Cronică de teatru de MARIANA CIOLAN

UFO-tnb cronica rev teatrala

Stagiunea teatrală s-a deschis la Teatrul Național din București cu o premieră pe țară, bazată pe piesa intitulată ”UFO”, scrisă în 2012 de Ivan Vyrypaev, actor și regizor rus. După spectacolul cu ”Iluzii” (la Naționalul craiovean), aceasta reprezintă a doua incursiune a regizorului Bobi Pricop în dramaturgia autorului născut în Siberia, trecut prin școala teatrală moscovită, stabilit acum în Polonia, jucat deja în multe locuri din lume, afirmat cu brio și în cinematografie, cu un prim lungmetraj deja premiat, ”Euforia”, și alte producții inspirate de piesele sale. Textul are ca premisă pasiunea declarată a autorului pentru domeniul atât de controversat al contactului cu civilizații extraterestre și ca pretext realizarea unui film cu acest subiect de SF. Ceea ce este expus într-un soi de prolog: a adunat mărturii de la persoane din toată lumea care asigură că au văzut UFO-uri, adică Obiecte Zburătoare Neidentificate, ar fi vrut să le contopească într-o poveste, după o severă triere, dar a ieșit piesa de teatru. Dacă autorul însuși a transpus-o scenic sub forma unei monodrame pe care o interpretează, versiunea montării de la București îmbină toate aceste trei forme într-o simbioză care te ține cu sufletul la gură preț de un ceas și jumătate. Într-o gramatică a scenei pe care Bobi Pricop o îmbogățește cu fiecare nou spectacol, recuperând mereu ceva din precedentele sale creații, unde imaginea actorului și cea a cadrului de evoluție în joc cu componente vizuale și auditive pregnante alcătuiesc un binom plurivalent, dătător de emoție specială. Scena unde șase interpreți își spun rând pe rând monoloagele este ”transfigurată” în același timp într-un imens ecran de prim-plan unde vedem proiecția în timp real, supradimensionată, a chipului actorilor, în timp ce fundalul ei este animat continuu, pe un alt fel de ecran, de proiecții video, într-o varietate de abordări, într-o minuțioasă adecvare (iar nu facilă ilustrare) la tensiunea evocării, ca o suprapunere de perspective, de relevare din diferite puncte de vedere a aceleiași realități scenice. Este ”ecoul” palpabil și totodată inefabil al cuvintelor ce se rostesc, se susură sau vin năvalnic, precum un șuvoi ce nu poate fi stăvilit. Mărturisiri suculente, la temperatura unei maxime concentrări, din care nu lipsesc însă accente ironice, autoironice, o rafinată irizare de umor într-un copleșitor pandant cu frisonul profund al revelației existențiale. Ale celor șase personaje care, ca întotdeauna la Vyrypaev, sunt însetate de adevăr, anume, aici de a se cunoaște pe ele însele. Sub îndrumarea regizorului, mereu generoasă față de actor, interpreții oferă o paletă de tipuri umane, cu mijlocele unei subtile introspecții rafinat conduse și farmecul acelui numitor comun care guvernează – puterea revelației asupra spiritului, în conjuncție și orchestrare cu cadrul de joc care reverberează și reflectă din toate părțile trăirile exprimate prin glasul, mimica, expresivitatea corporală a actorilor.

Raluca Aprodu

Raluca Aprodu

Personajele sunt prezentate așadar ca având o stare civilă autentică, oameni de peste tot din lume, din Australia în Peru, trecând prin SUA și Marea Britanie, cu profesii și îndeletniciri din variate domenii, dar cu toții vorbesc despre o experiență care le-a schimbat viața aducând lumină și înțelegere. Emily (Ada Galeș) este o studentă care trăiește continuu amenințarea neînțeleasă a lumii și reușește să ajungă la o serenitate desăvârșită. Artiom (Isvan Teglaș), un rus care creează jocuri pe computer, descoperă liniștea dătătoare de echilibru chiar în vuietul lumii sud-asiatice în care a ajuns. Nick (Ciprian Nicula), un curier îndrăgostit de natură, află că lumea este foarte simplă și doar mintea omenească o complică. Englezul Robert (Mihai Călin), om de afaceri legat de companii celebre și reputat profesor, descoperă ingenuitatea copilăriei, Jennifer (Raluca Aprodu) duce o existență haotică și ajunge să se împace cu lumea așa cum este ea dată, iar Joanna (Medeea Marinescu), casnică, nu își mai dorește altceva decât să ajungă acasă, nu acolo unde o așteaptă cei trei copii, ci într-un ”acasă” profund, total.

Ion Caramitru in ”UFO”

Ion Caramitru. Imagini din spectacolul ”UFO”. Sursa foto: TNB

Există oare cu adevărat acești indivizi și atunci suntem în fața unei docu-drama planetare? Sau nu și totul este o pură, reușită și coerentă ficțiune. Vyrypaev se joacă și ne antrenează cu irepresibilă putere de seducție în mrejele unui joc între adevăr și fals, între realitate și domeniul imaginarului, eresurilor, visului și aici, ca și în alte piese ale sale, dintre care cea mai cunoscută, ca fiind cea mai des reprezentată pe scenele noastre, este ”Iluzii”. Un contrapunct care dă încărcătură acestei dimensiuni în montarea lui Bobi Pricop este apariția pirandelliană a lui Viktor (Ion Caramitru). El este din poveste, este ipoteticul regizor al ipoteticului film, dar vine dintre noi, spectatorii, cu întrebările sale legate de cele… șase personaje în căutarea propriei identități, cu interogații legate de lume în general, adresându-se nemijlocit nouă, închizând un cerc al meditației despre adevăr și realitate deschis la începutul spectacolului de regizorul real, Bobi Pricop, care, ca actor, vorbește în numele autorului. Este un gen de ambiguitate creatoare de tensiune, care rezonează fin în ansamblul sincretismului unui spectacol care captivează prin mesajul ideatic și prin devoțiunea profesională la nivelul fiecărei entități ce-l compune.

Să nu vă așteptați ca în spectacolul ”UFO”, la TNB, să apară obiecte zburătoare neidentificate. Veți vedea însă un spectacol al viitorului. Scenotehnica de ultimă oră, combinată cu alte mijloace înalt tehnice este grefată pe un teatru al trăirilor actoricești pure, profunde, un spectacol care încântă vizual și auditiv și este capabil să declanșeze în spectator emoție dar și întrebări. Trebuie remarcată în jurul lui Bobi Pricop prezența unei echipe sporite în număr și putere a imaginației față de prima sa montare aici, cu ”O întâmplare cu un câine la miezul nopții”. Îi numim pe Mizdan, cosemnatar al scenografiei alături de Paul Popescu (inclus în top 100 al celor mai creativi români), pe directorul de imagine Tudor Panduru (live video), pe Paul Spike (medii virtuale 3D) și pe Alexei Țurcan (muzica originală). Din echipa spectacolului mai fac parte Ana Ienașcu (costume și asistență decor), Cristian Șimon (light-design), Florin Boicescu (operare video), Octavian Vasile (sunet). Va fi poate un spectacol neașteptat pentru unii spectatori, un fel de OZN pe scenă. Dar și pentru cine nu a mai trăit experiența unor spectacole create cu tehnică modernă impactul participativ sufletesc nu cred că poate să lipsească. Pentru că este un discurs scenic vibrant, armonios, purtător de adevăr artistic. Un spectacol care face cinste acestei importante scene a țării și direcțiunii instituției care știe să salute noul când el are haine strălucitoare în înțeles polivalent, să cultive, să ocrotească talentul autentic. Care, desigur, nu așteaptă… șirul anilor spre a se arăta.. . O mențiune bună și pentru realizatorii caietului-program al spectacolului (Violeta Popa – editor coordonator, Silvia Năstăsie – redactor), consistent și relevant în ghidajul biobibliografic , cu prezentări ale interpreților în nota generală de nonconformism. Și prospețime de bun gust.

Cronici, reportaje și interviuri de Mariana Ciolan:

Pălăria florentină

„Solitaritate”, un strigăt contemporan

„Blackbird” la UnTeatrumariana ciolan

Teatrul Tineretului în turneu la Bucureşti

„Titanic Vals” deschide anul teatral la „Odeon”

„Construim poduri, trecem graniţe”…

Sincronism european, cronică la spectacolul O poveste ciudată cu un câine la miezul nopţii

Strălucire și sens, cronică la spectacolul Cabaret

Lucian Vărșăndan: „Creșterea trupei Teatrului German din Timișoara este principalul nostru obiectiv”

Annie Muscă: „O lună dedicată unei actrițe inconfundabile”

Spre lumea largă… 

Shakespeare al tuturor

Cei doi Richard…

FITS 2014. Flash – Începutul

FITS 2014. Flash – Orașul pe scenă

FITS 2014. Flash – Omul-spectacol

FITS 2014. Flash. Bursa de spectacole – construind viitorul

Amintiri cu actori, amintiri despre actori: George Constantin

Annie Muscă – biograful și personajele sale

Mircea Cornișteanu: „Robert Wilson vorbește o altă limbă teatrală, pe care nici noi, nici alții nu o cunoaștem”

Eveniment: „Rinocerii” la Teatrul Naţional din Craiova

Saviana Stănescu pe scena Teatrului Odeon – interviu

Festivalul Internaţional de Teatru de la Oradea se deschide cu „Muzicanţii din Bremen”

Orădenii în festival

Premieră la Întâlnirile Internaționale de la Cluj-Napoca

Moartea pentru patrie sau râsu-plânsu… la bloc

Pledoarie pentru teatru

Aniversare Ștefan Mihăilescu-Brăila

Aniversarea a 10 de ani de audiții la Majestic

Bocsárdi László: „Dacă un spectacol de astăzi este și poetic, nu se strică teatrul”, interviu

Aura Corbeanu: „«Clipe de viață», un omagiu adus de artiști importanți din România colegilor lor”, interviu

„Adunarea păsărilor” la Teatrul „Țăndărică”

La Teatrul Excelsior, in focus: tinerii, cronică de teatru

Lucian Vărșăndan: „«Bremen», un spectacol în viziune ludică”, interviu

Constantin Chiriac: „Noi suntem aici pentru dialog”, reportaj

Școlile și academiile de teatru împreună, cronică de festival

Un spectacol-eveniment: „Dialog imaginar cu Anton Pann” de Pușa Roth

Ecouri FITS 2015, cronică de festival

Spectacolul-lectură la Teatrul „Nottara” – interviu cu Mădălina Negrea

Doina Lupu: „Gala Tânărului Actor – HOP 2015, o ediție cu multe noutăți”, interviu

Mircea M. Ionescu: „Există dramaturgie română. Trebuie doar să fie citită”, interviu

Luminița Puiuleț despre „Antisocial” și alte proiecte teatrale ale studenților sibieni

Alexandru Darie: „«The Bach Files», o poveste despre iubire și căutarea de sine”, interviu

Gala Tânărului Actor HOP în primele zile, reportaj

În căutarea actoriei în stare pură…, cronică de teatru

Festivalul de Teatru Scurt 2015, o ediție atipică, cronică de teatru

„Mai tare decât moartea e iubirea”, recital Emil Boroghină la Tel Aviv, interviu

Lucian Vărșăndan despre „Fuchsiada”, interviu

Petru Hadârcă: „Ne propunem să continuăm proiectul de teatru românesc pe ambele maluri ale Prutului”, interviu

„Omul din La Mancha” – celebrare pe scena FITO, interviu cu actorul Daniel Vulcu

Tragos – „un festival al iubirii de teatru”, interviu cu criticul de teatru Doru Mareș

Festivalul Tânăr de la Sibiu, interviu cu Adrian Tibu

Festivalul Internațional de Teatru pentru Publicul Tânăr Iași își onorează titlul de festival european, interviu cu Oltița Cîntec

Tudor Lucanu: „Îmi plac poveștile care să mă emoționeze mai întâi pe mine”, interviu

Liviu Timuș: „Teatrul a prins din nou viață, interviu

Festivalul Național de Teatru – în jurul scenei, cronică de teatru

La Teatrul „Nottara”, plăcerea lecturii continuă, cronică de teatru

Trupa Arcadia – două spectacole, două festivaluri, cronică de teatru

„Omul care mânca lumea” la Teatrul de Artă, cronică de teatru

George Albert Costea: „Un gen inedit deocamdată pentru Craiova”, interviu

Claudiu Goga: „«Dansând în noapte» este un spectacol care propune un stil”

Teatrul „Sică Alexandrescu” din Brașov – scenă a dramaturgiei contemporane, cronică de festival

Aplauze pentru Lena… la București, cronică de teatru

Trupa românească permanentă din Oradea a împlinit 60 de ani!, cronică de teatru

Lucian Vărșăndan: „Spectacolul «De fapt e frumos» aduce în prim-plan o realitate specifică oamenilor tineri, dar nu numai lor”, interviu

Alexandru Gherman: Proiecte de film și teatru, interviu

Trupa Osonó încheie anul 2015 cu două reprezentaţii la Sfântu Gheorghe, interviu cu actorul și regizorul Fazakas Misi

În căutarea… anului dispărut, cronică de teatru

Vlad Cristache: „Învăluite în umor, problemele grave capătă o valoare mult mai mare”, interviu

Teatrul „Nottara” deschide anul teatral cu un spectacol de Alexander Hausvater, reportaj

„Să fim atenți cum construim prezentul!”, cronică de teatru

Turneul Teatrului Național din Chișinău la București, cronică de teatru

Matei Vișniec: „Fiecare fapt divers are un fel de etaj metafizic”, interviu

Sânziana Stoican: „Caut locul și oamenii cu care să spunem ceva prin spectacolele noastre”, interviu

Teatrul Național din București – între Centenarul Dada și Anul Shakespeare

În retortele trăirii: „Respiră” la Teatrul „Anton Pann” din Râmnicu Vâlcea, cronică de teatru

Teatru la Arhiepiscopia Râmnicului – interviu cu Doina Migleczi

Lucian Sabados: „Am adus întotdeauna la București spectacolele pe care le consider reprezentative”, interviu

Curajul de a-ţi asuma alteritatea: „Eu, Oblio” la Teatrul „Ţăndărică”cronică de teatru

În căutarea „Omului aproximativ”, cronică de teatru

Teatrul la Gala Premiilor Radio România Cultural

Debutul în teatru al regizorului Radu Jude, cronică de teatru

Concursul New Drama prinde contur scenic: „Umbre” la Teatrul Excelsior, cronică de teatru

Doru Mareș despre Festivalul Internațional al Recitalurilor Dramatice „Valentin Silvestru”, interviu

Laura Vlad: „Din dorința de schimbare, putem deveni avizi de putere”, interviu

Deschiderea Festivalului Internațional Shakespeare Craiova, 2016, reportaj

Agenda Festivalului Shakespeare (1) 

Agenda Festivalului Shakespeare (2) 

Agenda Festivalului Shakespeare (3) 

Agenda Festivalului Shakespeare (4)

La Teatrul Național din Timișoara – o stagiune sub semnul diversității

Ada Lupu: „Teatrul este cea mai bună formă de a intra repede în hainele timpului”, interviu

Trupa de teatru școlar NIL la 20 de ani de existență, interviu cu Lucian Vărșăndan

„Oameni obișnuiți” deschide seria premierelor de primăvară la Teatrul Național „Radu Stanca” din Sibiu, interviu cu actrița Ofelia Popii

Sub zodie orădeană: Gala UNITER în 2016

Liceenii au dat… relief pasiunii pentru teatru, cronică de festival

Călin Mocanu: „Festivalul «Teatru, stradă și copil» – puncte forte pe harta culturală a Capitalei, interviu

Actorul Bálasz Attila despre Festivalul Euroregional de Teatru Timișoara, interviu

Mc Ranin: „Tema Festivalului «Babel» 2016 este corpul”, interviu

Sfârşit de partidă pentru un strălucit… început, cronică de teatru

Arhiva rubricii Cronică de festival – 6 cronici despre Festivalul Internațional de teatru de La Sibiu, ediția 2016

„Povestea alfabetului”, un dar la începutul vacanței, cronică de teatru radiofonic

Paul Chiribuță: „Festivalul Internațional al Școlilor de Teatru de la Suceava, o mare sărbătoare a teatrului studențesc european”, interviu

O probă de maturitate: „Incendii” de Wajdi Mouawad, la „Bulandra”, cronică de teatru

Gáspárik Attila: „Într-un teatru național, valorile trebuie păstrate, dar regândite”, interviu

Startul festivalurilor autumnale se dă anul acesta la Timişoara

La Teatrul „Tony Bulandra” din Târgoviște, Shakespeare – o continuă aventură spirituală, cronică de teatru

Miklós Bács: „La Gala HOP, aș vrea să văd actori care să-și clarifice poziția de artiști independenți, creativi”, interviu

„Teatrul și frica”, cronică de carte

Cazul „Nottara”: Final fericit pentru un nou început

UnTeatru. Povestea merge mai departe, cronică de festival

Simplitate și adâncime, cronică de teatru radiofonic

Chris Simion: „În teatrul independent, experiment înseamnă laborator”, interviu

„Călătorie dansantă” alături de Cosmin Manolescu

O celebrare marca UNDERCLOUD, cronică de festival

Arhiva Gala HOP

Festivalul Internațional de Teatru de la Oradea, 2016, interviu cu Victoria Balint

Poveste despre tatăl meu, cronică de teatru

Daniel Vulcu: Scena orădeană la o nouă întâlnire cu Victor Ioan Frunză, interviu

În căutarea autorului, la Întâlnirile Internaționale de la Cluj, cronică de festival

Viorica Samson Manea despre regizorul Aureliu Manea, interviu

Vlad Cristache: „«Suflete moarte» de Gogol, un roman de mare actualitate”, interviu

Citiți-ne, poftiți la teatru!

Teatrul Municipal „Matei Vișniec” din Suceava – anul 1, interviu cu Carmen Veronica Steiciuc

Dedicație cu dragoste: Miriam Răducanu, cronică de festival

Maria Zărnescu: „Un festival este un creuzet alchimic”, interviu

Regia românească, de la act de interpretare la practici colaborative, cronică de carte

Deschiderea primului teatru țigănesc din România, interviu cu Mario Grosu

Eliza Noemi Judeu: „Remodelarea trupei Teatrului «Bacovia» din Bacău este obiectivul meu major”, interviu

În oglinda sufletului, cronică de teatru

Liviu Timuș: „Tinerii actori, acești copii ai unui Dumnezeu mai sărac, trebuie ajutați”, interviu

Helmut Stürmer a primit Premiul „Vlad Mugur” la Festivalul „Interferențe”

Festivalul „Interferențe” a împlinit zece ani, interviu cu Tompa Gábor

Emil Boroghină despre Anul „Shakespeare – 400” în România, interviu

Bucurie și speranțe redeșteptate

Caruselul premierelor la Teatrul Național din Cluj-Napoca, interviu cu Ștefana Pop Curșeu

S-a născut un autor dramatic, reportaj

Anul 400. Shakespeare trăiește!

Centrul Independent Coregrafic LINOTIP lansează primele spectacole, interviu

Vlad Cristache: ”Deșteptarea primăverii” de Frank Wedekind este poate cel mai important text despre adolescență din dramaturgia universală, interviu

Alexandru Mâzgăreanu: ”«Somnambulism» este o metaforă care se referă la o întreagă societate”, interviu

Adrian Roman: ”«Yen», un spectacol pe o temă provocatoare”, interviu

Controversa de la Valladolid… a ajuns la Timișoara, cronică de teatru

”Întâlniri la arlechin”, cronică de carte

O cronică a Teatrului Național ”Mihai Eminescu” din Chișinău, în deschiderea celei de-a 95-a stagiuni, cronică de carte

Regizorul Mc Ranin despre spectacolul ”Mofturile lui nenea Iancu”, interviu

Alexandru Boureanu: ”În ultimul timp, repertoriul Teatrului Național «Marin Sorescu» din Craiova este bazat pe tineri regizori”, interviu

Doru Mareș despre noua ediție a Festivalului Internațional al Recitalurilor Dramatice ”Bacău Fest-Monodrame”, interviu

Lucian Vărșăndan: ”«Antigona» de Bertolt Brecht, un spectacol, sper, cu viață lungă”, interviu

Bacău Fest-Monodrame – un festival în evoluţie, cronică de festival

Codruța Popov: ”Identitatea, un subiect pe care istoria ne forțează să-l repunem în discuție”, interviu

Mc Ranin: ”Obligația unui om de cultură este de a crea un Babel al înțelegerii”, interviu

FITS 2017, cronici de festival

Ovidiu a fost omagiat în Festivalul Internațional de Teatru ”Miturile cetății”, cronică de festival

Showcase: Tineri regizori, cronică de festival

Doina Lupu despre Gala HOP 2017, interviu

”Eine Kleine Nacht Musik. O metaforă”, cronică de teatru

Fete/Băieți, cronică de teatru

Chris Simion: ”Festivalul «Undercloud» este o inițiativă de susținere și promovare a teatrului independent”, interviu

Să nu admitem!

logo revista teatrala radio

Vezi și: arhiva rubricii Cronica de teatru

costintuchilaCRONICA DE TEATRUbobi pricop,mariana ciolan,ozn,UFO cronica de teatru
Cronică de teatru de MARIANA CIOLAN Stagiunea teatrală s-a deschis la Teatrul Național din București cu o premieră pe țară, bazată pe piesa intitulată ”UFO”, scrisă în 2012 de Ivan Vyrypaev, actor și regizor rus. După spectacolul cu ”Iluzii” (la Naționalul craiovean), aceasta reprezintă a doua incursiune a regizorului Bobi...