din spectacol

biografii memorii tnrÎn fluxul „Biografii, memorii”, coordonat de Magda Duţu, la Radio România Cultural, în fiecare zi, de la ora 5.00, vă invităm să ascultaţi spectacole de teatru-document, dedicate unor personalităţi ale culturii universale.

Selma Lagerloff: Minunata călătorie a lui Nils Holgersson în Suedia, scenariu radiofonic de Mariela Oţoiu – luni, 16 decembrie

Stendhal: Roşu şi Negru, scenariu radiofonic de Elsa Grozea – marţi, 17 decembrie

Henry Alain Fournier: Cărarea pierdută, scenariu radiofonic de Eugen B. Marian – miercuri, 18 decembrie

• Heinrich Heine, scenariu de Dan Amedeo Lăzărescu – joi, 19 decembrie

• Caspar-David Friedrich, scenariu radiofonic de Marius Tătaru – vineri, 20 decembrie

• Hans Christian Andersen – Povestea vieţii mele, scenariu radiofonic de Titel Constantinescu – sâmbătă, 21 decembrie

• Istoria istoriei lui Tom Jones, scenariu radiofonic de Dinu Adam – duminică, 22 decembrie.

andersen

Hans Christian Andersen

Fragment din spectacolul Hans Christian Andersen – Povestea vieţii mele

teatru radiofonic pentru copiiSâmbătă, 21 decembrie, de la ora 9.05, la Radio România Actualităţi, vă invităm să ascultaţi varianta radiofonică a uneia dintre cele mai frumoase poveşti ale literaturii pentru cei mici dar şi pentru cei mai mari: Crăiasa zăpezilor de Hans Christian Andersen. Operă de mare rafinament literar, fantastică prin excelenţă, Crăiasa zăpezilor nu este decat unul dintre cele peste 150 de texte literare care poartă semnătura celebrului scriitor, a cărui operă a devenit o emblemă a patriei sale, deşi, paradoxal, până la vârsta de şaizeci de ani, Andersen n-a fost niciodată lăudat de criticii din ţara sa ori de confraţii din lumea literară, dacă ar fi să amintim doar opinia celebrului filosof Soren Kierkegaard, care nu pierdea nici un prilej de a-l persifla, în orice societate s-ar fi aflat. Dar scrierile danezului desconsiderat în Danemarca au devenit repede celebre în lume. Multe poveşti, povestiri ori istorii cum le-a denumit autorul lor, au intrat în istoria culturii universale.

craiasa zapezii

Varianta radiofonică a minunatei poveşti a Crăiesei zăpezilor se bucură de traducerea semnată de poetul Alexandru Philippide şi de scriitorul Iosif Cassian Mătăsaru şi a fost realizată în anul 1994 de regizoarea Cezarina Udrescu.

 

mari spectacoleSub genericul „Mari spectacole”, la Radio România Cultural, în fiecare noapte, de la ora 0.30, vă invităm să ascultaţi montări din „Fonoteca de aur”, versiuni radiofonice de referinţă ale unor pagini de proză sau de teatru din literatura româna şi universală.

Idolul şi Ion Anapoda de George-Mihail Zamfirescu – luni, 16 decembrie

• Stâlpii societăţii de Henrik Ibsen – marţi, 17 decembrie

• Rusalka, poem dramatic de Alexandr Sergheievici Puşkin – miercuri, 18 decembrie

• Apus de soare de Barbu Ştefănescu Delavrancea – joi, 19 decembrie

• Trandafiri roşii de Zaharia Bârsan – vineri, 20 decembrie

• Mizerabilii de Victor Hugo – sâmbătă, 21 decembrie

• Azilul de noapte de Maxim Gorki – duminică, 22 decembrie

rusalka de puskin

Fragment din Rusalka de Puşkin

fonoteca de aurLa Radio România Cultural, joi, 19 decembrie, vă invităm să ascultaţi un spectacol din „Fonoteca de aur”: Răposatul de Branislav Nuşici.

Scriitor clasic, comparat cu Caragiale dar şi cu Tudor Muşatescu, Branislav Nuşici a lăsat în urmă o cronică a vremii sale surprinsă în romane, schiţe, proză memorialistică, note de călătorie, foiletoane şi mai ales dramaturgie, pentru care a avut o afinitate deosebită. Prima comedie, scrisă când autorul avea doar 19 ani şi intitulată Deputatul poporului, a avut premiera în anul 1896, dar a văzut lumina tiparului abia trei decenii mai tarziu, la Belgrad. Acest prim text dramatic, cunoscut astăzi doar împătimiţilor bibliofili, a deschis însă drumul unei dramaturgii puternice, îndrăzneţe, în care autorul nu s-a sfiit să atace subiecte la ordinea zilei, precum: parvenitismul, corupţia, afacerismul ori incultura. Teme prezente și în opera dramaturgică de maturitate al lui Nuşici, reprezentată de piesele: Doamna ministru, considerată de mulţi capodopera scriitorului, apoi O familie îndoliată, Doctor în filosofie şi Răposatul.

branislav nusici

Branislav Nușici

Istoria prezenţei dramaturgiei lui Branislav Nuşici în repertoriul teatrului radiofonic al Societăţii Române de Radiodifuziune a început la 26 septembrie 1954, când regizorul Paul Stratilat a montat piesa Doamna ministru, distribuind-o pe Maria Wauvrina în rolul titular. Doi ani mai târziu se va difuza adaptarea comediei Doctor în filosofie, în regia lui Paul Stratilat, cu o distribuţie de excepţie: Grigore Vasiliu-Birlic, Alexandru Giugaru, Nataşa Alexandra, Maria Wauvrina, Silvia Dumitrescu-Timică, Ion Lucian, Mircea Balaban, Silvia Fulda, Florin Vasiliu, George Carabin.

Au urmat variantele radiofonice ale comediilor: Moştenitorul și Analfabetul. În anul 1974, regizorul Dan Puican a realizat spectacolul radiofonic Răposatul de Branislav Nuşici, montare pe care o puteţi reasculta joi, 19 decembrie, de la ora 19.00, la Radio România Cultural.

Fragment din Răposatul de Branislav Nuşici

Sperăm că spectacolele propuse de Teatrul Naţional Radiofonic vă vor reţine atenţia şi vă dorim audiţie plăcută!

Grafică și ilustrații: Costin Tuchilă. Editare multimedia: Maria Andronache.

8–15 decembrie 2013

Realizator: DOMNICA ŢUNDREA

premiera tnrInvitaţie la Majestic

Joi, 12 decembrie, la ora 19.00, la Radio România Cultural, vom difuza, în premieră: Lut de Marijke Schermer. Traducerea: Liliana Alexandrescu. Adaptarea radiofonică şi regia artistică: Gavriil Pinte. În distribuţie: Felicia Pinte, Zoltan Octavian Butuc, Radu Micu, Antonia Ionescu, Ana Maria Bălescu. Regia de montaj: Dana Lupu şi Robert Vasiliţă. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Stelică Muscalu. Regia tehnică: ing.ne auzim la majestic Iulian Iancu.

Luni, 9 decembrie, la ora 11.00, la clubul Ramada-Majestic de pe Calea Victoriei din Bucureşti, va avea loc audiţia cu public a premierei.

lut de marijke schermer premiera tnr

Amănunte ne oferă redactorul spectacolului şi coordonatorul proiectului „Dramaturgi străini contemporani”, colega noastră Crenguţa Manea.

Marijke Schermer

Marijke Schermer

RADU BELIGAN – 95 de ani

radu beligan 95

În ziua de 14 decembrie, maestrul Radu Beligan împlineşte 95 de ani, prilej, pentru toţi cei care-i admiră talentul şi generozitatea spirituală, de a medita la faptul că orice întâlnire cu domnia-sa reprezintă un adevărat noroc al destinului, fie că îi eşti coleg de scenă, regizor, spectator, partener de lucru sau simplu om ce vine în contact cu spiritul său sclipitor, ironic şi autoironic, de o fineţe ireproşabilă şi de un farmec neegalat…

Talentul său nealterat de timp, ba parcă îmbogăţit continuu prin elemente ce-i vin din interior, îi determină bucuria de a trăi cu aceeaşi intensitate emoţia scenei, dorinţa de a juca, de a fi pe scândura teatrului, de a se dărui publicului, de a face un benefic schimb de energii cu partenerii şi, în egală măsură, cu spectatorii…

 radu-beligan-aniversare

Foto: MEDIAFAX

La împlinirea a 95 de ani, aplauzele noastre se îndreaptă cu aceeaşi dragoste spre maestru: pentru consecvenţa şi nobleţea prezenţei sale scenice, pentru forţa sa de mare actor, pentru bogăţia de stări, de gânduri şi de situaţii întruchipate de-a lungul carierei sale – un destin teatral variat şi armonios, pe care i-l dorim cât mai lung şi cât mai împlinit!

La mulţi ani, maestre Radu Beligan!

fonoteca de aurDuminică, 8 decembrie, la ora 19.00, la Radio România Cultural, în fluxul „Fonoteca de aur”, vom difuza Steaua fără nume de Mihail Sebastian. Regia artistică: Mihai Zirra. În distribuţie: Radu Beligan, Simona Bondoc, Ştefan Mihăilescu-Brăila, Sandu Sticlaru, Silvia Dumitrescu-Timică, Ion Iliescu, Rodica Suciu-Stroescu, Florin Scărlătescu, Nucu Păunescu, Marcel Anghelescu, Constantin Brezeanu. Înregistrare din anul 1965.

mihail sebastian steaua fara nume fonoteca de aur

„Singură poezia este în stare să salveze teatrul”, afirma Mihail Sebastian, iar despre mediul provincial, în care este plasată acţiunea piesei Steaua fără nume, susţinea că acesta poate conţine un adevărat „laborator de umanitate”.

Lumea creată de Mihail Sebastian pendulează între realismul grotesc, ce caracterizează micul târg de provincie în care se petrece acţiunea piesei şi un lirism născut din aspiraţii şi melancolie, din sensibilitate şi poezie, din învestirea lumii cu sensuri onirice, din cultivarea cu ardoare a unui ideal… Profesorul Miroiu, eroul lui Sebastian şi un posibil alter-ego al mihail sebastianautorului, îşi afirmă cu obstinaţie nevoia de a visa, de a evada din cotidianul cenuşiu şi câteodată agresiv… Astfel încât, în Steaua fără nume, lupta cu obtuzitatea şi mediocritatea lumii nu se poartă în registrul real, unde armele nu ar fi egale, ci pe tărâmul stelelor şi al iluziei…

Spectacolul radiofonic se distinge prin atmosfera poetică şi calitatea interpretării, prin emoţia subtilă ce răzbate dincolo de cuvinte, prin puterea de a reda viaţa însăşi a personajelor, intuiţiile, reflecţiile, sentimentele lor, dar şi acel plan secund, acel element nerostit, fluiditatea, ambiguitatea, ce dublează în permanenţă datele realului…

La premiera scenică din primăvara lui 1944, cu un an înainte de moartea lui Mihail Sebastian, Radu Beligan îi conferea lui Marin Miroiu „chip şi viaţă de la care se va porni încă multă vreme în aprecierea interpretărilor ulterioare”, nota istoricul de teatru Virgil Brădăţeanu.

Într-o înregistrare realizată în anii ’80, maestrul Radu Beligan a vorbit despre personajul său din Steaua fără nume, profesorul Miroiu – mărturie sonoră pe care v-o propunem spre audiţie.

Vă invităm să ascultaţi un fragment din spectacolul radiofonic Steaua fără nume de Mihail Sebastian (1965), în interpretarea actorilor Radu Beligan şi Simona Bondoc.

mari spectacoleColega noastră Simona Vasiliu a realizat, în fluxul „Mari spectacole”, difuzat zilnic, la ora 0.30, la Radio România Cultural, un program dedicat marelui actor Radu Beligan, la aniversare!

• Jacques fatalistul şi stăpânul său de Denis Diderot, partea I – luni, 9 decembrie

• Jacques fatalistul şi stăpânul său de Denis Diderot, partea a II-a – marţi, 10 decembrie

• Molière de Mihail Bulgakovmiercuri, 11 decembrie

• Din nou… Caragiale şi Tren de plăcere de Ion Luca Caragialejoi, 12 decembrie

• Om şi Luceafăr – Eminescu de Victor Crăciun vineri, 13 decembrie

• Când vine barza de André Roussin – sâmbătă, 14 decembrie

• Capul de răţoi de Gheorghe Ciprian – duminică, 15 decembrie

biografii memorii tnrÎn fluxul „Biografii, memorii”, coordonat de Magda Duţu, puteţi asculta în fiecare dimineaţă, la ora 5.00, la Radio România Cultural, spectacole-document aşezate sub titulatura Biografia unei capodopere şi dedicate unor mari opere româneşti şi universale, din diferite domenii artistice.

• Lucian Blaga: Hronicul şi cântecul vârstelor, scenariu radiofonic de Valeriu Sîrbu – luni, 9 decembrie

• Alexandru Odobescu: Pseudokinegeticos, scenariu radiofonic de Nicoleta Toiamarţi, 10 decembrie

• Bogdan Petriceicu Hasdeu: Răzvan şi Vidra, scenariu radiofonic de Virgilbiografia unei capodopere Brădăţeanu – miercuri, 11 decembrie

• Vasile Alecsandri: Pasteluri, scenariu radiofonic de Elsa Grozea – joi, 12 decembrie

• George Călinescu: Scrinul negru, scenariu radiofonic de Cornelia Ştefănescu – vineri, 13 decembrie

• Johann Sebastian Bach: Clavecinul bine temperat, scenariu radiofonic de Virginia Velcescu – sâmbătă, 14 decembrie

• Luigi Pirandello: Să îmbrăcăm pe cei goi, scenariu radiofonic de Cătălina Buzoianu şi Magdalena Boiangiu – duminică, 15 decembrie

infinitul brancusi valeriu butulescu

Marţi, 10 decembrie, la ora 19.00, la Radio România Cultural, vom difuza, în fluxul „Biografii, memorii”: Infinitul Brâncuşi de Valeriu Butulescu (partea I). Adaptarea radiofonică şi regia artistică: Mihai Lungeanu. În distribuţie: Ştefan Iordache, Constantin Codrescu, Zoltan Octavian Butuc, Mihai Niculescu, Radu Amzulescu, Florin Anton, Maria Buză, Vlad Ivanov. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Patricia Prundea. Regia tehnică: ing. Luiza Mateescu. Redactor şi producător: Magda Duţu.

Partea a II-a a spectacolului va fi difuzată marţi, 24 decembrie, la ora 19.00, la Radio România Cultural.

c brancusi pasarea maiastra

Constantin Brâncuși, Pasărea măiastră

La premiera din 2007, autorul Valeriu Butulescu declara: „Am încercat să redau frământările unui mare artist, copleşit de vârstă şi glorie, ajuns la capătul drumului său pământean, conştient de moartea sa iminentă, dar şi de nemurirea sa. Un patriotism decent răzbate uşor din replici. Brâncuşi şi-a iubit pământul natal pe care, paradoxal, l-a părăsit tocmai pentru a-i sfinţi numele. […] Artistul părăseşte viaţa terestră, privindu-şi Pasărea de Aur. Opera îi conferă forţa desprinderii de lumea pământeană. Opera îi asigură zborul spre cerul nemuririi sale, dar şi spre meleagurile copilăriei.”

teatru radiofonic serialÎn perioada 10–13 decembrie, la ora 21.30, la Radio România Cultural, vom difuza primele 4 episoade ale serialului Moş Goriot de Honoré de Balzac. Dramatizarea radiofonică: Horia Lovinescu. Regia artistică: Dan Puican. În distribuţie: Nicolae Neamţu-Ottonel, Ion Caramitru, Mircea Albulescu, Nineta Gusti, Valeria Gagealov, Constantin Brezeanu, Rodica Tapalagă, Victoria Mierlescu, Virginica Romanovski, Paula Sorescu, Valentin Plătăreanu, Ileana Stana Ionescu, Tanţi Cocea, Val Săndulescu, Ştefan Mihăilescu Brăila şi alţii. Înregistrare din anul 1972.

Grandville Balzac si personajele din comedia umana larousse

Grandville, Balzac și personajele din Comedia umană, Enciclopedia Larousse

Balzac creează, în scrierile sale, adunate sub titulatura Comedia umană, o adevărată frescă a societăţii franceze de secol XIX, un studiu realist al moravurilor din perioada Restauraţiei, o pictură fidelă a unui mediu animat de dorinţa parvenirii şi dominat, până la degradare, de puterea banului. Eroii din romanul Moş Goriot, publicat la 1835, sunt tineri înflăcăraţi de mirajul ascensiunii sociale, figuri dubioase, foşti ocnaşi, contese decăzute şi imorale, bancheri lipsiţi de scrupule, personaje purtate de ambiţii, practicând cu dezinvoltură minciuna şi înşelătoria.

Atenţia la detalii, complexa analiză a caracterelor omeneşti, evoluţia precisă, încărcată de dramatism, a acţiunii, dialogul viu şi plin de semnificaţii reprezintă tot atâtea caracteristici ale romanului Moş Goriot, care au făcut perfect posibilă transpunerea materialului epic într-o construcţie teatrală expresivă şi echilibrată.

Sperăm că veţi urmări cu interes spectacolele Teatrului Naţional Radiofonic şi vă dorim audiţie plăcută!

Grafică și ilustrații: Costin Tuchilă. Editare multimedia: Maria Andronache.

1–8 decembrie 2013

Realizator: MAGDA DUŢU

sigla mica tnrZiua Naţională a României este reflectată în programele Teatrului Naţional Radiofonic prin difuzarea unor spectacole care vorbesc despre măreția luptei românilor pentru unitate națională.

Duminică, 1 decembrie, de la ora 19.00, la Radio România Cultural, Domnica Țundrea vă propune un program special, alcătuit din trei spectacole radiofonice:

• Iubita lui… de George Călinescu, realizat în anul 1968, după o dramatizare semnată de tricolorIon Crișan. Regia artistică: Ion Vova.

• Catina Damnatul de George Călinescu, spectacol în regia lui Mihai Pascal, înregistrat în anul 1973.

• La o piatră de hotar de I. D. Sîrbu. Adaptarea radiofonică: Victor Parhon. Regia artistică: Cristian Munteanu. Înregistrare din anul 1983, avându-i în distribuþie pe: George Constantin, Dorina Lazăr, Jeanine Stavarache, Alexandru Repan, Boris Petrof, Dan Condurache, Monica Ghiuță, Daniel Tomescu, Aurelian Napu, Mircea Dascaliuc, Gheorghe Novac.

la o piatra de hotar

Piesa într-un act La o piatră de hotar a dramaturgului Ion Desideriu Sîrbu – cel care a semnat i d sirbuI. D. Sîrbu – are putere de sugestie și resurse de emoție. Este un poem dramatic scris în anul 1967, a cărui acţiune este plasată la Vama Cucului, locul trecerii clandestine a frontierei care despărţea Ardealul chezaro-crăiesc de Vechiul Regat. Deşi problematica Unirii constituie resortul piesei, autorul fixează timpul istoric, cu aproximaţie, în anii premergători primului război mondial. Convingerea sa este aceea că istoria o fac, în aceeaşi măsură, şi oamenii simpli, ţăranii, politica unionistă nefiind apanajul politicienilor sau al intelectualilor patrioţi.

George Constantin şi Daniel Tomescu într-un fragment din spectacolul radiofonic realizat după piesa La o piatră de hotar de I. D. Sîrbu

biografii memorii tnrÎn cadrul proiectului „Biografii, memorii”, în fiecare dimineaţă, de la ora 5.00, la Radio România Cultural, puteţi asculta spectacole-document, care aduc în atenţie portretele unor personalităţi ale vieţii culturale şi politice româneşti.

Duminică, 1 decembrie – scriitorul, filologul şi omul politic Ion Heliade Rădulescu, membru fondator al Academiei Române şi primul preşedinte al acesteia (1867–1870).

• Luni, 2 decembrie – juristul, istoricul, lingvistul Alexandru Papiu Ilarian, unul dintre principalii organizatori ai Revoluţiei de la 1848, membru titular al Academiei Române din anul 1868.

• Marţi, 3 decembrie – Nicolae Kreţulescu, politician liberal român, de trei ori prim-ministru al României.

• Miercuri, 4 decembrie – publicistul, omul politic Valeriu Branişte, membru de onoare al Academiei Române din 1919.

• Joi, 5 decembrie – omul politic şi publicistul român Constantin Alexandru Rosetti – deseori numit C. A. Rosetti – unul dintre conducătorii Revoluţiei de la 1848 din Ţara Românească şi al luptei pentru Unirea Principatelor Române.

• Vineri, 6 decembrie – poetul, prozatorul şi dramaturgul român Gheorghe Asachi.

• Sâmbătă, 7 decembrie – cronicarul moldovean Ioan Neculce, cel care a ocupat diferite demnităţi importante în perioada domniei lui Dimitrie Cantemir.

• Duminică, 8 decembrie – scriitorul şi omul politic Costache Negri.

valeriu braniste biografii memorii

Valeriu Branişte

Spectacolul-document difuzat miercuri, 4 decembrie, de la ora 5.00, la Radio România Cultural, în seria „Mărturii. Biografii. Amintiri” este dedicat lui Valeriu Branişte. Născut la Cincul Mare, judeţul Braşov, în anul 1869, Valeriu Branişte a urmat Facultatea de Filosofie de la Budapesta şi Viena. Doctoratul în filosofie l-a obţinut în 1891 la Budapesta, cu o teză pe tema „Andrei Mureşanu”. În acelaşi an este numit profesor la Gimnaziul Superior Ortodox Român din Braşov. A profesat doar doi ani, dedicându-se apoi activităţii politice şi gazetăreşti.

După ce a devenit un nume cunoscut în publicistica şi cercurile politice româneşti, a fost chemat în Banat, să se ocupe de redactarea unui cotidian important dedicat românilor bănăţeni, ziarul „Dreptatea” cu sediul la Timişoara. Se ocupă şi de un alt ziar – „Römanische Jahrbücher” – din care face o adevărată armă de luptă pentru drepturile românilor din Ungaria. Aceste demersuri aveau să-i aducă multă suferinţă, fiind târât prin numeroase procese de presă şi în martie 1895, condamnat pentru „agitaţii” la 2 ani de închisoare. Va sta în închisoarea de la Vaţ doar până în 1896, când va fi amnistiat, cu condiţia de a nu se mai întoarce la Timişoara. Revine însă la Braşov, pentru scurtă durată, pentru a profesa la liceul din oraş.

martiri-inchisori-comuniste

Anul următor pleacă în Bucovina şi înfiinţează la Cernăuţi gazeta „Patria”, care va apărea de trei ori pe săptămână, până în anul 1900. Duce o campanie puternică împotriva politicii guvernului de la Viena şi acest lucru determină închiderea gazetei şi expulzarea sa din Bucovina.

tricolorAstfel, în 1900 Valeriu Branişte se întoarce în Banat, la Lugoj. Împreună cu intelectualii din oraş pune bazele ziarului naţional politic „Drapelul”, destinat intelectualilor români. Concomitent cu „Drapelul”, scoate revista „Banatul”, adresată oamenilor simpli.

În februarie 1918, este din nou aruncat în închisoare, tot din cauza unui proces de presă şi va sta închis la Seghedin timp de 7 luni.

Ajuns aproape de idealul pe care l-a urmărit de-a lungul vieţii, Valeriu Branişte s-a ocupat intens de organizarea Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918.

În 1919 a fost numit şef al Ministerului Culte şi Instrucţiuni Publice din cadrul Consiliului Dirigent al Transilvaniei. Pune bazele mai multor şcoli româneşti în diverse oraşe ardelene, cel mai mare merit al său fiind înfiinţarea Universităţii de la Cluj.

Ion Marinescu şi George Constantin într-o secvenţă din spectacolul de teatru-document Valeriu Branişte – Amintiri din închisoare, realizat în anul 1983, după un scenariu de Valeria Coman. Regia artistică: Cristian Munteanu

teatru radiofonic serialLa Radio România Cultural, în fiecare seară, de la ora 21.30, Teatru radiofonic serial

Domnica Ţundrea vă propune, în perioada 2–6 decembrie, cinci episoade ale spectacolului Tulnicele Iancului de Dominic Stanca. Dramatizarea și regia artistică: Sorana Coroamă Stanca. O înregistrare din anul 1983, cu: Radu Beligan, Florin Piersic, Ion Besoiu, Matei Alexandru, Vistrian Roman, Eugenia Bosânceanu, Victor Moldovan, Andrei Codarcea, Cornel Gârbea, Dumitru Chesa, Dinu Manolache, Olga Delia Mateescu, Rodica Negrea, Petre Moraru, Mihai Dinvale, Maria Chira, Doru Ana, Florin Călinescu.

tulnicele iancului

mari spectacoleÎn fiecare noapte, de la ora 0.30, la Radio România Cultural, sunt difuzate Mari spectacole.

În perioada la care ne referim, 1–8 decembrie, acestea sunt propuse de Simona Vasiliu şi sunt dedicate actorului Mitică Popescu – cel căruia îi spunem La mulţi ani! – luni, 2 decembrie, când împlineşte 77 de ani.

Toate spectacolele reprogramate îl au în distribuţie pe Mitică Popescu.

mitica-popescu

Mitică Popescu

Jocul ielelor de Camil Petrescu. Regia artistică: Silviu Jicman – luni, 2 decembrie

• Noaptea iguanei de Tennessee Williams. Regia artistică: Leonard Popovici – marţi, 3 decembrie

• Acul cumetrei Gurton de William Stevenson. Regia artistică: Titel Constantinescu – miercuri, 4 decembrie

• Tinereţea, bat-o vina! de Eugene O’Neill. Regia artistică: Dan Puican – joi, 5 decembrie

 Cununia de Witold Gombrowicz. Adaptarea și regia artistică: Titel Constantinescu – vineri, 6 decembrie

• Peer Gynt de Henrik Ibsen. Adaptarea şi regia artistică: Titel Constantinescu – sâmbătă, 7 decembrie

Cocoşatul de la Notre-Dâme de Victor Hugo. Regia artistică: Titel Constantinescu – duminică, 8 decembrie

Am selectat un scurt fragment din Jocul ielelor de Camil Petrescu, în regia lui Silviu Jicman, înregistrare care se va difuza luni, 2 decembrie, de la ora 0.30.

ines de castro piesa de teatru

Inés de Castro

Joi, 5 decembrie, de la ora 19.00, la Radio România Cultural, Teatrul Naţional Radiofonic prezintă Inés de Castro de Alejandro Casona. Adaptare radiofonică semnată de Eugenia Țundrea. O înregistrare din anul 1980, în regia lui Constantin Dinischiotu. În distribuţie: Violeta Andrei, George Constantin, Simona Bondoc, Damian Crâşmaru, Ion Marinescu, Corado Negreanu, Virgil Ogăşanu, Hamdi Cerchez, Silviu Stănculescu, Ileana Predescu, Gina Nicolae, Adela Mărculescu, Alexandrina Halic, Gheorghe Pufulete.

Fragment din Inés de Castro cu Violeta Andrei și Damian Crâșmaru

teatru radiofonic pentru copiiIrina Soare – coordonatorul proiectului Teatrul Naţional Radiofonic pentru copii – propune la Radio România Actualităţi, pentru sfârşitul săptămânii, Legenda lui Moş Nicolae de Maria Ioana Vasiloiu – sâmbătă, 7 decembrie, de la ora 9.05 şi Aventurile lui Burattino sau Cheiţa de aur de Aleksei Tolstoi – duminică, 8 decembrie, de la ora 9.05.

Un fragment din Legenda lui Moş Nicolae, scenariu radiofonic de Maria Ioana Vasiloiu. Regia artistică: Dan Puican. În distribuţie: Monica Ghiuţă, Alexandrina Halic, Silviu Stănculescu, Candid Stoica, Virginia Mirea, Jeanine Stavarache, Crina Mureşan, Radu Panamarenco, Mitică Popescu, Sorin Gheorghiu. Înregistrare din anul 1995.

O altă recomandare din programul nostru:  spectacolul de marţi, 3 decembrie, difuzat de sigla mica tnrla ora 19.00, la Radio România Cultural: O repetiţie moldovenească sau Noi şi iar noi de Costache Caragiale. Adaptare radiofonică de Costin Tuchilă. Regia artistică: Cristian Munteanu. În distribuţie: Ştefan Iordache, Virgil Ogăşanu, Valentin Teodosiu, Dumitru Rucăreanu, Ruxandra Sireteanu, George Ivaşcu, Dumitru Chesa, Sorin Gheorghiu, Silvia Codreanu, Eugen Racoţi, Ioana Chelaru. Muzica originală şi versurile cântecelor: George Marcu. Acompaniament: Grigore Marian (vioară) şi Radu Nelu (ţambal). Înregistrare din anul 2003.

Sperăm că propunerile Teatrului Naţional Radiofonic pentru săptămâna 1–8 decembrie 2013 vor reţine atenţia celor mai mulţi dintre dumneavoastră.

Grafică și ilustrații: Costin Tuchilă. Editare multimedia: Maria Andronache.

25 noiembrie–1 decembrie 2013

Realizator: IRINA SOARE

premiera tnr                             Invitaţie la Majestic

Luni, 25 noiembrie, de la ora 11.00, la Clubul Ramada Majestic din Bucureşti, va avea loc audiţia cu public a premierei radiofonice cu piesa Bacchanalia de Goran Stefanovski, spectacol realizat de Teatrul Naţional Radiofonic în ne auzim la majesticparteneriat cu Ambasada Republicii Macedonia la Bucureşti. Traducerea: Ioana Ieronim. Scenariul şi regia artistică: Mihai Lungeanu. Spectacolul se va difuza în fluxul „Dramaturgi străini contemporani”, joi, 28 noiembrie, de la ora 19.00, la Radio România Cultural. Redactor şi coordonator de proiect: Crenguţa Manea. În distribuţie: Marcel Iureş, Marius Manole, Dan Condurache, Mihai Dinvale, Adela Mărculescu, Filip Ristovski, Petrică Nicolae, Orodel Olaru, Radu Amzulescu, Daniela Marcu, Mircea Constantinescu, Florin Anton, Ionuţ Kivu, Daniel Popescu, Violeta Berbiuc. Vă oferim un moment din acest spectacol, în premieră, în interpretarea actorilor: Marcel Iureş și Marius Manole.

Bacchanalia de Goran Stefanovski este cel de-al doilea spectacol realizat în cadrul acestui generos parteneriat cultural, după ce în iunie 2012, tot la Radio România Cultural, a fost difuzat, în premieră, textul dramatic intitulat Peretele dublu, semnat de celebrul dramaturg macedonean, a cărui operă a depăşit graniţele Balcanilor.

Goran-Stefanovskl

Goran Stefanovski

Tradus în peste douăzeci de limbi, montat pe scene europene prestigioase, laureat al unor importante premii literare, dramaturgul este de acum un nume binecunoscut şi în România, graţie volumului Poveşti din Estul sălbatic, editat în anul 2010 de Fundaţia Culturală ,,Camil Petrescu”.

dramaturgi straini contemporaniBacchanalia de Goran Stefanovski, joi, 28 noiembrie 2013, ora 19.00, la Radio România Cultural.

goran stefanovski bacchanalia teatru radiofonic

Joi, 14 noiembrie 2013, la Teatrul Nottara, a avut loc lansarea spectacolului radiofonic în premieră Bacchanalia de Goran Stefanovski. Vă invităm să ascultaţi cateva fragmente din discuţiile purtate la această întâlnire, care s-a bucurat de prezenţa Excelenţei Sale, domnul Pande Lazarevski, ambasadorul Republicii Macedonia la Bucureşti.

 premiera tnr            Aniţa Nandriş-Cudla – 20 de ani în Siberia

La Radio România Cultural, marţi 26 noiembrie 2013, de la ora 19.00, sub genericul ,,Biografii, memorii’’, se va difuza cea de a doua parte a spectacolului de teatru-document, intitulat Aniţa Nandriş-Cudla – 20 de ani înbiografii memorii tnr Siberia, scenariu radiofonic de Magda Duţu şi Raisa Radu după volumul cu acelaşi titlu, apărut la Editura Humanitas.

Regizorul artistic Petru Hadârcă a încredinţat rolul principal actriţei Rodica Mandache, care ne-a povestit, emoţionată, întâlnirea cu acest personaj emblematic al detenţiei politice din România.

http://youtu.be/KaxHW6HzATc >

Alături de Rodica Mandache, din distribuţia spectacolului Anița Nandriş-Cudla – 20 de ani în Siberia, mai fac parte actorii: Mihai Bica, Dorin Andone, Mircea Constantinescu, Emilia Dobrin, Marcelo Cobzariu, Julieta Strâmbeanu, Alexandru Nedelcu, Silviu Oltean, Gheorghe Pufulete, Orodel Olaru, Sorin Şaguna, Costin Manoliu, Milica Creiniceanu, Petru Hadârcă. Cu participarea doctorului Gheorghe Nandriş. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Luiza Mateescu. Regia tehnică: ing. Mirela Georgescu. Redactor: Costin Manoliu. Producător: Magda Duţu. Regia artistică: Petru Hadârcă. Spectacol sponsorizat de SC Majestic Tourism SA – Ramada Majestic Bucureşti şi Agricola Internaţional SA Bacău.

biografii memorii tnrLa 28 noiembrie 1989, trecea la Domnul părintele Arsenie Boca, teolog de prestigiu şi unul dintre cei mai iubiţi duhovnici ai secolului XX. Sfârșitul lui noiembrie aduce şi astăzi, după mai bine de două decenii, mii şi mii de pelerini la Mănăstirea de la Prislop, unde se află mormântul părintelui Boca.

Parintele Arsenie Boca

Părintele Arsenie Boca

În proiectul „Biografii, memorii”, coordonat de Magda Duţu, a fost realizat un ciclu de şase spectacole-document, inspirate din viaţa celui care a fost supranumit ,,Sfântul Ardealului” . Părintele Arsenie Boca, Liturghia Cerească de la Sâmbăta, Primii pași pe cărarea Împărăției, Botezul lacrimilor, Sfântul și omul cavernelor, Suişul muntelui, Taina Iubirii sunt titlurile scenariilor semnate de Ion-Costin Manoliu. Regia artistică: Nicolae Mărgineanu.

Un fragment din ultimul spectacol radiofonic al acestei serii, intitulat: Părintele Arsenie Boca – Taina Iubirii, în interpretarea actorului Mihai Bica. Cântările bisericeşti: Diaconul protopsalt Mihail Bucă, dirijorul Corului „Tronos” al Patriarhiei Române şi isonarii: Ionuţ Dima, Ştefan Voicu şi Ioan Hangu.

fonoteca de aurDuminică, 24 noiembrie, de la ora 19.00, Domnica Ţundrea, coordonatorul fluxului „Fonoteca de aur”, vă propune spectacolul Se caută un vinovat de Marcel Aymé.

Născut la începutul anilor 1900, în Franţa, Marcel Aymé a devenit unul dintre cei mai apreciaţi scriitori şi dramaturgi francezi, care, în doar 60 de ani de viaţă, a lăsat în urmă nuvele, romane, texte dramatice, scenarii de film si televiziune, dar şi poveşti pentru copii. Deliciul publicului l-au făcut însă piesele sale de teatru scurt, adevărate bijuterii ale genului, în care a dat viaţă unor personaje care au câștigat, în scurt timp, simpatia cititorilor.

Un exemplu în acest sens poate fi întâlnit şi azi în celebrul Montmartre parizian, unde trecătorul poate admira statuia unui om care pare să treacă printr-un perete. Sculptura reprezintă un personaj dintr-o celebră nuvelă a lui Marcel Aymé, în care un individ, Dutilleul, descoperă deodată la 42 de ani că poate să treacă prin pereţi, şi se distrează teribil făcând asta.

montmartre omul care trece prin zid marcel ayme

Omul care trece prin zid, Montmartre

Un fragment din spectacolul radiofonic Se caută un vinovat de Marcel Aymé, în interpretarea actorilor: Lazăr Vrabie, Cella Dima, Carmen Stănescu şi Nicolae Brancomir. Înregistrarea a fost realizată în anul 1962 de regizorul Mihai Pascal.

teatru radiofonic pentru copiiDuminică, 1 decembrie, de la ora 9.05, la Radio România Actualităţi, Teatrul Naţional Radiofonic pentru Copii vă propune să ascultaţi: Limir-Împărat, dramatizare de Puşa Roth după basmul lui Ioan Slavici.

,,Strălucit nuvelist, romancier desăvârşit, memorialist cu harul evocării, Ioan Slavici a fost şi un excelent povestitor, poveştile sale alăturându-se fericit basmelor altor clasici ai literaturii române: Nicolae Filimon şi Alexandru Odobescu, Mihai Eminescu şi Ion Creangă. Aidoma acestora, Ioan Slavici s-a inspirat din inepuizabilul şi inegalabilul epos popular românesc, a creat în spiritul autentic folcloric propriile lui poveşti, cu acestea facându-şi ucenicia literară’’, nota cercetătorul literar Constantin Mohanu-Lovişteanu.

ioan slavici

Cel dintâi basm semnat Ioan Slavici apărea în revista „Convorbiri literare”, numărul din 1 iunie 1872 şi era intitulat Zâna zorilor.

Povestea publicată era însoţită de o scrisoare adresată redacţiei, în care autorul îşi mărturisea convingerile asupra modului în care trebuie cules şi prelucrat folclorul: nu doar fixarea în scris a creaţiei orale populare este importantă, ci şi prelucrarea creatoare a ei, afirma scriitorul ardelean. Un asemenea exemplu, de supunere a materialului popular viziunii creatoare a artistului, s-a cristalizat şi în basmul Limir-Împărat, publicat de Ioan Slavici în revista „Tribuna” din Arad, 35 de ani mai târziu(1/14 noiembrie–23 noiembrie/6 decembrie 1907).

limir imparat pusa roth dupa basmul lui ioan slavici

În Limir-Împărat, spaţiul şi timpul se străbat în mod miraculos, iar eroii suferă metamorfoze dintre cele mai neaşteptate, învingand toate piedicile puse în cale, prin curaj şi iscusinţă, prin vrednicie şi îndrăzneală dar şi prin credinţă ori ajutaţi de fiinţe și obiecte miraculoase.

Varianta radiofonică a poveștii lui Limir-Împărat de Ioan Slavici este semnată de Puşa Roth, autoarea scenariului, Leonard Popovici – regia artistică şi Costin Tuchilă – redactor. Muzica originală aparține lui Cristian Matei.

Un scurt fragment din acest spectacol, cu Mihai Constantin în rolul lui Limir şi Delia Nartea (Lia).

Sperând că spectacolele propuse de Teatrul Naţional Radiofonic, vă vor reţine atenţia, vă doresc audiţie plăcută!

18–24 noiembrie 2013

Realizator: COSTIN MANOLIU

premiera tnrInvitaţie la Majestic

Teatrul Naţional Radiofonic vă invită luni 18 noiembrie 2013, de la ora 11, la clubul Ramada-Majestic de pe Calea Victoriei din Bucureşti, unde are loc audiţia cu public a premierei radiofonice cu piesa Belvedere de Ana-Maria Bamberger.

belvedere premiera auditie majestic

Născută la Bucureşti în 1966, Ana-Maria Bamberger este medic la Hamburg, în Germania.ana-maria bamberger Piesele sale de teatru au fost montate pe mai multe meridiane, în ţări precum Germania, Anglia, Cehia, Serbia, Bulgaria sau Statele Unite ale Americii. Varianta radiofonică a piesei sale Portretul Doamnei T., cu Olga Tudorache şi Marius Bodochi, a obţinut Premiul UNITER pentru cel mai bun spectacol radiofonic al anului 2006.

Belvedere este un text dramatic care se distinge printr-o structură ciclică, prin echilibrul între accentele comice şi cugetările filosofice.

Colega noastră, Domnica Ţundrea, redactor şi coordonator de proiect, este de părere că jocul sclipitor şi captivant între realitate, iluzie şi imaginaţie e menit să conducă pe ascultător la o participare activă, vie.

Personajul principal este Anton, un scriitor aflat la tratament în clinica de psihiatrie „Belvedere”, un spirit imaginativ, jucăuş, dar în acelaşi timp sarcastic, interiorizat, încărcat de o anume tristeţe…

În regia Cezarinei Udrescu: Horaţiu Mălăele, Luminiţa Borta şi Ozana Oancea.

Horaţiu Mălăele în rolul lui Anton, Luminiţa Borta în cel al doctoriţei şi Ozana Oancea în cel al Ştefaniei – amintire ori nălucă – ne transmit bucuria jocului, păstrând însă măsura şi amplificând cu abilitate misterul.

horatiu malaele belvedere teatru radiofonic

În regia muzicală semnată de Patricia Prundea, coloana sonoră şi muzica spectacolului sunt un comentariu permanent, întregind universul interior al personajului principal.

logo rrcRegia de studio: Milica Creiniceanu. Regia de montaj: Monica Wilhelm şi Florin Bădic.

Belvedere de Ana-Maria Bamberger, în premieră la Radio România Cultural, joi 21 noiembrie de la ora 19.00.

aristofanMarţi, 19 noiembrie de la ora 19.00, la Radio România Cultural putem asculta varianta radiofonică a unui text ce aparţine teatrului antic grec: Broaştele de Aristofan, în regia lui Cristian Munteanu, spectacol propus de Costin Tuchilă.

Aristofan şi-a scris lucrarea în timpul războiului peloponesiac, dintre Atena şi Sparta, într-o vreme când flota ateniană tocmai obţinuse o victorie importantă, în anul 406 î.Hr., dar cetatea era foarte slăbită în urma pierderilor suferite. Comedia lui Aristofan tnr-logoa fost jucată pentru prima dată la Atena, în timpul serbărilor închinate lui Dionysos, la începutul anului 405 î.Hr.

Broaştele abundă de aluzii la situaţia socială şi politică a timpului. Ironia îi vizează pe toţi: simpli cetăţeni sau politicieni. În ciuda situaţiilor menite să stârnească râsul, nu lipsesc notele tragice.

broastele de aristofan cristian munteanu teatru radiofonic

Într-o imprimare din 1976, marţi de la ora 19.00, nume mari ale teatrului românesc: Toma Caragiu, Florian Pittiş, Ion Marinescu, Constantin Codrescu, Jean Reder, Dinu Dumitrescu, Fory Etterle şi Ileana Stana Ionescu în Broaştele de Aristofan.

http://youtu.be/Ds93fJXsR8E >

teatru radiofonic serialÎn fiecare seară, de la ora 21.30, Radio România Cultural ne aduce pe calea undelor teatru radiofonic serial. Luni şi marţi, ultimele două episoade din Mahabharata, celebra epopee indiană.

Începând de miercuri: Ursita de Bogdan Petriceicu Hasdeu, în regia lui Mihai Pascal.

Nuvela istorică scrisă de Hasdeu a fost publicată prima oară în 1864, în ziarul „Buciumul” al lui Cezar Bolliac. Acţiunea are loc în ultimii ani de domnie a Voievodului Sfânt Ştefan cel Mare.

b p hasdeu ursita stefan cel mare

O înregistrare din 1967, cu George Calboreanu, Ştefan Ciubotăraşu, Ludovic Antal, Emil Hossu, Mariana Oprescu, Dorin Varga, Dan Damian, Candid Stoica, Marcel Enescu, Paul Nadolski, Marieta Rareş, Gheorghe Pufulete.

biografii memorii tnrÎn fiecare dimineaţă de la ora 5.00, Radio România Cultural difuzează spectacole de teatru-document realizate în cadrul proiectului „Biografii, memorii”, coordonat de Magda Duţu.

Luni – Evocări din viaţa lui François René de Chateaubriand

Marţi – Extraordinarele călătorii ale lui Jules Verne

Miercuri – Un poet al Revoluţiei: Percy Bysshe Shelley

Joi – Guillaume Apollinaire: Cântecul neterminat

Vineri – Adam Mickiewicz

hans sachs teatru radiofonicSâmbătă – Hans Sachs. Un documentar radiofonic dedicat acestui poet şi dramaturg german, care a trăit în secolul al XVI-lea. După un scenariu de Arcadiu Marinescu Nour, în regia artistică semnată de Titel Constantinescu, aveţi ocazia să ascultaţi voci importante ale teatrului la microfon, într-o înregistrare din anul 1976, cu Ion Marinescu, Adela Mărculescu, Ştefan Mihăilescu-Brăila, Rodica Tapalagă, Fory Etterle, Aurel Cioranu, Boris Petrof, Sorin Postelnicu, Genoveva Preda.

 teatru radiofonic pentru copiiTeatrul Naţional Radiofonic pentru copiii îi invită pe cei mai tineri amatori de radio să asculte spectacolul radiofonic Soldăţelul de plumb de Sacha Lichy, la Radio România Actualităţi, sâmbătă 23 noiembrie de la ora 9.05. Muzica este semnată de Dumitru Capoianu. Adaptarea radiofonică: George Marcu. Coordonatoarea proiectului: Irina Soare.

soldatelul de plumb sacha lichy dumitru capoianu

Soldăţelul de plumb, o producţie radio din 1985, în regia lui Cristian Munteanu, cu Răzvan Vasilescu, Cornel Vulpe, Jeanine Stavarache, Mihai Mălaimare, Mircea Constantinescu, Constantin Dinulescu, Corado Negreanu şi Eugen Cristea în distribuţie.

Cu speranţa că în săptămâna 18-24 noiembrie, Teatrul Naţional Radiofonic vă oferă spre ascultare spectacole care stârnească interesul, vă doresc audiţie bună.

11–17 noiembrie 2013

Realizator: COSTIN MANOLIU

premiera tnr                       Invitaţie la Majestic

Teatrul Naţional Radiofonic vă invită luni, 11 noiembrie 2013, de la ora 11.00, la clubul Ramada-Majestic de pe Calea Victoriei din Bucureşti, unde are loc audiţiabiografii memorii tnr cu public a premierei: Anița Nandriș-Cudla – Amintiri din viaţă. 20 de ani în Siberia, spectacol de teatru-document, prezentat în două părţi la Radio România Cultural, în seria „Biografii, memorii”.

spectacol teatru radiofonic anita nandris cudla

În regia lui Petru Hadârcă, după un scenariu scris de Magda Duţu şi Raisa Radu, după cartea 20 de ani în Siberia de Aniţa Nandriş-Cudla, publicată la Editura Humanitas, o imprimare în care îi puteţi auzi pe Rodica Mandache, Annemary Ziegler, Monica Ghiuţă, Mihai Bica, Mircea Constantinescu, Dorin Andone, Marcelo Cobzariu, Alexandru Nedelcu, Silviu Oltean, Sorin Şaguna, Emilia Dobrin, Julieta Strâmbeanu, Orodel Olaru, Magda Duţu, Gheorghe Pufulete, Costin Manoliu, Milica Creiniceanu şi Petru Hadârcă. Cu participarea doctorului Gheorghe Nandriş, nepotul Aniţei Nandriş-Cudla. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Luiza Mateescu. Regia tehnică: inginer Mirela Georgescu. Redactor: Costin Manoliu. Producător: Magda Duţu.

petru hadarca

Înregistrarea este sponsorizată de SC MAJESTIC TOURISM SA – RAMADA MAJESTIC BUCUREŞTI şi AGRICOLA INTERNAŢIONAL SA BACĂU.

Aniţa Nandriş s-a născut în 1904 într-o familie de ţărani din nordul Bucovinei, în satul Mahala, în apropiere de Cernăuţi. În 1921, s-a măritat cu Chirică Cudla, şi-a întemeiat o casă, o gospodărie înstărită. Iată însă că în iunie 1940, în urma înţelegerii dintre Hitler şi Stalin, România cedează Basarabia şi nordul Bucovinei Uniunii Sovietice, fără luptă.

Printre cei 13.000 de români din Bucovina, care au trăit groaza deportării în iunie 1941, s-a aflat şi Aniţa cu cei trei fii ai săi: Dumitru, Vasile şi Toader. A fost ridicată de agenţii KGB în miez de noapte, împreună cu cei trei copii mici, separată de soţ şi dusă în străfundul Siberiei, dincolo de Cercul Polar. În această sălbăticie a luptat pentru supravieţuire 20 de ani. După puţină vreme, Chirică Cudla a fost asasinat de sovietici.

anita nandris cudla manuscris deportare siberia

Aniţa Nandriş şi-a ocrotit copiii cu preţul vieţii, dovedind o putere de sacrificiu şi o rezistenţă morală ieşite din comun. A intrat de două ori în comă şi de fiecare dată şi-a revenit, singurul tratament fiind iubirea nemărginită pentru copiii săi şi credinţa în Dumnezeu.

După 20 de ani, reuşeşte să se întoarcă acasă, la Mahala. A scris în cuvinte simple povestea acestei supravieţuiri şi a încredinţat manuscrisul nepotului său de frate, doctorul Gheorghe Nandriş, în 1982, rugându-l să rişte şi să-l treacă peste graniţă în România, cu speranţa că într-o zi cele trăite de românii bucovineni vor fi cunoscute.

S-a stins în 1986, cu sentimentul datoriei împlinite.

Manuscrisul Aniţei, această mărturie unică, păstrată printr-o minune timp de peste două decenii, a fost publicat pentru prima oară în 1991, sub titlul 20 de ani în Siberia. Destin bucovinean, în urma unei scrisori trimise de doctorul Gheorghe Nandriş pe adresa Editurii Humanitas.

Prima parte a acestei cărţi, transpusă radiofonic, marţi 12 noiembrie, de la ora 19.00 – la Radio România Cultural.

teatru radiofonic serialÎn fiecare seară, de la ora 21.30, Radio România Cultural ne aduce pe calea undelor teatru radiofonic serial. Coordonatoarea proiectului, Domnica Ţundrea, v-a pregătit începând de marţi varianta radiofonică a uriaşei epopei indiene intitulată Mahabharata.

Scrisă în sanscrită în secolele 4 şi 3 înainte de Hristos, acest monument al culturii universale cuprinde 18 cărţi cu 220.000 de versuri. Rod al geniului popular, Mahabharata abundă în scene eroice care emoţionează. A fost păstrată, îmbogăţită şi transmisă din generaţie în generaţie până în zilele noastre.

mahabharata teatru seria dan nasta

În 1976, regretatul actor şi regizor Dan Nasta s-a încumetat să realizeze un spectacol radiofonic după Mahabharata, folosind traducerea lui Ion Larian Postolache şi Charlotte Filitti. În distribuţie: Gilda Marinescu, Alexandru Repan, Marcel Gingulescu, Irina Răchiţeanu-Şirianu, Mihai Velcescu, Ion Siminie, Ion Popa, Sorin Gheorghiu, N. Luchian-Botez, Domniţa Mărculescu, Radu Dunăreanu, Vasile Lupu, Viorel Comănici, Adrian Mazarache, Victor Mavrodineanu, Marina Velcescu şi Dan Nasta.

 

dramaturgi romani contemporaniÎn cadrul proiectului Dramaturgi Români Contemporani, coordonat de Magda Duţu, joi, 14 noiembrie de la ora 19, la Radio România Cultural, Teatrul Naţional Radiofonic prezintă spectacolul cu piesa Victoria şi crocodilul de Ion-Costin Manoliu.

O farsă comică în regia lui Alexandru Dabija, un recital actoricesc cu Olga Tudorache, Dorina Lazăr, Mihai Bica, Mircea Constantinescu şi Mihai Calotă.

alexandru dabija

La realizarea imprimărilor au mai contribuit: Milica Creiniceanu – regia de studio, Stelică Muscalu – regia muzicală, inginer Luiza Mateescu – regia tehnică.

O înregistrare din anul 2007, din care vă propunem un fragment în care îi puteţi recunoaşte pe Olga Tudorache şi Mihai Bica.

mari spectacolePe 25 septembrie s-au împlinit 100 de ani de la naşterea Mariei Tănase, cea supranumită Pasărea măiastră, Regina cântecului popular.

S-a născut la Bucureşti şi a fost cel de-al treilea copil al Anei Munteanu, originară din comuna Cârţa, judeţul Sibiu şi al lui Ion Coandă Tănase din satul Oltenesc Mierea Birnicii, de pe Valea Amaradiei, judeţul Gorj.

centenar maria tanase flavia buref adriana trandafir laurentiu profeta

În 1938 a imprimat primele cântece populare la Casa de discuri „Columbia”, sub supravegherea etnomuzicologilor Constantin Brăiloiu şi Harry Brauner, primele două fiind Cine iubeşte şi lasă şi M-am jurat de mii de ori.

Pe 20 februarie 1938 a fost debutul radiofonic al Mariei Tănase, care a cântat „pe viu”, acompaniată de taraful lui Ion Matache din Argeş, cântece precum Marie şi Mărioară, Geaba mă mai duc acasă, Când o fi la moarta mea. Succesul în rândul ascultătorilor a fost enorm.

Cu un repertoriu cuprinzând cântece populare din toate regiunile României, ori compoziţii semnate de Ion Vasilescu sau Henry Mălineanu, toate interpretate în stilul său inconfundabil, Maria Tănase a devenit un nume de legendă.

A plecat din această lume pe 22 iunie 1963, la doar 49 de ani.

Coordonatorul proiectului Mari spectacole în săptămâna 10–17 noiembrie 2013, Irina Soare, a ales să marcheze centenarul Maria Tănase prin difuzarea unui muzical de Laurenţiu Profeta, în regia lui Dan Puican, intitulat Maria, după un scenariu de Flavia Buref.

adriana trandafir maria tanase

Vineri de la ora 0.30, la Radio România Cultural îi puteţi auzi pe Adriana Trandafir, Mitică Popescu, Silviu Stănculescu, Mihai Constantin, Luminiţa Gheorghiu, Dana Dogaru, Virgil Ogăşanu, Rodica Sanda Ţuţuianu, Irina Mazanitis, Mircea Albulescu, Ruxandra Sireteanu, Alfred Demetriu, Eusebiu Ştefănescu, Anca Sigartău, Florian Pittiş, Valentin Teodosiu, Candid Stoica, Radu Panamarenco, Dumitru Chesa, Sorin Gheorghiu, Tudor Heica şi Gheorghe Pufulete în spectacolul Maria, o înregistrare din anul 1992.

teatru radiofonic pentru copiiTeatrul Naţional Radiofonic pentru copii îi invită pe cei mai tineri iubitori de radio să asculte spectacolul radiofonic Muzicanţii din Bremen de Fraţii Grimm, difuzat la Radio România Actualităţi sâmbătă, 16 noiembrie de la ora 9.05. Dramatizarea aparţine actorului Boris Petrof de la Teatrul „Ion Creangă” din Bucureşti. Regia: Cornel Todea. Muzica: Alexander Vladigerov.

În amintirea basmului scris de Fraţii Grimm, la Bremen, în Germania, în 1953 a fost ridicat un monument reprezentând patru animale: un măgar, un câine, o pisică şi un cocoş.

bremen monument fratii grimm

Monumentul de la Bremen

Pe calea undelor interpreţii sunt Anca Zamfirescu, Alexandrina Halic, Boris Petrof, Florin Busuioc, Monica Roman, Romeo Stavăr, Răzvan Ştefănescu, Ştefan Mareş, Marius Toma şi Marcela Andrei.

Cu speranţa că în săptămâna 10–17 noiembrie, Teatrului Naţional Radiofonic vă oferă spre ascultare spectacole care să vă stârnească interesul, vă doresc audiţie plăcută.

4–10 noiembrie 2013

 Realizator: MAGDA DUȚU

premiera tnr                              Invitație la Majestic

Teatrul Naţional Radiofonic vă invită luni, 4 noiembrie 2013, de la ora 11.00, la Clubul Ramada-Majestic, de pe Calea Victoriei din Bucureşti, unde va avea loc audiţia cu public a celui de-al treilea spectacol prezentat în premieră, în cadrul proiectului „Triptic teatral 1929– 2013”: Cerere în căsătorie de Anton Pavlovici Cehov. Traducerea: Mihail Sorbul şi Ada Steinberg. Adaptarea radiofonică şi regia artistică: Cezarina Udrescu. În distribuţie – un grup de actori ai Teatrului Alexandru Davila din Piteşti: Luminiţa Borta, Dan Andrei, Robert Tudor, Tudoriţa Popescu, Daniela Butuşină, Marius Pieca, Robert Chelmuş. Muzica originală şi regia muzicală: Cătălin Creţu. Regia tehnică: ing. Mirela Georgescu. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Redactor: Crenguţa Manea.

a p cehov cerere in casatorie tnr aniversare

Realizat de Teatrul Național Radiofonic la celebrarea celor 85 de ani de la înființarea postului național de radio, tripticul teatral, care mai cuprinde pe lângă premiera aminitită și două variante 2013 ale primelor spectacole de teatru radiofonic – Ce știa satul de V. Al. Jan, adaptarea radiofonică și regia artistică: Mihai Lungeanu și Săptămâna luminată de Mihail Săulescu, adaptarea radiofonică și regia artistică: Gavriil Pinte – a fost difuzat la Radio România Cultural vineri, 1 noiembrie, de la ora 22.20.

triptic aniversar la teatrul national radiofonic ce stia satul saptamana luminata cerere in casatorie

Dacă Ce știa satul și Săptămâna luminată au fost ascultate deja la Clubul Ramada-Majestic, acum este rândul celei de-a treia premiere, Cerere în căsătorie, să fie prezentată celor care vor fi acolo luni, 4 noiembrie, de la ora 11.00.

Cerere în căsătorie (fragment)

biografia unei capodopereSpectacole-document

În cadrul proiectului „Biografii, memorii” (coordonator – Magda Duțu), în perioada 4–10 noiembrie, zilnic, de la ora 5.00, la Radio România Cultural, vor fi difuzate spectacole-document, care aduc în atenție biografiile unor capodopere sau montări radiofonice dedicate unor personalități ale vieții culturale: Bertolt Brecht – Opera de trei parale și Mutter Courage – după scenarii radiofonice de Andrei Băleanu, Filmul Vrăjitorul din Oz de Victor Fleming – scenariu radiofonic de Cristina Corciovescu, Thomas Gainsborough – scenariu radiofonic de Petru Idriceanu, Kalidasa: Sakuntala – scenariu radiofonic de Arcadiu Marinescu Nour și Camil Petrescu – Jurnal – scenariu radiofonic de B. Elvin.

toma caragiu interviu despre opera de trei parale

Toma Caragiu

Seria acestor spectacole începe luni, 4 noiembrie, cu Biografia unei capodopere: Bertolt Brecht: Opera de trei parale. Un spectacol realizat în anul 1982 în regia lui Titel Constantinescu – care evidenţiază şi analizează valorile de estetică teatrală cât şi cele social-politice, din opera lui Bertolt Brecht. Opera de trei parale, cu adaptarea ei la situaţii şi forme moderne de viaţă, închide în ea o necruţătoare satiră a societăţii. Am selectat un fragment din acest spectacol, un adevărat document de istorie teatrală, cu Toma Caragiu, vorbind despre rolul său – Mackie Şiş – o creaţie memorabilă – în spectacolul Opera de trei parale, pus în scenă de Liviu Ciulei, în 1964, la Teatrul „L. S. Bulandra” – unul dintre puţinele şi scurtele interviuri pe care le-a acordat Toma Caragiu. Spectacolul radiofonic pe care îl veţi auzi luni, 4 noiembrie, conţine şi un monolog înregistrat în 1964, din spectacolul de la Teatrul Bulandra (Toma Caragiu în Mackie Şiş, din Opera de trei parale).

 Toma Caragiu – Opera de trei parale (fragment)

teatru radiofonic serialToma Caragiu se regăseşte şi în distribuţia serialului pe care îl veţi putea urmări în această săptămână la Radio România Cultural, în cadrul proiectului coordonat de Domnica Ţundrea: Istoria ieroglifică de Dimitrie Cantemir – cinci episoade, începând de luni, 4 noiembrie, de la ora 21.30. Un spectacol realizat în anul 1973, după o dramatizare radiofonică semnată de Valeriu Sîrbu. Regia artistică: Cristian Munteanu.

cristian munteanu regie istoria ieroglificaLupta dintre Inorog şi Corb sau Istoria ieroglifică, înfăţişează manevrele politice care au avut loc la începutul secolului al XVIII-lea, pentru ocuparea tronului Moldovei. Inorogul – sub a cărui înfăţişare fantastică şi alegorică se ascunde autorul şi Constantin Brâncoveanu – sugerat de Corb, îşi dispută puterea. Primul, în virtutea dreptului de moştenire, al doilea, dorind să-şi extindă stăpânirea şi asupra Moldovei, pentru care susţinea candidatura Struţocămilei – nume sub care se ascunde Mihai Racoviţă. La începutul romanului, autorul creionează cu mijloace sugestive adunarea boierilor, care a avut loc la Adrianopole, pentru alegera noului domn. Cu toată împotrivirea unor boieri patrioţi din Ţara Vulturului sau din Ţara Leului, Corbul reuşeşte să-şi impună pe tron favoritul. Autorului nu-i rămâne decât să caricaturizeze în opera sa jocul patimilor politice, ridicolul moravurilor feudale, să creioneze portretul grotesc al boierilor ascunşi sub înfăţişarea alegorică a unor păsări sau animale.

Vă propun un fragment din această montare radiofonică – selectat din cel de-al doilea episod, subintitulat Mai bine este pentru slobozenie, a muri! difuzat marţi, 5 noiembrie, de la ora 21.30. În distribuție: Ion Marinescu, Octavian Cotescu, George Calboreanu, Toma Caragiu, Mircea Albulescu, Marcel Anghelescu, Nicolae Gărdescu, Ștefan Mihăilescu-Brăila, Constantin Codrescu, Matei Alexandru, Ion Lucian, Fory Etterle, Adrian Georgescu, Jean Lorin Florescu, N. Luchian Botez, Corado Negreanu, Dorin Dron, Sandu Sticlaru, Dan Damian, Constantin Dinulescu, Emil Liptac, Jean Reder, Justin Grad, Mitică Popescu, Matei Gheorghiu, Tudorel Popa, Brândușa Zaița-Silvestru, Victor Ștrengaru, Ion Henter, Vasile Florescu, Nicolae Grigore Bălănescu, Sorin Gheorghiu, Gheorghe Buznea, Ion Popa, Mihai Fotino, Gheorghe Oprina, Victor Dogaru, Simion Valeriu, Costel Popovici Muzica: Corneliu Cezar.

Istoria ieroglifică, episodul 2: Mai bine este pentru slobozenie, a muri! (fragment)

http://youtu.be/PPKoFspD8C0

teatru radiofonic pentru copiiIrina Soare – coordonatorul proiectului Teatrul Naţional Radiofonic pentru Copii la Radio România Actualităţi – propune spectacolele: Sânziana şi Pepelea de Vasile Alecsandri – sâmbătă, 9 noiembrie, de la ora 9.05 și duminică, 10 noiembrie, de la aceeași oră – Fiţi atenţi, când vă vorbim! – întâmplări cu animale şi cântece, scenariu radiofonic de Flavia Buref, după o idee de Rudyard Kipling. Un spectacol realizat în 1992, în regia lui Leonard Popovici – cu: Alexandrina Halic, Valeria Ogășanu, Eugen Cristea, Cristina Deleanu, Candid Stoica, Jeanine Stavarache, Ruxandra Sireteanu, Mariana Zaharia, Dan Tufaru, Mihai Popovici, Petre Moraru, Ștefan Velniciuc. Muzica: George Marcu.

Fiţi atenţi, când vă vorbim! (fragment)

biografii memorii tnrÎn pregătire

În această perioadă se află în pregătire un nou spectacol din seria „Biografii, memorii”: Anița Candriș-Cudla – Amintiri din viață. 20 de ani în Siberia – spectacol de teatru-document, prezentat în două părți, la Radio România Cultural. Scenariul radiofonic este realizat de Magda Duţu şi Raisa Radu, după cartea 20 de ani în Siberia de Aniţa Nandriş-Cudla, publicată la Editura Humanitas. Regia artistică: Petru Hadârcă. În rolul Aniţei Nandriş-Cudla – Rodica Mandache; i se alătură în distribuţie: Anne Marie Ziegler, Monica Ghiuţă, Mihai Bica, Mircea Constantinescu, Dorin Andone, Marcelo Cobzariu, Alexandru Nedelcu, Silviu Oltean, Sorin Şaguna, Emilia Dobrin, Julieta Strâmbeanu, Orodel Olaru, Magda Duţu, Gheorghe Pufulete, Costin Manoliu, Milica Creiniceanu, Petru Hadârcă. Un spectacol realizat cu participarea doctorului Gheorghe Nandriş, nepotul Aniţei Nandriş-Cudla. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Luiza Mateescu. Regia tehnică: ing. Mirela Georgescu. Redactor: Costin Manoliu. Producător: Magda Duţu. Spectacol sponsorizat de: SC Majestic Tourism SA – Ramada Majestic București și Agricola Internațional SA Bacău.

anita nandris cudla spectacol teatru document

Aniţa Nandriş-Cudla

Aniţa Nandriş-Cudla (1904–1986) s-a născut într-o familie de ţărani din nordul Bucovinei. Printre cei 13.000 de români din acest ţinut, care au trăit, în iunie 1941, groaza deportării, s-a aflat şi Aniţa cu întreaga familie. Fără a fi vinovată şi fără a fi judecată, a fost ridicată de KGB în miez de noapte, împreună cu cei trei copii mici ai săi, separată de soţ şi deportată în străfundul Siberiei, dincolo de Cercul Polar. În această sălbăticie a Siberiei a luptat pentru supravieţuire 20 de ani.

Şi-a ocrotit copiii cu preţul vieţii, dovedind o putere de sacrificiu şi o rezistenţă morală20 de ani in siberia anita nadris cudla dincolo de orice imaginaţie. A intrat de două ori în comă şi de fiecare dată şi-a revenit, singurul tratament fiind iubirea nemărginită pentru copii şi credinţa în Dumnezeu. Abia ştiutoare de carte, întoarsă acasă, Aniţa a scris în cuvinte simple povestea acestei supravieţuiri. A încredinţat manuscrisul nepotului său, dr. Gheorghe Nandriş, în 1982, rugându-l să-i promită că-l va trece peste graniţă în România şi-l va face cunoscut. S-a stins în 1986, cu sentimentul datoriei împlinite. Manuscrisul Aniţei, această mărturie unică, păstrată printr-o minune, timp de peste două decenii, a fost publicat pentru prima oară în 1991, sub titlul 20 de ani în Siberia. Destin bucovinean, în urma unei scrisori trimise de dr. Gheorghe Nandriş pe adresa Editurii Humanitas, scrisoare prin care oferea spre publicare acest text neobişnuit.

Pentru această carte, Academia Română a acordat, în 1992, Premiul „Lucian Blaga” – poate pentru prima oară unei ţărănci cu trei clase primare.

Ediţia a doua (cea după care a fost alcătuit şi scenariul ce stă la baza spectacolului radiofonic pe care îl pregătim) a apărut în anul 2006, cu titlul schimbat: Amintiri din viaţă. 20 de ani în Siberia.

Anița Nandriș-Cudla – Amintiri din viață. 20 de ani în Siberia (fragment)

Spectacolul Anița Nandriș-Cudla – Amintiri din viață. 20 de ani în Siberia va fi prezentat la Clubul Ramada-Majestic din Bucureşti, luni, 11 noiembrie 2013, de la ora 11.00.