Cronică de teatru de MARIANA CIOLAN

hamlet chisinau

În lucrarea Shakespeare, contemporanul nostru”, devenită nu doar una  de referință, ci și punct de plecare pentru alte  valoroase cercetări shakespearologice, Jan Kott afirma esențializând un adevăr ce se impune cu evidența faptelor de artă autentică, anume că fiecare epocă află în acest uriaș izvor literar ”ceea ce caută sau ceea ce vrea să vadă în el”. Omul de teatru fervent și angajat prin arta sa care este Alexandru Grecu, actor, regizor, directorul fondator al Teatrului Național Satiricus ”I. L. Caragiale” din Chișinău, se apropie în această stagiune alături de trupa sa de titanul din Strattford și citește capodopera shakespeariană Hamlet” ca pe un fel de ”tragedie națională”, ca să apelăm tot la o formulare a aceluiași exeget polonez. Fără echivoc, el plasează acțiunea în Republica Moldova, localizare ce  își găsește emoționantă și convingătoare expresie nu o dată pe parcursul spectacolului.

Alexandru Grecu

Alexandru Grecu

Coroborând mai multe traduceri ale piesei, regizorul sintetizează sub propriul condei și alcătuiește un scenariu tensionat în care urmărește cu evidente și ușor de descifrat semne scenice situația propriei sale țări, ce apare ca o țară captivă, aflată sub teroare. Păstrează doar personajele-cheie – Hamlet, Regina, Regele și Duhul, Ofelia, Polonius și Laertes, Horațio, inventează personajul Bufonul și renunță la multe situații din tragedia în cinci acte, structura-forte a spectacolului său de numai un ceas și jumătate fiind politicul cu violența, lipsa de scrupule exacerbată până la ură neîmpăcată și crimă reverberate la nivelul individului și al sorții acestuia. Trama tragediei se regăsește deopotrivă într-o constantă componentă gestuală, în scene apropiate de teatrul-dans, ca o vibrantă și iradiantă prezență, care alcătuiesc un fundal rezonant al spectacolului. Actorii care pornesc reprezentația chiar din rândul publicului poartă de altfel o costumație de performeri pe care o părăsesc temporar doar aceia care intră în rolul personajelor pe care le vor înfățișa, cele amintite aici, iar când vor deveni  trupa actorilor din piesă, aceasta este organic integrată fluxului de expresivitate corporală. Spațiul de joc este mereu întunecat, din umbrele cotloanelor se ascultă și se înregistrează ce se spune și se înfăptuiește, iar la final, de altfel, după ce toți eroii piesei sunt morți, din eter, răsună ca pentru eternitate monologul lui Hamlet redat de camera acelui ins omniprezent (figură generică, în fapt).  Nebunia lui Hamlet nu este atât metafizică, ea izbește mai ales prin visceralitatea hrănită de disperare și revoltă în fața unui sistem care acționează cu precizia unei mașinării  bine puse la punct, calcă în picioare drepturi legitime, datina și cutume morale. Spectacolul are ca subtilu ”Cursa de șoareci”, dar asta nu duce atât la dezvoltarea temei teatrului în teatru cât la imaginea unui ins și a unei generații nonconformiste căreia îi aparține, care nu vrea să se împace cu deraierile sistemului, dar va cădea prins în el.

hamlet-gertrude

Imagine din spectacolul ”Hamlet”

Regizorul este acela care imaginează și decorul, o structură cu elemente mobile, funcțională în plan concret și mai ales metaforic, și o coloană sonoră, ca un comentariu pertinent, sugestiv, capabil să pună accente care dau ritm și tensiune. Pe fundalul procesiunii de înmormântare a Regelui defunct, cu care începe spectacolul, spațiul scenei este dominat de imaginea unui craniu aflat în centrul scenei, imagine amplificată pe parcursul spectacolului și supradimensionată înfricoșător la final. Background-ul cultural al spectatorului care poartă ca pe o emblemă imaginea lui Hamlet meditând la soarta trecătoare a omului cu craniul lui Yorick în mână este transfigurată de această pertinentă orientare către ideea morții ca poartă spre apocalipsă, într-o omenire putredă care infestează până în străfunduri indivizii și relațiile lor. Hamlet” este un spectacol care apasă, care are capacitatea să trezească semne de întrebare și invită la meditație, dar este departe de ceea ce se cheamă un discurs încrâncenat. Are nu puține accente de ironie și chiar de umor savuros, dacă ne referim mai ales la personajul Polonius, ridicolul și absurdul prim-ministru cu savoare portretizat de Sergiu Finți. Am remarcat de asemenea jocul interiorizat, impresionant al Irinei Rusu în Gertrude, impetuozitatea lui Viorel Cornescu în Claudius, nuanțele în general bine articulate ale personajului Hamlet interpretat de Alexandru Crîlov. O mențiune aparte se cuvine a fi făcută despre coeziunea echipei artistice care oferă imaginea unui construct scenic viu, dinamic, puternic. Se deslușește aici disciplina trupei, impresionantă și prin acela care o impune, mentorul ei, Alexandru Grecu,  și prin componenții echipei, indubitabil, pasionați și dăruiți lucrului artistic, cultural și ideatic în comun.

Imagine din spectacolul ”Ciuleandra”

Imagine din spectacolul ”Ciuleandra”

Am văzut spectacolul în turneul pe care l-au efectuat actorii basarabeni la București în primele zile din luna mai 2018. Acesta a fost parte a unui schimb bilateral cu genericul Teatru peste Prut, aflat la ediția a doua, organizat de Teatrul Evreiesc de Stat din București și Teatrul Național Satiricus ”I. L. Caragiale” din Chișinău și susținut substanțial de primăriile celor două orașe. Programul prezentat la București a fost de așa natură alcătuit pentru a da seama de  stilistica bine direcționată a acestui teatru, apărut ca o inițiativă particulară, cum ne spunea chiar dl. Alexandru Grecu, ”cu scopul de a schimba mentalitatea oamenilor, atunci, când a fost înființat în 1990, de către un grup de tineri într-o Moldovă ce făcea încă parte din URSS”, dar care își propune și astăzi să exprime o voce lucidă și responsabilă cu privire la societate. Am văzut astfel alături de această recentă premieră cu Hamlet” a teatrului  condus de către Alexandru Grecu, în postura de director de trupă și de director de scenă, două spectacole-document,Totul despre noi” și Made in Moldova”, pe texte de Constantin Cheianu, o incitantă dramatizare după ”Maestrul și Margareta” de Bulgakov, cu pronunțată valoare exegetică, dar și o probă de durabilitate la trecerea timpului, musicalul de tip Broadway cu Ciuleandra”, care se joacă de mai bine de două decenii, sau un exercițiu pilduitor de teatru de ansamblu, adaptarea după Nunta” de Cehov, autor ofertant pentru genul satiric îndrăgit de această trupă și de mentorul ei, care, la final, au oferit comedia arhicunoscută Doctor de femei” de Feydeau spre destinderea publicului bucureștean care a venit să îi vadă în număr mare și i-a aplaudat șapte seri la rând cu sufletul deschis.

logo-revista-teatrala-radioCronici, reportaje și interviuri de Mariana Ciolan:

Pălăria florentină

„Solitaritate”, un strigăt contemporan

„Blackbird” la UnTeatrumariana ciolan

Teatrul Tineretului în turneu la Bucureşti

„Titanic Vals” deschide anul teatral la „Odeon”

„Construim poduri, trecem graniţe”…

Sincronism european, cronică la spectacolul O poveste ciudată cu un câine la miezul nopţii

Strălucire și sens, cronică la spectacolul Cabaret

Lucian Vărșăndan: „Creșterea trupei Teatrului German din Timișoara este principalul nostru obiectiv”

Annie Muscă: „O lună dedicată unei actrițe inconfundabile”

Spre lumea largă… 

Shakespeare al tuturor

Cei doi Richard…

FITS 2014. Flash – Începutul

FITS 2014. Flash – Orașul pe scenă

FITS 2014. Flash – Omul-spectacol

FITS 2014. Flash. Bursa de spectacole – construind viitorul

Amintiri cu actori, amintiri despre actori: George Constantin

Annie Muscă – biograful și personajele sale

Mircea Cornișteanu: „Robert Wilson vorbește o altă limbă teatrală, pe care nici noi, nici alții nu o cunoaștem”

Eveniment: „Rinocerii” la Teatrul Naţional din Craiova

Saviana Stănescu pe scena Teatrului Odeon – interviu

Festivalul Internaţional de Teatru de la Oradea se deschide cu „Muzicanţii din Bremen”

Orădenii în festival

Premieră la Întâlnirile Internaționale de la Cluj-Napoca

Moartea pentru patrie sau râsu-plânsu… la bloc

Pledoarie pentru teatru

Aniversare Ștefan Mihăilescu-Brăila

Aniversarea a 10 de ani de audiții la Majestic

Bocsárdi László: „Dacă un spectacol de astăzi este și poetic, nu se strică teatrul”, interviu

Aura Corbeanu: „«Clipe de viață», un omagiu adus de artiști importanți din România colegilor lor”, interviu

„Adunarea păsărilor” la Teatrul „Țăndărică”

La Teatrul Excelsior, in focus: tinerii, cronică de teatru

Lucian Vărșăndan: „«Bremen», un spectacol în viziune ludică”, interviu

Constantin Chiriac: „Noi suntem aici pentru dialog”, reportaj

Școlile și academiile de teatru împreună, cronică de festival

Un spectacol-eveniment: „Dialog imaginar cu Anton Pann” de Pușa Roth

Ecouri FITS 2015, cronică de festival

Spectacolul-lectură la Teatrul „Nottara” – interviu cu Mădălina Negrea

Doina Lupu: „Gala Tânărului Actor – HOP 2015, o ediție cu multe noutăți”, interviu

Mircea M. Ionescu: „Există dramaturgie română. Trebuie doar să fie citită”, interviu

Luminița Puiuleț despre „Antisocial” și alte proiecte teatrale ale studenților sibieni

Alexandru Darie: „«The Bach Files», o poveste despre iubire și căutarea de sine”, interviu

Gala Tânărului Actor HOP în primele zile, reportaj

În căutarea actoriei în stare pură…, cronică de teatru

Festivalul de Teatru Scurt 2015, o ediție atipică, cronică de teatru

„Mai tare decât moartea e iubirea”, recital Emil Boroghină la Tel Aviv, interviu

Lucian Vărșăndan despre „Fuchsiada”, interviu

Petru Hadârcă: „Ne propunem să continuăm proiectul de teatru românesc pe ambele maluri ale Prutului”, interviu

„Omul din La Mancha” – celebrare pe scena FITO, interviu cu actorul Daniel Vulcu

Tragos – „un festival al iubirii de teatru”, interviu cu criticul de teatru Doru Mareș

Festivalul Tânăr de la Sibiu, interviu cu Adrian Tibu

Festivalul Internațional de Teatru pentru Publicul Tânăr Iași își onorează titlul de festival european, interviu cu Oltița Cîntec

Tudor Lucanu: „Îmi plac poveștile care să mă emoționeze mai întâi pe mine”, interviu

Liviu Timuș: „Teatrul a prins din nou viață, interviu

Festivalul Național de Teatru – în jurul scenei, cronică de teatru

La Teatrul „Nottara”, plăcerea lecturii continuă, cronică de teatru

Trupa Arcadia – două spectacole, două festivaluri, cronică de teatru

„Omul care mânca lumea” la Teatrul de Artă, cronică de teatru

George Albert Costea: „Un gen inedit deocamdată pentru Craiova”, interviu

Claudiu Goga: „«Dansând în noapte» este un spectacol care propune un stil”

Teatrul „Sică Alexandrescu” din Brașov – scenă a dramaturgiei contemporane, cronică de festival

Aplauze pentru Lena… la București, cronică de teatru

Trupa românească permanentă din Oradea a împlinit 60 de ani!, cronică de teatru

Lucian Vărșăndan: „Spectacolul «De fapt e frumos» aduce în prim-plan o realitate specifică oamenilor tineri, dar nu numai lor”, interviu

Alexandru Gherman: Proiecte de film și teatru, interviu

Trupa Osonó încheie anul 2015 cu două reprezentaţii la Sfântu Gheorghe, interviu cu actorul și regizorul Fazakas Misi

În căutarea… anului dispărut, cronică de teatru

Vlad Cristache: „Învăluite în umor, problemele grave capătă o valoare mult mai mare”, interviu

Teatrul „Nottara” deschide anul teatral cu un spectacol de Alexander Hausvater, reportaj

„Să fim atenți cum construim prezentul!”, cronică de teatru

Turneul Teatrului Național din Chișinău la București, cronică de teatru

Matei Vișniec: „Fiecare fapt divers are un fel de etaj metafizic”, interviu

Sânziana Stoican: „Caut locul și oamenii cu care să spunem ceva prin spectacolele noastre”, interviu

Teatrul Național din București – între Centenarul Dada și Anul Shakespeare

În retortele trăirii: „Respiră” la Teatrul „Anton Pann” din Râmnicu Vâlcea, cronică de teatru

Teatru la Arhiepiscopia Râmnicului – interviu cu Doina Migleczi

Lucian Sabados: „Am adus întotdeauna la București spectacolele pe care le consider reprezentative”, interviu

Curajul de a-ţi asuma alteritatea: „Eu, Oblio” la Teatrul „Ţăndărică”cronică de teatru

În căutarea „Omului aproximativ”, cronică de teatru

Teatrul la Gala Premiilor Radio România Cultural

Debutul în teatru al regizorului Radu Jude, cronică de teatru

Concursul New Drama prinde contur scenic: „Umbre” la Teatrul Excelsior, cronică de teatru

Doru Mareș despre Festivalul Internațional al Recitalurilor Dramatice „Valentin Silvestru”, interviu

Laura Vlad: „Din dorința de schimbare, putem deveni avizi de putere”, interviu

Deschiderea Festivalului Internațional Shakespeare Craiova, 2016, reportaj

Agenda Festivalului Shakespeare (1) 

Agenda Festivalului Shakespeare (2) 

Agenda Festivalului Shakespeare (3) 

Agenda Festivalului Shakespeare (4)

La Teatrul Național din Timișoara – o stagiune sub semnul diversității

Ada Lupu: „Teatrul este cea mai bună formă de a intra repede în hainele timpului”, interviu

Trupa de teatru școlar NIL la 20 de ani de existență, interviu cu Lucian Vărșăndan

„Oameni obișnuiți” deschide seria premierelor de primăvară la Teatrul Național „Radu Stanca” din Sibiu, interviu cu actrița Ofelia Popii

Sub zodie orădeană: Gala UNITER în 2016

Liceenii au dat… relief pasiunii pentru teatru, cronică de festival

Călin Mocanu: „Festivalul «Teatru, stradă și copil» – puncte forte pe harta culturală a Capitalei, interviu

Actorul Bálasz Attila despre Festivalul Euroregional de Teatru Timișoara, interviu

Mc Ranin: „Tema Festivalului «Babel» 2016 este corpul”, interviu

Sfârşit de partidă pentru un strălucit… început, cronică de teatru

Arhiva rubricii Cronică de festival – 6 cronici despre Festivalul Internațional de teatru de La Sibiu, ediția 2016

„Povestea alfabetului”, un dar la începutul vacanței, cronică de teatru radiofonic

Paul Chiribuță: „Festivalul Internațional al Școlilor de Teatru de la Suceava, o mare sărbătoare a teatrului studențesc european”, interviu

O probă de maturitate: „Incendii” de Wajdi Mouawad, la „Bulandra”, cronică de teatru

Gáspárik Attila: „Într-un teatru național, valorile trebuie păstrate, dar regândite”, interviu

Startul festivalurilor autumnale se dă anul acesta la Timişoara

La Teatrul „Tony Bulandra” din Târgoviște, Shakespeare – o continuă aventură spirituală, cronică de teatru

Miklós Bács: „La Gala HOP, aș vrea să văd actori care să-și clarifice poziția de artiști independenți, creativi”, interviu

„Teatrul și frica”, cronică de carte

Cazul „Nottara”: Final fericit pentru un nou început

UnTeatru. Povestea merge mai departe, cronică de festival

Simplitate și adâncime, cronică de teatru radiofonic

Chris Simion: „În teatrul independent, experiment înseamnă laborator”, interviu

„Călătorie dansantă” alături de Cosmin Manolescu

O celebrare marca UNDERCLOUD, cronică de festival

Arhiva Gala HOP

Festivalul Internațional de Teatru de la Oradea, 2016, interviu cu Victoria Balint

Poveste despre tatăl meu, cronică de teatru

Daniel Vulcu: Scena orădeană la o nouă întâlnire cu Victor Ioan Frunză, interviu

În căutarea autorului, la Întâlnirile Internaționale de la Cluj, cronică de festival

Viorica Samson Manea despre regizorul Aureliu Manea, interviu

Vlad Cristache: „«Suflete moarte» de Gogol, un roman de mare actualitate”, interviu

Citiți-ne, poftiți la teatru!

Teatrul Municipal „Matei Vișniec” din Suceava – anul 1, interviu cu Carmen Veronica Steiciuc

Dedicație cu dragoste: Miriam Răducanu, cronică de festival

Maria Zărnescu: „Un festival este un creuzet alchimic”, interviu

Regia românească, de la act de interpretare la practici colaborative, cronică de carte

Deschiderea primului teatru țigănesc din România, interviu cu Mario Grosu

Eliza Noemi Judeu: „Remodelarea trupei Teatrului «Bacovia» din Bacău este obiectivul meu major”, interviu

În oglinda sufletului, cronică de teatru

Liviu Timuș: „Tinerii actori, acești copii ai unui Dumnezeu mai sărac, trebuie ajutați”, interviu

Helmut Stürmer a primit Premiul „Vlad Mugur” la Festivalul „Interferențe”

Festivalul „Interferențe” a împlinit zece ani, interviu cu Tompa Gábor

Emil Boroghină despre Anul „Shakespeare – 400” în România, interviu

Bucurie și speranțe redeșteptate

Caruselul premierelor la Teatrul Național din Cluj-Napoca, interviu cu Ștefana Pop Curșeu

S-a născut un autor dramatic, reportaj

Anul 400. Shakespeare trăiește!

Centrul Independent Coregrafic LINOTIP lansează primele spectacole, interviu

Vlad Cristache: ”Deșteptarea primăverii” de Frank Wedekind este poate cel mai important text despre adolescență din dramaturgia universală, interviu

Alexandru Mâzgăreanu: ”«Somnambulism» este o metaforă care se referă la o întreagă societate”, interviu

Adrian Roman: ”«Yen», un spectacol pe o temă provocatoare”, interviu

Controversa de la Valladolid… a ajuns la Timișoara, cronică de teatru

”Întâlniri la arlechin”, cronică de carte

O cronică a Teatrului Național ”Mihai Eminescu” din Chișinău, în deschiderea celei de-a 95-a stagiuni, cronică de carte

Regizorul Mc Ranin despre spectacolul ”Mofturile lui nenea Iancu”, interviu

Alexandru Boureanu: ”În ultimul timp, repertoriul Teatrului Național «Marin Sorescu» din Craiova este bazat pe tineri regizori”, interviu

Doru Mareș despre noua ediție a Festivalului Internațional al Recitalurilor Dramatice ”Bacău Fest-Monodrame”, interviu

Lucian Vărșăndan: ”«Antigona» de Bertolt Brecht, un spectacol, sper, cu viață lungă”, interviu

Bacău Fest-Monodrame – un festival în evoluţie, cronică de festival

Codruța Popov: ”Identitatea, un subiect pe care istoria ne forțează să-l repunem în discuție”, interviu

Mc Ranin: ”Obligația unui om de cultură este de a crea un Babel al înțelegerii”, interviu

FITS 2017, cronici de festival

Ovidiu a fost omagiat în Festivalul Internațional de Teatru ”Miturile cetății”, cronică de festival

Showcase: Tineri regizori, cronică de festival

Doina Lupu despre Gala HOP 2017, interviu

”Eine Kleine Nacht Musik. O metaforă”, cronică de teatru

Fete/Băieți, cronică de teatru

Chris Simion: ”Festivalul «Undercloud» este o inițiativă de susținere și promovare a teatrului independent”, interviu

Să nu admitem!

Alexandru Colpacci: ”Mi-am pus foarte des întrebarea cum evoluează commedia dell’arte în timpul nostru”

Festivalul Internațional de Teatru de la Oradea (FITO): Privire înainte, cronică de festival

Ștefana Pop-Curșeu despre expoziția ”Extremele cărții”, interviu

„Teatrul: intrigă și iubire”, cronică de carte

Matei Vișniec și chipurile lumii, cronică de festival

Bambi a venit la… Țăndărică, cronică de teatru

Eliza Noemi Judeu: ”M-a atras în primul rând tipul de limbaj abordat de Matei Vișniec în «Țara lui Gufi»”, interviu

Teatrul ”Nottara” – ”100 de ani împreună”, cronică de teatru

Ziua porților deschise la Teatrul de Artă din București

Festivalul Național de Teatru și lumea (artistică), cronică de festival

”Visul unei nopți de iarnă” – o nouă premieră la TVR, cronică de teatru tv

Radu Afrim revine pe scena de la Piatra Neamț, cronică de teatru

Gabi Popescu: ”Dorința mea legitimă este ca despre Teatrul Municipal «Ariel» să se vorbească în curând ca despre un teatru de artă”, interviu

”Împăratul muștelor”, un demers artistic binevenit la Teatrul ”Excelsior”, cronică de teatru

Caruselul vieții, cronică de teatru

Moștenirea lui Cristian Munteanu

Mc Ranin: ”Obiectivul meu este fericirea spectatorului și a artistului”, interviu

Alexandru Mâzgăreanu: ”«Tartuffe» în cheie modernă”, interviu

Moștenirea Löwendal

Doru Mareș despre festivalul ”Bacău Fest Monodrame” 2018, interviu

Scena.ro – la 10 ani de la înființare

Aplauze pentru Emil Boroghină, cronică de festival

Craiova în festival

O scenă de-o seară pentru eternitate

logo revista teatrala radio

Vezi și: Arhiva rubricii Cronica de teatru

costintuchilaCRONICA DE TEATRUalexandru grecu,Ciuleandra,hamlet,Jan Kott,mariana ciolan,Teatrului Național Satiricus ”I. L. Caragiale” din Chișinău
Cronică de teatru de MARIANA CIOLAN În lucrarea ”Shakespeare, contemporanul nostru”, devenită nu doar una  de referință, ci și punct de plecare pentru alte  valoroase cercetări shakespearologice, Jan Kott afirma esențializând un adevăr ce se impune cu evidența faptelor de artă autentică, anume că fiecare epocă află în acest uriaș...