„Baba Dochia”, legende românești

baba dochia de costin tuchila legende romanesti baba dochia costin tuchila

sigla teatrul national radiofonicDouă dintre cele trei legende românești ale Babei Dochia, scenariu radiofonic de Costin Tuchilă, în regia artistică a lui Vasile Manta, vor putea fi ascultate la Radio România Cultural: sâmbătă, 7 martie 2015, de la ora 10.00 – Fata de împărat, în distribuție:  Delia Nartea, Gelu Niţu, Virginia Rogin, Ion Arcudeanu, Mihai Verbiţchi, Cosmin Şofron, Alexandru Georgescu, Andrei Barbu; duminică, 8 martie 2015, la aceeași oră – Soacra şi nora, în distribuţie: Delia Nartea, Adriana Trandafir, Cosmin Şofron, Mihai Verbiţchi, Alexandru Georgescu. Muzică originală de Paul Urmuzescu. Regia de montaj: Radu Verdeş. Regia de studio: Janina Dicu. Regia tehnică şi muzicală: Mihnea Chelaru. Producător: Irina Soare. Data difuzării în premieră: 6 martie 2005, ora 9.00, Radio România Actualităţi.

costin tuchila baba dochia

În iarna lui 2005, Redacția Teatru a Societății Române de Radiodifuziune a montat un spectacol radiofonic care are la bază un scenariu al subsemnatului dedicat legendelor legate de „Zilele Babelor” și difuzat pe spațiul tradițional al teatrului radiofonic pentru copii, de duminica dimineața. Intenția mea era de a-i familiariza, într-o formă cât mai atrăgătoare, pe tinerii ascultători, și nu numai pe ei, cu credințe desprinse din mitologia românească, acelea care dau o încărcătură specială primei decade a lunii martie. Baba Dochia, redifuzat de mai multe ori de atunci, este un triptic, rezultat în urma comparării mai multor legende românești și mai ales a variantelor acestora. Ce și cât am reușit din punct de vedere artistic, nu eu sunt cel potrivit să spună. Ceea ce pot însă să apreciez este realizarea artistică: interpretarea excelentă a actorilor care m-au onorat, muzica lui Paul Urmuzescu, foarte sugestivă, nu ușor de interpretat de actrița care joacă cele trei roluri principale, Delia Nartea. Și, firește, regia artistică și montajul inspirat până la cel mai mic detaliu. 

Costin Tuchilă

Baba Dochia. Trei legende românești de Costin Tuchilă – Fata de împărat (fragment), regia artistică: Vasile Manta. Interpretează: Delia Nartea și Alexandru Georgescu, 2005

Grafică și ilustrații de Costin Tuchilă. Editare multimedia: Maria Andronache.

logo revista teatrala radioVezi: Trei legende într-un singur spectacol, cronică de teatru radiofonic de Cristina Chirvasie

*** 

Poveştile lui Ion Creangă, interpretate de actorii Teatrului „Ion Creangă”

povesti ion creanga teatru radiofonic teatrul ion creanga

178 de ani de la naşterea lui Ion Creangă (1 martie 1837, Humulești– 31 decembrie 1889, Iași)

Teatrul Naţional Radiofonic pentru Copii vă invită să ascultaţi sâmbătă, 28 februarie 2015 şi duminică, 1 martie 2015, de la ora 10.00, la Radio România Cultural, trei dintre cele mai frumoase şi mai îndrăgite poveşti din literatura clasică românească: Punguţa cu doi bani, Prostia omenească şi Fata babei şi fata moşneagului de Ion Creangă.

portret-ion-creanga-v-musnetanu-1889

Graţie unui generos parteneriat cultural încheiat între Teatrul Naţional Radiofonic, Radio România Cultural şi Teatrul ,,Ion Creangă’’ din Bucureşti, în anul 2012, a fost lansat un amplu proiect intitulat Poveştile lui Ion Creangă, interpretate de actorii Teatrului ,,Ion Creangă”, în cadrul căruia au fost realizate montări radiofonice după şase dintre cele mai cunoscute povești ale neîntrecutului scriitor humuleștean. Capra cu trei iezi, Punguţa cu doi bani, Fata babei şi fata moşneagului,Punguta_cu_doi_bani Prostia omenească, Povestea unui om leneş şi Cinci pâini sunt titlurile care au fost dăruite publicului ascultător şi care au îmbogăţit Fonoteca de aur a Radioului public, în interpretarea unor profesionişti de elită ai artei spectacolului pentru copii: Anca Zamfirescu, Mărioara Sterian, Ion Arcudeanu, Eduard Jighirgiu, Ionuţ Ciocea, Vera Linguraru, Cerasela Constantin, Ioana Ginghină, Claudia Revnic, Iuliana Costiniu, Camelia Andriţă, Ionuţ Antonie, Gabriel Coveşeanu,  Ani Creţu, Cristian Boeriu, Daniel Tudorică iar regia artistică a spectacolelor este semnată de personalităţi artistice de marcă din peisajul teatral contemporan: regretatul Cornel Todea, cel care şi-a dedicat viaţa scenei pentru copii şi Attila Vizauer, nominalizat la FNT 2014, secţiunea „Maeştri”, tot cu un spectacol de teatru dedicat celor mici. Adaptarea radiofonică a poveştilor este semnată de binecunoscutul om de radio Sanda Socoliuc. Regia de studio: Janina Dicu. Regia muzicală: George Marcu. Regia tehnică: Vasile Manta. Redactor şi producător: Sanda Socoliuc.

cornel_todea

Cornel Todea

Stilul firesc şi antrenant al adaptării radiofonice, care respectă întru totul litera si spiritul poveştii,  jocul cald, fin nuanţat şi  inteligent al actorilor, menit să conducă spectatorul/ascultătorul la implicare şi la o participare vie, activă, în sfârşit cheia regizorală modernă în care sunt citite nemuritoarele poveşti, sunt tot atâtea argumente pentru a vă convinge să reascultaţi aceste veritabile bijuterii radiofonice.

Irina Soare  

***

Premieră: „Inimă de piatră” de Wilhelm Hauff

inima de piatra teatru radiofonic pentru copii vasile manta

teatrul national radiofonic pentru copii siglaTeatrul Naţional Radiofonic pentru Copii prezintă în premieră luni, 21 aprilie 2014, de la ora 9.05, la Radio România Actualități: Inimă de piatră de Wilhelm Hauff. Traducerea şi dramatizarea: Ionlogo rra Lucian. Regia artistică: Vasile Manta. Spectacolul va putea fi audiat, în avanpremieră, luni, 14 aprilie 2014, de la ora 11.00, la Clubul Ramada-Majestic de pe Calea Victoriei, din Bucureşti.

wilhelm-hauff-inima-de-piatra in premiera la teatrul national radiofonic pentru copii

Se împlinesc aproape două veacuri de când basmul Inimă de piatră a văzut lumina tiparului, alături de alte numeroase capodopere ale genului, cuprinse în faimoasele almanahuri de poveşti, pe care Wilhelm Hauff le-a încredinţat tiparului şi care i-au adus notorietatea, chiar dacă scriitorul romantic german a deschis şi alte, numeroase şi importante, drumuri în proza germană, în ciuda scurtului răstimp al vieţii sale (a trăit doar 25 ani, între anii 1802–1827). De numele lui se leagă incitante povestiri fantastico-umoristice, dar şi nuvele cu accente de natură politică şi socială, care dezvăluie un spirit lucid, riguros, perfect ancorat în realităţile vremii, dimensiuni care se regăsesc şi în basmele sale, fie că fac parte din seria celor cu subiect oriental ori a celor inspirate din folclorul german. Din această, a doua, categorie face parte şi, de acum, celebra poveste a lui Peter Munk, tânărul care îşi vinde inima duhului rău al pădurii, în schimbul unor vremelnice şi înşelătoare bogăţii dar şi a unei inimi de piatră.

inima de piatra teatrul excelsior vasile manta

Inimă de piatră, Teatrul „Excelsior” din București, regia: Vasile Manta

Dacă şi cum va reuşi sărmanul cărbunar să îşi recapete sufletul, veţi putea afla ascultând spectacolul radiofonic Inimă de piatră, în tălmăcirea maestrului Ion Lucian, cel care a semnat traducerea şi dramatizarea basmului. Regia artistică aparţine lui Vasile Manta, care a alcătuit o distribuţie formată din actorii Teatrului „Excelsior” din Bucureşti: Paula Sorescu Lucian în rolul Mamei, Cristian Nicolaie – Peter Munk, Anne Marie Ziegler – Lizbeth, Petre Lupu – Omuleţul de sticlă, Robert Radoveneanu – Michael Olandezul, Ciprian Cojenel – Ezechiel, Robert Robert Emanuel – Birkel şi Violeta Berbiuc – Femeia din sat. Echipa de producţie se completează cu: Bogdan Golovei şi Monica Wilhelm – regizori de montaj, Janina Dicu – regizor de studio şi Irina Soare – redactorul şi producătorul spectacolului. Decorul sonor, semnat, cu har, de regizorul muzical George Marcu, invită auditoriul să îî întovărăşească pe eroii basmului, în aventurile lor prin miraculoasa Pădure Neagră, tărâm magic unde oamenii pot întâlni, la tot pasul, duhuri şi spiriduşi, şi unde, în nopţile cu lună, se nasc de secole, poveşti. Trebuie doar să închideţi ochii şi … să le ascultaţi. Audiţie plăcută!

Inimă de piatră de Wilhelm Hauff, regia artistică: Vasile Manta, 2014 – fragment

Grafică și ilustrații de Costin Tuchilă. Editare multimedia: Maria Andronache.