Cronica rolului, rubrică de ION PARHON

ciprian nicula cronica rolului de ion parhon

(De unde sare iepurele?)

cronica rolului de ion parhon rubrica revista teatrala radioÎntre spectacolele acestei stagiuni teatrale, exisă unul pe care l-aș recomanda fără ezitare tuturor iubitorilor acestei arte. Este vorba despre O întâmplare ciudată cu un câine la miezul nopții, după un roman de Mark Haddon, în semnătura unuia dintre cei mai valoroși tineri regizori, Bobi Pricop, afirmat prin creații găzduite de teatrele din București, Iași, Craiova, Oradea etc. Textul a mai fost pus în scenă cu rezultate remarcabile la Teatrul „Anton Pann” din Râmnicu Vîlcea, sub semnătura unui alt foarte bun regizor, Vlad Massaci, despre care am mai avut prilejul să vorbim la această rubrică. Spectacolul de la Naționalul bucureștean, în bună parte edificator pentru interesul și sprijinul acordat de conducerea instituției celor de care se leagă „ziua de mâine” a teatrului românesc, beneficiază nu numai de aportul unei concepții regizorale de cert profesionalism, de o scenografie ingenioasă (Adrian Damian) ce valorifică spectaculos potențialul tehnic al celui mai bine dotat teatru din țară, dar și de o trupă excelentă, cu actori capabili de a da viață credibilă mai multor personaje și cu un debut memorabil, în persoana foarte tânărului actor Ciprian Nicula, de la Teatrul „Anton Pann” din Râmnicu Vâlcea. Lui îi dedicăm astăzi materialul de la „Cronica rolului”.

Ciprian Nicula în spectacolul Ești un animal Vislovitz Teatrul Anton Pann

Ciprian Nicula în spectacolul Ești un animal, Viskovitz!  după Alessandro Boffa, regia: Tudor Lucanu, Teatrul „Anton Pann” din Râmnicu Vâlcea

Nu este vorba de un debut absolut, căci el s-a consumat cu doi ani în urmă pe scena vâlceană, în spectacolul cu Ești un animal, Viskovitz! , și a fost recompensat cu o binemeritată nominalizare la premiu în Gala UNITER. Ne referim la debutul bucureștean al actorului care a ridicat în picioare publicul din Sala Pictură a Naționalului și a fost întâmpinat în final cu ovațiile spectatorilor cuceriți de sinceritatea şi farmecul interpretării, de adevărul artistic al clipelor de viață aduse pe scenă de acest tânăr, bine susținut de partenerii lui, Emilian Oprea, de la Teatrul „Maria Filotti” din Brăila, Ana Ciontea, Carmen Ungureanu și Rodica Ionescu.

ciprian nicula o intamplare ciudata florin ghioca

Eroul acestei povești este mare iubitor de animale, mai ales de câini, se simte bine întotdeauna sub „cerul înstelat” și își rostuiește gândurile ori sentimentele după o „lege morală” în care nu au loc minciuna, violența, falsul, clișeele promovate de sensul figurat al cuvintelor, etichetele comod puse pe oameni și fapte, lipsa de comprehensiune și toleranță între semeni. Ciudat prin comportamentul său, aparent apropiat de cel al autiștilor, dar puternic individualizat prin consistența și prin franchețea reacțiilor în fața unor situații și fapte potrivnice firii și convingerilor sale, Christopher își uimește semenii cu adâncimea și spontaneitatea judecăților sale, la care se adaugă voluptatea acelor socoteli „matematice” executate cu o iuțeală uluitoare. Viața îi așterne în față nu puține izvoare de cumpănă ori de nebucurie. Mai întâi dispariția mamei și ostilitatea din partea tatălui, despre care va afla că tocmai el este acela care a ucis câinele vecinului, apoi obositoarea și stresanta peregrinare la Londra, de unde va reuși să se întoarcă împreună cu mama lui și, în fine, participarea la un examen foarte dificil reprezintă tot atâtea poveri pe umerii fragezi ai acestui admirabil „alergător de cursă lungă” în căutarea unui loc sub soare. Izbânda din final va fi privită de el cu aerul firesc, fără indecentele clamări ale vitoriei, ci cu privirea inundată de bucuria și căldura sufletească pricinuite de primirea în dar a unui cățeluș tocmai din partea tatălui, cel care omorâse câinele identificat cu una dintre cele mai puterncie amintiri ale copilăriei sale.

imagini ciprian nicula o intamplare ciudata

Ciprian Nicula în spectacolul O întâmplare ciudată cu un câine la miezul nopții, după un roman de Mark Haddon, regia: Bobi Pricop, Teatrul Național din București. Fotografii de Florin Ghioca și Adi Bulboacă

Există în alcătuirea, în gestul, în mișcările actorului dovezile unei sensibilități iește din comun, incandescente, aidoma unui seismograf ce înregistrează grabnic toate stările lăuntrice, tot mecanismul intim al relației eroului cu cei din jur. Fie prin limbajul atât de bogat, de expresiv al privirilor, fie prin acea mișcare necontrolată a mâinii stângi, mai mult decât un simplu tic nervos, căci pare și ea să-i „decodifice” tâlcul și consistența emoțională a unor atitudini reactive, Christopher este însăși imaginea emblematică a ingenuității, pe cât de statuară prin luminozitate, pe atât de cuceritoare prin aerul firesc și copilăros, prin simplitatea nedisimulată și prin consecvența cu care actorul descoperă firul tainic al empatiei cu cei din sală. Această ingenuitate pare să denunțe totodată, în chip paradoxal, toate însemnele disarmoniei din viața noastră cea de toate zilele, din acest turmentat început al celui de-al treilea mileniu. Nu întâmplător, la sfârșitul spectacolului, în drum spre garderobă, un fidel prieten al teatrului și bun cunoscător al artei spectacolului, eminentul profesor dr. Dorin Sarafoleanu, cucerit de performanța acestui tânăr actor necunoscut publicului bucureștean, ne spunea : „Cel puțin în teatru, viitorul pare să fie pe mâini bune”.

Ciprian_Nicula

Ciprian Nicula

Așadar, cine este Ciprian Nicula? Născut în 1992, la Brezoi, Vâlcea, actorul a absolvit facultatea de teatru clujeană în 2014, la clasa profesor Bács Miklos, cel numit de către UNITER să conducă Gala tânărului actor de la Costinești în următorii trei ani. Intrat în mica dar inimoasa trupă vâlceană de la „Anton Pann”, actorul a interpretat aici câteva roluri bine primite de public și de critici, în spectacolele Bărbați/Femei de Willy Russel, prezent la ultima ediţie a Festivalului Naţional de Teatru, Ești un animal, Viskovitz! de Alessandro Boffa, spectacol încununat cu Marele premiu la Festivalul de teatru scurt de la Oradea, din anul trecut, Mai întâi te naști de Line Kuntzon, dar și pe scena Teatrului „Maria Filotti” din Brăila, în rolul lui Jeff din Jocul de-a vacanța de Mihail Sebastian. Participant activ la atelierele de specialitate conduse de prestigioși oameni de teatru din țară și străinătate, așa cum au fost acelea de „mișcare scenică și coregrafie”, „principii de biomecanică”, „dans contemporan”, „studiu în arta clovneriei” ș.a., tânărul actor care și în viața de toate zilele iubește câinii, cerul înstelat și oamenii care mai cred în miracolul teatrului pare că știe să aștepte, să pregătească, să provoace succesul! Chiar dacă uneori, ca și în viața lui Christopher, el vine după ce ai învins nu puține necazuri. Căci acestea, după cum ar spune Andrei Pleșu, „nu sunt altceva decât niște prilejuri”. Nu este bine să te cantonezi prea mult în jur, să devii prizonierul lor. Căci și în teatru, nu aduce anul ce aduce ceasul, nu știi când și de unde sare iepurele !…

Ion Parhon

Ion Parhon

logo revista teatrala radio

Vezi: Arhiva rubricii Cronica rolului

Alte articole de Ion Parhon:

Comedia într-o confruntare naţională, cronică de festival

Personaje și măști

Teatrul „impur” în stare de grație

Un loc binecuvântat de pasiune

Gânduri la aniversare

costintuchilaCRONICA ROLULUIbobi pricop,ciprian nicula,cronica rolului de ion parhon,debut actori,esti un animal viskovitz,ingenuitate,ion parhon,jocul de-a vacanta,O întâmplare ciudată cu un câine la miezul nopții,vlad massaci
Cronica rolului, rubrică de ION PARHON (De unde sare iepurele?) Între spectacolele acestei stagiuni teatrale, exisă unul pe care l-aș recomanda fără ezitare tuturor iubitorilor acestei arte. Este vorba despre O întâmplare ciudată cu un câine la miezul nopții, după un roman de Mark Haddon, în semnătura unuia dintre cei mai...